STABILIREA SALARIULUI DE INCADRARE

Salariul de baza este compus dintr-o parte fixa si o parte variabila.Parte fixa a salariului de baza este SALARIUL DE INCADRARE sau SALARIUL FUNCTIEI DIDACTICE (salariul din grila).Partea variabila a salariului de baza sunt sporurile,indemnizatiile si celelalte adaosuri care in unele cazuri pot dubla salariul de incadrare.

SALARIUL DE INCADRARE este diferentiat pe :

-functii didactice:profesor,institutor,invatator-educator,maistru instructor

-nivel de studii:superioare de lunga durata,superioare de scurta durata.,medii

-pe grade didactice:debutant,definitivat,gradul II,gradul I

-pe trepte profesionale:debutant,treapta IV,treapta III,treapta II,treapta I,treapta IA(pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic).

-pe transe de vechime:0-2 ani,2-6 ani,6-10 ani,10-14 ani,14-18 ani,18-22 ani,22-25 ani,25-30 ani,30-35 ani,35-40 ani,peste 40 ani.

Pentru fiecare functie didactica,grad profesional,nivel de studii si transe de vechime,legea stabileste un anumit nivel al salariului calculat pe baza unui coeficient de ierarhizare stabilit.

Stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE se face prin inmultirea coeficientului de ierarhizare a fiecarei functii didactice cu nivelul salariului corespunzator coeficientului 1 de salarizare .

Incepind cu data de 1.10.2004 coeficientii de ierarhizare au fost majorati prin includerea in salariul de incadrare a sporului de suprasolicitare si a sporului de stabilitate in invatamint.

EXEMPLU:

vechime in invatamint

coeficient de ierarhizare coeficient de ierarhizare

Valoarea coeficientilor de salarizare 1 se modifica periodic prin indexare

1 ianuarie 2006- 210,807 lei

1 septembrie 2006-210,807 lei

SALARIUL DE INCADRARE al unui profesor cu gradul I si cu o vechime in invatamint intre 18-22 ani se calculeaza prin inmultirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea coeficientului 1 de la data de 1 ianuarie 2006

SALARIUL DE INCADRARE = 4,923 x 210,807 lei =1037,80 lei

1 SEPTEMBRIE 2006

-Valoarea coeficientului de multiplicare 1.000 = 210,807 lei

Se considera vechime in invatamint pentru stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE perioada in care cadrul didactic a functionat efectiv in invatamint in functii didactice sau didactice auxiliare si perioada in care a lucrat in alte sectoare de activitate si pentru care face dovada ca a profesat in specialitatea inscrisa pe diploma de studii.

Sporul de stabilitate in invatamint se acorda personalului didactic si didactic auxiliar care are o vechime efectiv neintrerupta in invatamint de peste 10 ani,indiferent de perioada cind a fost acumulata aceasta vechime.

Se considera vechime efectiv neintrerupta in invatamint perioada in care cadrul didactic a lucrat efectiv si neintrerupt numai in invatamint in functii didactice si didactice auxiliare si perioada in care personalul didactic a avut catedra rezervata.

- pentru personalul didactic de predare incadrat la transele de vechime de pana la 10 ani, coeficientii de multiplicare din anexele nr. 1a, 1b, 2a si 2b la Ordonanta Guvernului nr. 4/2006 contin numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihica si raman neschimbati.In cazul in care exista situatii cand acest personal didactic are vechime neintrerupta in invatamant de peste 10 ani, va primi si sporul de stabilitate, calculat prin inmultirea cu 1,15 a coeficientilor din ordonanta, fara a se rotunji dupa cele trei zecimale rezultate;

- pentru personalul didactic de predare incadrat la transele de vechime de peste 10 ani, care indeplineste conditia de vechime neintrerupta in invatamant de peste 10 ani, conform legii, coeficientii de multiplicare prevazuti in anexele nr. 1a, 1b, 2a si 2b la Ordonanta Guvernului nr. 4/2006 vor ramane nemodificati;

-pentru personalul didactic de predare incadrat la transele de vechime de peste 10 ani, care nu indeplineste conditia de vechime in invatamant de peste 10 ani neintrerupti, conform legii, coeficientii de multiplicare prevazuti la transele de peste 10 ani, din anexele nr. 1a, 1b, 2a si 2b la Ordonanta Guvernului nr. 4/2006, se vor imparti la 1,15 fara a se rotunji dupa cele trei zecimale rezultate.

Prin vechime neintrerupta in invatamant de peste 10 ani se intelege activitatea realizata atat in calitate de personal didactic de predare, personal didactic de conducere, indrumare si control, cat si in calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de munca intr-o unitate/institutie de invatamant/inspectorat scolar. Se considera vechime neintrerupta si perioadele in care personalul didactic a avut catedra rezervata in invatamant

Sporul de stabilitate nu se acorda pentru vechime recunoscuta in invatamant personalului didactic care provine din alte sectoare de activitate.

Sporul de stabilitate se acorda personalului didactic de predare, indiferent de perioada cand a fost acumulata vechimea efectiva a celor 10 ani neintrerupti in invatamant, conform celor de mai sus.

Perioadele in care personalul didactic s-a aflat in concediu fara plata, conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, nu intrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate. Se recunosc ca vechime neintrerupta in invatamant pentru plata acestui spor perioada concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani) si perioada in care personalul didactic a efectuat stagiul militar, dupa care s-a reintors la catedra.

Personalul didactic pensionat pentru limita de varsta, care functioneaza cu contract individual de munca in invatamant (cumul pensie cu salariu pe perioada determinata) si are vechime neintrerupta in sensul celor prevazute mai sus, beneficiaza de sporul de stabilitate prevazut de lege.

Sporul prevazut de art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se acorda si profesorilor (ingineri si subingineri) si maistrilor-instructori care au desfasurat activitate in perioada 1984-1990 cu norma intreaga in invatamantul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitate, si care au activat dupa anul 1990 si in prezent la catedra.

EXEMPLU:

Doamna Ilies Elena este profesor de limba engleza cu gradul I si studii superioare de lunga durata,din carnetul de munca si din documentele aduse la secretariatul scolii rezulta ca a lucrat in urmatoarele locuri de munca:

1 iunie1956-31 august 1959-tehnician in cooperatie

1 sept.1959-31.august 1962-profesor suplinitor cu studii superioare

1 sept 1962-31 august 1963-casier la un liceu

1 sept 1963-31 august 1969-bibliotecar la un liceu

1 sept 1969-31 august 1974-inspector de personal la UCCOM

1 sept 1974-31.august 1990-profesor titular la liceu

1 sept 1990-31 august 1996-inspector de specialitate la ISJ

1 sept 1996- 31 august 2000-traducator la o firma

1 sept 2000-31 august 2004- profesor suplinitor la liceu

Vechime recunoscuta in invatamint: 1 sept 1959-31 august 1962-3 ani

1 sept 1963-31 august1969-6 ani

1 sept 1974-31 august 1990-16 ani TOTAL 39 ANI

1 sept 1990-31 august 1996-6 ani

1 sept 1996-31 august 2000-4 ani

1 sept 2000-31 august 2004-4 ani

Vechime efectiv neintrerupta in invatamint: 1 sept 1974 - 31 august 1996 } TOTAL 22 ANI

SALARIUL DE INCADRARE=6,048 x 210,807 lei=1274,96 lei

Perioadele in care personalul didactic si didactic auxiliar se afla in concediu fara plata nu intrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate,dar se exclud ca timp din calculul celor 10 ani de vechime neintrerupta in invatamint.

Concediile medicale si concediile pentru ingrijirea copilului pina la doi ani se recunosc ca vechime neintrerupta in invatamint.

EXEMPLU:

Un profesor care are 8 ani vechime neintrerupta in invatamint, pleaca in concediu fara plata un an de zile,dupa ce expira acest concediu si revine la post el va avea tot 8 ani vechime neintrerupta in invatamint.

Constituirea posturilor/catedrelor didactice din invatamantul preuniversitar pe baza planurilor-cadru de invatamant aflate in vigoare pentru anul scolar

Norma didactica de predare a personalului didactic din unitatile de invatamant cuprinde ore prevazute in planul de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma/diplomele de licenta, de absolvire sau pe diploma /diplomele/ certificatul/ certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in conformitate cu prevederile art. 1 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 103/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 109/1999, ale art. 7 si ale art. 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare - in concordanta cu Centralizatorul, privind disciplinele

de invatamant, domeniile si specializarile, precum si probele de concurs, valabil pentru incadrarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar.

Norma didactica a personalului didactic din cluburile sportive scolare se stabileste in conformitate cu art. 43 lit. (e) si 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Norma didactica a profesorului/antrenorului este de 18 ore/saptamana, respectiv 16 ore/saptamana pentru profesori cu gradul didactic I si cu o vechime in invatamant de peste 25 ani. Aceasta norma se constituie conform Regulamentului de organizare si functionare a cluburilor sportive scolare, aprobat prin Ordinul nr. 5.035/14.11.2001.

Norma didactica a personalului didactic din centre, cabinete scolare si interscolare de asistenta psihopedagogica se stabileste potrivit prevederilor art. 43 lit. (e) si art. 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare si conform Ordonantei Guvernului nr. 103/1998. privind modificarea structurii normei didactice in invatamantul preuniversitar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 109/1999. Cadrele didactice incadrate la centre, cabinete scolare si interscolare de asistenta psihopedagogica desfasoara in scoala obligatia de norma in specialitate la catedra, conform prevederilor art. 19 din Regulamentul privind organizarea si functionarea centrului judetean de asistenta psihopedagogica si a cabinetelor interscolare de asistenta psihopedagogica aprobat prin O.M.E.C.T. nr. 4.923/22.09.2003.

In unitatea de invatamant in care nu exista personal didactic de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a religiei sau a curriculum-ului de limba materna, consiliul de administratie al unitatii de invatamant decide, dupa consultarea sefului comisiei metodice/de catedra, care dintre invatatorii atestati pot preda si la alte clase din ciclul primar. Orele suplimentare se platesc in sistem de plata cu ora.

Disciplina cultura civica face parte din norma personalului didactic avand una din specializarile: istorie-filosofie, filosofie-istorie, filosofie, istorie, drept, stiinte juridice, stiinte juridice si administrative, pedagogie, psihologie, sociologie, psihosociologie, sociopsihopedagogie, comunicare si relatii publice, stiinte politice, administratie publica, studii europene - in concordanta cu Centralizatorul.

Pentru disciplinele socio/umane (logica si argumentare, psihologie, sociologie, cultura civica si filosofie), deoarece nu se pot constitui catedre dintr-o singura disciplina, profilul acestora se stabileste in functie de numarul dominant de ore si intra in norma personalului didactic avand specializarile prevazute in Centralizator.

La clasele cu predare intensiva/bilingva, limbile moderne se predau cu clasa intreaga si/sau pe grupe - cu conditia incadrarii in numarul de norme/posturi didactice aprobat la nivelul inspectoratului scolar.

Ora din trunchiul comun din aria curriculara 'Consiliere si orientare' de la clasele V-VIII si de la clasele IX-XII, filiera teoretica, tehnologica, vocationala cat si la scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a)/anul de completare reprezinta ora de dirigentie, care se inscrie obligatoriu in schema orara a claselor, dar nu se cuprinde in norma didactica de predare a cadrului didactic, in conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

La scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a)/anul de completare, dirigintele va parcurge tematica din programele in vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, pentru disciplina 'Consiliere si orientare vocationala'.

Prevederile art. 51 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, privind dirigentia, se aplica la forma de invatamant seral, dar nu se aplica la forma de invatamant cu frecventa redusa.

Conform O.M.E.N. nr. 4.409/1998, personalul didactic de conducere, indrumare si control nu poate efectua ore de consiliere si orientare vocationala si nici ore de dirigentie. In mod exceptional, personalul didactic de conducere poate indeplini si functia de diriginte numai in

situatia in care nu exista suficiente cadre didactice calificate, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar.

Disciplinele: informatica, tehnologia informatiei si comunicarii, informatica-tehnologii asistate de calculator, tehnologia prelucrarii informatiei, elemente de informatica aplicata si informatica aplicata, din invatamantul liceal/scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a)/anul

de completare, intra in norma de predare a personalului didactic avand una din specializarile prevazute in Centralizator.

Posturile didactice din invatamantul special pot fi ocupate de cadrele didactice care indeplinesc prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare - in concordanta cu Centralizatorul.

Sunt exceptati de la prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile fi completarile ulterioare, absolventi ai invatamantului superior avand una din specializarile: psihopedagogie speciala, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie sociala, psihosociologie, filosofie-istorie (promotiile 1978-1989), limba romana si kinetoterapie, precum si absolventi ai colegiilor pedagogice cu specializarea educator de psihopedagogie speciala sau care au parcurs in formarea initiala un curs de psihopedagogie speciala de cel putin 56 ore, ai scolilor postliceale care pregatesc invatatori-educatori pentru invatamant special sau ai scolilor postliceale cu profil pedagogic, specializarea invatator/educatoare care au parcurs in formarea initiala un curs de psihopedagogie speciala de cel putin 56 ore si ai liceelor pedagogice.

Posturile de educatoare/educator din invatamantul special pot fi ocupate de absolventi ai liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale sau ai colegiilor pedagogice, care indeplinesc, dupa caz, conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. a) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile fi completarile ulterioare, precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b), avand inscrisa pe diploma una din specializarile: educatoare, educator de psihopedagogie speciala, institutor pentru invatamant prescolar - in concordanta cu Centralizatorul.

Posturile de invatator/invatator itinerant din invatamantul special pot fi ocupate de absolventi ai liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale sau ai colegiilor pedagogice, care indeplinesc, dupa caz, conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. b) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile fi completarile ulterioare precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile fi completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b), avand inscrisa pe diploma specializarea invatator sau institutor - in concordanta cu Centralizatorul.

Posturile de invatator-educator din invatamantul special, pentru activitatea de dupa-amiaza la clasele I-X, pot fi ocupate de absolventi ai liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale care au pregatit invatatori-educatori pentru invatamant special sau ai colegiilor pedagogice, care indeplinesc, dupa caz, conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. b) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile fi completarile ulterioare, precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b), avand inscrisa pe diploma una din specializarile: invatator, invatator-educator, educator de psihopedagogie speciala, institutor - in concordanta cu Centralizatorul.

Posturile de profesor/profesor de psihopedagogie speciala pentru o catedra de educatie speciala/profesor itinerant din invatamantul special, pot fi ocupate de absolventi ai institutiilor de invatamant superior care indeplinesc conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b) - in concordanta cu Centralizatorul.

Posturile de profesor psihopedagog din invatamantul special/profesor logoped din cadrul structurilor de invatamant special integrat, conform art 4-7 alin. (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi ocupate numai de absolventi

ai invatamantului superior cu una din specializarile: psihopedagogie speciala, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie sociala, psihosociologie, filosofie-istorie (promotiile 1978-1989) - in concordanta cu Centralizatorul.

Posturile profesor-educator din invatamantul special, pentru activitatea de dupa amiaza la clasele I-X, pot fi ocupate de absolventi ai colegiilor pedagogice si ai institutiilor de invatamant superior care indeplinesc, dupa caz, conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. c), lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b).

Posturile de profesor preparator (nevazator), din invatamantul special, pot fi ocupate numai de profesori nevazatori absolventi ai institutiilor de invatamant superior care indeplinesc conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. d) si lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia personalului didactic prevazut la lit. b).

Activitatile de pre-profesionalizare si instruirea practica in invatamantul special pot fi desfasurate de cadrele didactice care indeplinesc conditiile prevazute de art. 7 alin. (1) lit. f) si de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

Posturile didactice din invatamantul artistic pot fi ocupate de cadrele didactice care indeplinesc prevederile art. 7 alin. (1) lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare - in concordanta cu Centralizatorul.

Disciplina 'Educatie tehnologica' la clasele V-VIII poate fi predata de:

▪ absolventi ai invatamantului superior cu specializarea 'educatie tehnologica', in concordanta cu Centralizatorul.

▪ absolventi ai invatamantului superior cu specializarea in profilul tehnic, silvic, economic sau agricol.

Incepand cu anul scolar 2003-2004 cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedra de 'Educatie tehnologica' sunt obligate sa-si completeze studiile printr-o forma de pregatire superioara in domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol.

In perioada completarii studiilor, cadrele didactice mentionate mai sus, care se afla intr-o forma de pregatire superioara in domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol, sunt considerate calificate, daca pot dovedi cu documente ca se afla, cel putin in anul trei de studii, in anul universitar 2005-2006. In perioada completarii studiilor, norma didactica de predare pentru aceste cadre didactice se stabileste in conformitate cu prevederile art. 43 lit. (d) si 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Dupa absolvirea studiilor cu examen de licenta/absolvire norma didactica de predare pentru aceste cadre didactice se stabileste in conformitate cu prevederile art. 43 lit. (c) si 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedra de 'Educatie tehnologica', care nu se afla intr-o forma de pregatire superioara in domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol sunt considerate necalificate si retribuite corespunzator.

Cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedra de 'Educatie tehnologica', care pana la data solutionarii restrangerii de activitate nu fac dovada frecventarii cursurilor superioare in domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol, cel putin in anul trei de studii, in anul universitar

2005-2006, vor intra in restrangere de activitate, fiind transferate pentru restrangere de activitate pe catedre de pregatire/instruire practica, in specialitate.

Disciplina 'Educatie tehnologica' la clasele V-VIII se preda cu clasa intreaga. Disciplinele tehnologice la clasele IX-XII/XIII de la filiera teoretica si vocationala pot fi predate de absolventi ai invatamantului superior de lunga durata, tehnic, silvic, economic si agricol, in functie de profil.

Disciplinele tehnologice de la filiera tehnologica din structura invatamantului liceal pot fi predate de absolventi ai invatamantului superior tehnic/economic de lunga durata, precum si de

absolventi cu studii academice postuniversitare, cu diploma de studii aprofundate sau studii postuniversitare de specializare cu durata de cel putin un an si jumatate, cu indeplinirea conditiilor prevazute de art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Disciplinele/modulele tehnologice de la scolile de arte si meserii/anul de completare pot fi predate de absolventii invatamantului superior prevazuti la literele (a) si (b), precum si de absolventi ai invatamantului superior tehnic/economic de scurta durata.

In invatamantul postliceal, incadrarea pe discipline/module se face in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pregatirea practica/instruirea practica poate fi realizata de:

a) Cadre didactice care indeplinesc conditia prevazuta la art. 7 alin. (1) lit. (f), coroborat cu art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Cadrele didactice care se incadreaza in aceasta categorie sunt considerate personal didactic calificat, daca profilul si specialitatea la care sunt incadrati cu ore de pregatire practica coincid cu specializarea/specializarile de pe diploma/diplomele de studii.

b) Categoriile de cadre didactice prevazute la lit. (a) trebuie sa indeplineasca conditia prevazuta de art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

La disciplina pregatire practica/instruire practica, incadrarea cadrelor didactice se face in functie de modul de organizare a acestei activitati pe niveluri de invatamant.

Pregatirea practica/instruirea practica se efectueaza la agenti economici sau atelierele proprii, in functie de resursele materiale existente si de prevederile din conventiile/protocoalele de parteneriat incheiate intre unitatile de invatamant si agentii economici. Pregatirea practica/instruirea practica se organizeaza pe clase.

La scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a) pregatirea practica/instruirea practica, in atelierele proprii, se poate organiza si pe grupe de elevi, pentru asigurarea calitatii procesului de invatamant si respectarea regulilor de igiena si protectia muncii, cu conditia incadrarii in numarul de norme/posturi didactice aprobat la nivelul inspectoratului scolar.

Personalul didactic titular pe un post/catedra de corepetitor/acompaniament din liceele vocationale si din unitatile cu invatamant suplimentar integrat de arta, poate ramane incadrat ca personal didactic titular, in aceeasi unitate, pe un post/catedra de profesor de muzica instrumentala.

In invatamantul gimnazial/scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a) din mediul rural, cu acordul cadrului didactic, norma didactica de predare a personalului didactic se poate constitui, in mod exceptional, si din alte ore (decat cele corespunzatoare specializarii/specializarilor de pe diploma/diplome) cuprinse in planul de invatamant, cu mentinerea drepturilor salariale. Pentru cadrele didactice aflate in aceasta situatie se recomanda ca in termen de trei ani, sa se specializeze in a doua disciplina dominanta, care nu este in concordanta cu specializarea de pe diploma, prin cursurile cofinantate de Banca Mondiala in cadrul 'Proiectului pentru Invatamantul Rural', componenta 2, formare profesionala.

Directorul unitatii de invatamant propune inspectoratului scolar, pentru personalul didactic titular la unitatea respectiva, completarea normei didactice cu ore la alta/alte unitati de invatamant, cu acordul cadrului didactic, pe durata unui an scolar.

In mediul rural completarea normei didactice, conform specializarii/specializarilor de pe diploma/diplome, constituite la alta/alte unitati de invatamant, cu acordul cadrului didactic, se poate realiza pe durata unui an scolar sau pe durata nedeterminata, fapt consemnat in decizia de numire.

In cazul in care in unitatea de invatamant exista cadre didactice titulare pentru care nu se pot constitui catedre potrivit art. 1, in mod exceptional, completarea normei didactice de predare se face prin decizia inspectorului scolar general, pe un an scolar, cu acordul cadrului didactic, la unitati de invatamant compatibile cu nivelul studiilor, dupa cum urmeaza:

a)cu ore la specializarea/specializarile pe care cadrele didactice au dreptul sa le predea,potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu

modificarile si completarile ulterioare, conform Metodologiei privind incadrarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar, ca urmare a aplicarii planurilor-cadru de invatamant;

b) prin realizarea de catedre combinate la liceu, scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a)/anul de completare si gimnaziu, din ore la specializarea principala din diploma de studii la liceu/anul de completare si din ore la specializarea principala sau secundara la scoala de arte si meserii (clasele a IX-a si a X-a)/nivelul de invatamant secundar inferior;

c) din ore de specialitate la unitati de invatamant de acelasi nivel din aceeasi localitate/comuna/sector/municipiul Bucuresti sau din localitati apropiate.

Solutionarea cererilor de intregire a normei formulate de cadrele didactice titulare in doua sau mai multe unitati de invatamant, prin pretransfer si transfer pentru restrangere de activitate intr-o singura unitate, se poate realiza conform specializarii/specializarilor de pe diploma/diplomele de studii. Aceasta categorie de personal beneficiaza de toate drepturile personalului didactic prevazute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cazul existentei a doua sau mai multe cadre didactice titulare la aceeasi specialitate, pentru stabilirea personalului didactic caruia i se completeaza norma didactica, conform prevederilor art. 7, se aplica criteriile de punctaj de la restrangerile de activitate. Fac exceptie cadrele didactice care se incadreaza in prevederile art. 13 alin. (4) lit. (c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

Schimbarea profilului unui post din cluburile scolare sportive, precum si din palatele si cluburile copiilor, se poate face numai cu acordul conducerii inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, in perioada intocmirii proiectului planului de scolarizare

Cadrele didactice titulare care solicita continuarea activitatii in invatamant, conform art. 128 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi mentinute ca titulare in functia didactica peste varsta standard de pensionare, indiferent de nivelul unitatii de invatamant, numai in situatia in care postul/catedra ocupat(a) nu indeplineste conditiile pentru a fi vacantat(a) pentru concurs ca titularizabil(a) si daca a fost asigurat numarul necesar de posturi/catedre didactice vacante corespunzatoare pentru solutionarea restrangerilor de activitate.

Cadrelor didactice titulare pentru care nu s-a aprobat mentinerea in functia didactica peste varsta standard de pensionare, conform art. 128 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare si care nu solicita pensionarea in conditiile legii, li se aplica prevederile art. 58 si ale art. 61 din Codul Muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru cadrele didactice titulare a caror specializare nu este in concordanta cu Centralizatorul sau nu se regaseste in Centralizator, norma didactica de predare va cuprinde ore prevazute in planul de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma/diplomele de licenta, de absolvire sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de

absolvire a unor cursuri postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in conformitate cu prevederile art. 1 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 103/1998, aprobata cu modificari prin Legea nr. 109/1999, ale art. 7 si 44 din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ore la disciplinele in concordanta cu actul de numire/transfer pe post/catedra.

Pentru anul scolar 2006-2007, cadrele didactice titulare care au inscrisa pe diploma de licenta specializarea Filosofie, aflate in imposibilitatea constituirii catedrelor cu ore in specialitate, pot avea in catedra si ore de Sociologie, Psihologie, Economie, cu conditia sa fi avut in incadrare, in anii ulteriori titularizarii, ore la aceste discipline.

b) Disciplina Educatie antreprenoriala poate fi predata de absolventii avand una dintre specializarile prevazute in Centralizator la aria curriculara 'Om si societate', disciplinele Economie si Educatie antreprenoriala. In anul scolar 2006-2007 orele de la disciplina Educatie antreprenoriala pot face parte si din norma cadrelor didactice care au inscrisa pe diploma de licenta specializarea Filosofie, in concordanta cu Centralizatorul. De aceste situatii se va tine seama cu precadere la incadrarea cadrelor didactice titulare care au inscrisa pe diploma de licenta specializarea Filosofie.

Disciplina Stiinte in invatamantul liceal poate fi predata de absolventi ai invatamantului superior de lunga durata care au inscrisa pe diploma de absolvire/licenta

una dintre specializarile: Fizica, Chimie sau Biologie, in concordanta cu Centralizatorul. In anul scolar 2006-2007 orele de la disciplina Stiinte vor fi incluse cu precadere in norma didactica a cadrelor didactice titulare cu aceste specializari.

In anul scolar 2006-2007 personalul didactic titular pe un post/catedra de corepetitor/acompaniament din liceele vocationale si din unitatile cu invatamant integrat si suplimentar de arta poate ramane incadrat ca personal didactic titular, in conformitate cu actul de numire/transfer pe post/catedra, in aceeasi unitate de invatamant, avand un

drept castigat, sau poate ramane incadrat ca personal didactic titular, in aceeasi unitate, pe un post/catedra de profesor de muzica instrumentala.

b) Personalul mentionat la lit. a) beneficiaza de toate drepturile personalului didactic prevazute in Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

Stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE la personalul didactic auxiliar si nedidactic se face anual prin evaluarea performantelor profesionale individuale de catre conducerea unitatii conform Legii 154/1998 si HG 749/1998,existind o limita minima si una maxima a salariului de incadrare pentru fiecare functie.

La personalul didactic auxiliar sporul de stabilitate nu este inclus in salariul de incadrare,acesta se calculeza separat si reprezinta 15% din salariul de baza .

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 = 210,807 lei

Coeficienti de multiplicare pentru functiile didactice auxiliare din invatamant

SEPTEMBRIE 2006

MINIM MAXIM

*) Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, este autorizat ca in functie de dinamica invatamantului sa stabileasca noi functii didactice auxiliare.

**) Alte cerinte pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare din invatamantul preuniversitar sunt cele prevazute la art. 8 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

***) Se poate utiliza numai la bibliotecile universitare.

****) Se utilizeaza numai pentru secretar sef de universitate.

*****) Se poate utiliza in cadrul laboratoarelor si al atelierelor-scoala.

******) Se utilizeaza si pentru functia de secretar prevazuta in H.G. nr. 1251/2005

*******) Se utilizeaza si pentru functiile: economist, inginer, referent, tehnician, merceolog, contabil, administrator si functionar prevazute in H.G. nr. 1251/20

ALTE FUNCTII COMUNE DIN SECTORUL BUGETAR

1 SEPTEMBRIE 2006

Salarii de baza pentru personalul din activitatea de

secretariat-administrativ, gospodarire, intretinere-reparatii

minim maxim

*) Se utilizeaza in ministere si celelalte institutii centrale ale administratiei publice. **) Se utilizeaza in activitatea de secretariat-administrativ din unitatile bugetare. ***) Se utilizeaza in Parlament, in ministere si in celelalte institutii centrale ale administratiei publice, in parcul propriu. ****) Se utilizeaza in ministere si celelalte institutii centrale ale administratiei publice, in parcul comun.

HOTÃRARE privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale si de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite HG 749/1998

Metodologia creeaza cadrul pentru realizarea urmatoarelor obiective:

a) asigurarea concordantei intre exigentele (cerintele) postului si calitatile angajatului (profesionale, aptitudinale si atitudinale);

b) furnizarea elementelor necesare stabilirii salariului de baza individual intre limite, in functie de performantele profesionale ale angajatului;

c) asigurarea unui sistem motivational, care sa determine cresterea performantelor profesionale individuale.

Pentru atingerea acestor obiective, prezenta metodologie prevede:

a) evaluarea posturilor in functie de caracteristicile descriptive privind exigentele si performantele pe care acestea le impun angajatilor;

b) evaluarea performantelor profesionale ale angajatilor in raport cu cerintele posturilor;

c) stabilirea si reevaluarea salariului de baza intre limite, in functie de performantele profesionale ale fiecarui - angajat.

Evaluarea posturilor in functie de caracteristicile descriptive privind exigentele si performantele pe care acestea le impun angajatilor

- Evaluarea posturilor se face pe baza unor criterii care reprezinta cerintele de ocupare a acestora, cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

- Criteriile de evaluare a postului se inscriu in fisa postului, prin care ordonatorii de credite bugetare vor asigura si descrierea principalelor atributii si raspunderi care le revin angajatilor.

- Pentru fiecare criteriu de evaluare a posturilor se acorda un calificativ, notat de la 1 la 5, in raport cu importanta si relevanta acestuia.

- Corespunzator fiecarui post, seful ierarhic al acestuia stabileste standardele de performanta ale postului, cu aprobarea conducerii institutiei respective.

Standardele de performanta se exprima prin urmatorii indicatori, cuantificati in conformitate cu specificul activitatilor si al operatiunilor specifice fiecarui post:

a) cantitate;

b) calitate;

c) cost;

d) timp;

e) utilizarea resurselor;

f) mod de realizare.

Continutul indicatorilor pentru standardele de performanta asociate posturilor este prezentat in anexa nr. 1.

Conducerile institutiilor publice vor institui procedurile si regulile de masurare adecvata a fiecarui indicator, care determina standardele de performanta.

In stabilirea procedurilor si a regulilor de masurare a indicatorilor de performanta conducerile institutiilor vor consulta sindicatele sau reprezentantii salariatilor, dupa caz.

Standardele de performanta stabilite pentru fiecare post trebuie sa reflecte repartizarea echitabila a sarcinilor intre posturi si sa fie defalcate din obiectivele cuantificate ale institutiei.

- In modelul prezentat in anexa nr. 2 la prezenta metodologie sunt cuprinse principalele elemente care sunt avute in vedere la elaborarea fisei postului.

Conducerile institutiilor publice pot completa fisa postului si cu alte elemente specifice activitatii si, de asemenea, pot detalia sau pot diversifica criteriile de evaluare prezentate in anexa nr. 2. Ponderile asociate criteriilor se vor modifica corespunzator, astfel incat suma ponderilor asociate criteriilor sa reprezinte 100%.

- Evaluarea se aplica fiecarui post utilizat in fiecare institutie publica.

La nivelul ordonatorilor de credite bugetare, care au in structura compartimente de gestiune a resurselor umane, evaluarea posturilor se va asigura de catre aceste compartimente, impreuna cu conducatorii compartimentelor in care se regasesc posturile supuse evaluarii. Pentru institutiile publice subordonate care nu dispun de asemenea compartimente, evaluarea posturilor va fi asigurata de catre persoane desemnate de conducatorul institutiei.

Documentatia aferenta activitatilor de evaluare se gestioneaza de catre persoanele sau compartimentele desemnate potrivit alin. (2).

- Modul de calcul al punctajelor minime, maxime si medii, pe baza rezultatelor evaluarii posturilor este prezentat in anexa nr. 2.

- Punctajul minim si, respectiv, maxim pentru fiecare post se calculeaza prin inmultirea calificativului minim, respectiv maxim, acordat, cu ponderea asociata fiecarui criteriu si prin insumarea acestor produse.

Pentru fiecare post, se determina un punctaj mediu, ca medie aritmetica a punctajelor minime si maxime; aceasta valoare va servi drept criteriu de ierarhizare a posturilor pe intreaga structura de organizare a institutiei publice si va permite estimarea costului mediu pentru ansamblul posturilor existente.

Evaluarea performantelor profesionale ale angajatilor in raport cu cerintele postului

- Principalele etape in activitatea de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt:

a) descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale;

b) procedura de masurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale;

c) masurarea gradului de indeplinire a standardelor de performanta;

d) urmarirea si controlul rezultatelor evaluarii si determinarea evolutiei performantelor profesionale individuale in timp.

Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale

- Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale este cuprinsa in anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

Procedura de masurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale

- Procedura de masurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale se realizeaza pe baza unor norme de evaluare, care reprezinta un cumul de tehnici de masurare a performantelor

profesionale individuale pe baza carora sa poata fi stabilit, ori de cate ori este necesar, nivelul salariilor de baza individuale, intre limite, potrivit legii.

- Procedura de masurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplica fiecarui angajat, in raport cu cerintele postului ocupat.

- Evaluarea performantelor profesionale individuale se bazeaza pe aprecierea in mod sistematic si obiectiv a randamentului, a calitatii muncii, a comportamentului, a initiativei, a eficientei si creativitatii, pentru fiecare salariat.

- Procedura de masurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale este un proces continuu, coordonat de catre compartimentul de gestiune a resurselor umane.

- Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale va avea ca elemente de referinta:

a) fisa cuprinzand descrierea postului

b) criteriile de evaluare a performantei profesionale individuale:

- gradul de indeplinire a standardelor de performanta;

- asumarea responsabilitatii;

- adecvarea la complexitatea muncii;

- initiativa si creativitatea.

- Pe baza elementelor mentionate persoanele care vor realiza procedurile de evaluare parcurg urmatoarele etape:

a) acorda calificative, notate de la 1 la 5, pentru fiecare criteriu prevazut in fisa de evaluare a fiecarui angajat;

b) notele acordate vor avea urmatoarea semnificatie:

- 1 = nesatisfacator;

- 2 = satisfacator;

- 3 = la nivelul standardului de performanta stabilit postului;

- 4 = bine;

- 5 = foarte bine;

c) pentru fiecare criteriu, nota acordata angajatului se pondereaza in raport cu importanta si relevanta criteriului respectiv pentru procesul de evaluare a performantei individuale; pentru primul an de aplicare, criteriile de evaluare au urmatoarele ponderi:

- gradul de indeplinire a standardelor de performanta = 50%;

- asumarea responsabilitatii = 25%;

- adecvarea la complexitatea muncii = 15%;

- initiativa si creativitatea = 10%.

Pentru procesele de evaluare a performantelor profesionale individuale, care se vor desfasura dupa primul an de aplicare, ordonatorii principali de credite bugetare pot stabili alte ponderi pentru criteriile de evaluare a performantei profesionale individuale, in raport cu obiectivele institutiei publice respective.

Pentru evaluarea performantelor profesionale individuale se vor utiliza fisa de evaluare si formula de calcul, prevazute in anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

Calificativele corespunzatoare fiecarui criteriu vor fi acordate de catre:

- conducatorul compartimentului;

- angajatul (autoevaluare);

- persoanele cu atributii de evaluare din compartimentul de gestiune a resurselor umane sau de persoanele desemnate de conducatorul institutiei publice.

Seful ierarhic al conducatorului compartimentului in care angajatul isi desfasoara activitatea decide asupra calificativelor finale, tinand seama de cele 3 evaluari prevazute mai sus si de rezultatele de ansamblu ale compartimentului, eliminand valorile extreme dintre calificativele acordate pentru fiecare criteriu.

Pe baza calificativului final, stabilit se determina punctajul total care se comunica angajatului de catre compartimentul de gestiune a resurselor umane, in termen de 5 zile.

- Fiecare angajat are dreptul sa conteste evaluarea si, respectiv, punctajul total rezultat.

Contestatia se depune la compartimentul de gestiune a resurselor umane, in termen de 5 zile de la comunicare, si se solutioneaza in prezenta partilor de catre conducatorul imediat superior persoanei care a decis asupra evaluarii finale contestate, in termen de 10 zile.

Urmarirea si controlul rezultatelor evaluarii si determinarea evolutiei performantelor profesionale individuale in timp

- Evaluarea performantelor profesionale individuale, la perioadele stabilite de catre ordonatorul principal de credite bugetare, se face sub indrumarea compartimentului de gestiune a resurselor umane, care are si sarcina urmaririi si controlului rezultatelor obtinute

- Compartimentul de gestiune a resurselor umane propune conducerii institutiei publice utilizarea rezultatelor obtinute din evaluari, in scopul:

a) pregatirii si perfectionarii personalului pentru:

- definirea profilului viitor al competentelor si abilitatilor, corespunzator fiecarui post;

- monitorizarea raportului rezultate/cost, obtinut in urma activitatii de pregatire/perfectionare;

- elaborarea programelor (strategiei de pregatire continua a personalului) prin stabilirea unui plan de pregatire continua pentru fiecare angajat si prin evaluarea resurselor financiare necesare acestui scop;

b) recrutarii/selectionarii personalului la elaborarea sau la realizarea unor programe/proiecte;

c) determinarii evolutiei performantelor profesionale individuale in timp;

d) distribuirii fondului de salarii, identificat ca sursa pentru diferentieri salariale si stabilirea salariilor de baza individuale intre limite.

Evaluarea performantelor profesionale individuale

ale angajatilor

- Punctajul total calculat pentru fiecare angajat se compara cu intervalul delimitat de punctajul minim, respectiv maxim, al postului ocupat de acesta. In functie de rezultat, se disting urmatoarele situatii:

a) punctajul realizat de angajat se inscrie intre limite (minima si maxima de punctaj ale postului), ceea ce inseamna ca angajatul corespunde cerintelor postului;

b) punctajul realizat de angajat se situeaza sub limita minima a punctajului postului, deci angajatul nu corespunde postului;

c) punctajul realizat de angajat se situeaza peste limita maxima a punctajului postului, deci este promovabil pe o functie superioara.

Promovarea poate deveni efectiva daca angajatul in cauza realizeaza cel putin punctajul minim corespunzator acestui post.

Stabilirea salariilor de baza intre limite, in functie

de performantele profesionale individuale

-Ordonatorii de credite bugetare, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, asigura ca stabilirea salariilor de baza intre limite sa se realizeze cu incadrarea in resursele financiare alocate anual si in numarul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale.

Stabilirea salariilor de baza individuale, intre limite, se face pe baza rezultatelor evaluarii performantelor profesionale ale angajatului, in raport cu cerintele postului.

- Calculul salariului de baza individual, potential pentru perioadele urmatoare, se face dupa cum urmeaza:

a) coeficientul de multiplicare corespunzator performantei profesionale individuale realizate de salariatul "y" (cy) pentru ocuparea postului "x" se stabileste, dupa caz, prin una dintre formulele:

Cxy =Cm + (pxy-pxm) x (CM-Cm) Cxy = Cm - (pxM-pxy) x (CM-Cm)

(pxM-pxm) (pxM-pxm)

in care:

- Cm = limita inferioara a intervalului pentru functia ocupantului postului;

- CM = limita superioara a intervalului pentru functia ocupantului postului;

- pxm = punctajul minim al postului "x", diferit de pxM;

- pxM = punctajul maxim al postului "x", diferit de pxm;

- pxy = performanta profesionala individuala a salariatului "y" pe postul "x";

b) salariul de baza intre limite, potential, pentru salariatul "y" pe postul "x" se calculeaza multiplicand cu Cxy valoarea de referinta sectoriala corespunzatoare.

Salariul de baza calculat potrivit alin. (1) poate fi mai mare, egal sau mai mic decat salariul de baza avut in luna anterioara incheierii procedurilor de evaluare; modalitatile concrete de majorare sau de diminuare a salariilor de baza, se stabilesc de ordonatorul principal de credite bugetare, in limitele resurselor financiare disponibile pentru cheltuieli de personal si avand in vedere si obiectivele preconizate ale institutiei respective.

- Salariul de baza al unui angajat se re-evalueaza anual de catre angajator, cu respectarea limitelor prevazute pentru gradul profesional sau treapta profesionala respectiva.

ANEXA 1

CRITERII DE EVALUARE A POSTURILOR

1. Pregatirea profesionala impusa ocupantului postului

1.1.Pregatirea de baza (corespunzatoare studiilor absolvite, potrivit prevederilor legale):

1.1.1. scoala generala

1.1.2. medie-liceala

1.1.3. medie-postliceala

1.1.4. superioara de scurta durata

1.1.5. superioara de lunga durata

1.2. Pregatire de specialitate:

1.2.1. calificare tehnica, economica sau de alta specialitate, necesara postului

1.2.2. perfectionari (specializari) periodice, necesare mentinerii competentei pe post

2. Experienta necesara executarii operatiunilor

2.1. Experienta in munca specifice postului

2.2. Experienta in specialitatea ceruta de post

2.3. Perioada necesara initierii in vederea executarii operatiunilor specifice postului

3. Dificultatea operatiunilor specifice postului

3.1. Complexitatea postului, in sensul diversitatii operatiunilor de efectuat

3.2. Gradul de autonomie in actiune

3.3. Efortul intelectual caracteristic efectuarii operatiunilor specifice postului

3.4. Necesitatea unor aptitudini deosebite

3.5. Tehnologii speciale care trebuie cunoscute.

4. Responsabilitatea implicata de post

4.1. Responsabilitate de conducere, coordonare structuri, echipe, proiecte

4.2. Responsabilitatea pregatirii luarii nunor decizii, pastrarea confidentialitatii

5. Sfera de relatii (de a intra in relatii,de a raspunde)

5.1. Gradul de solicitare din partea structurilor interne ale institutiei publice

5.2. Gradul de solicitare din partea structurilor externe ale institutiei publice

5.3. Gradul de solicitare din partea cetatenilor si/sau subiectilor serviciilor oferite de institutia publica

CONTINUTUL

indicatorilor pentru standardele de performanta asociate posturilor

a) Cantitatea

Se masoara volumul lucrarilor exprimate in unitati de masura specifice operatiunilor sau activitatilor executate intr-un anumit post. De exemplu:

. Numarul de dosare solutionate;

. Numarul de apeluri telefonice la care s-a raspuns.

b) Calitatea

Se masoara nivelul completitudinii si corectitudinii solutiilor prezentate in lucrarile specifice postului. De exemplu:

. Numarul de corectii operate de seful direct;

. Numarul de contestatii/reclamatii primite;

. Gradul de satisfacere a beneficiarilor serviciilor oferite (masurate sistematic sau prin sondaj).

c) Costurile

Se masoara interesul angajatului pentru a limita costurile de functionare a institutiei. Prezinta interes raportul intre volumul de activitate si costurile implicate.

De - exemplu:

. Numarul de convorbiri telefonice, numarul de accese in servicii Internet;

. Numarul de deplasari.

d) Timpul

Se masoara timpii de executie a lucrarilor, mai ales pentru acele lucrari pentru care nu se pot stabili norme de timp.

e) Utilizarea resurselor

Se apreciaza capacitatea angajatului de a utiliza eficient resursele puse la dispozitia postului (echipamente de birotica, programe de calculator etc.).

f) Modul de realizare

Se apreciaza capacitatea angajatului de a se integra in efortul colectiv depus de echipa din care face parte, modul in care pune la dispozitie colectivului cunostintele si experienta pe care le detine etc.

ANEXA. 2

Model de completare a unei fisei a postului

Definitii si mod de operare

Postul reprezinta un ansamblu de operatiuni sau de activitati prin care se realizeaza, total sau partial, o anumita procedura specifica atributiilor institutiei publice. Postul se caracterizeaza, in principal, prin functia ocupantului postului.

Evaluarea posturilor se face pe baza unor criterii care reprezinta cerintele de ocupare a acestora. Aceste cerinte sunt mentionate si inventariate in vederea unei cat mai bune estimari a gradului de indeplinire a standardelor de performanta asociate postului

Criteriile de evaluare a postului se inscriu in fisa postului.

Pentru fiecare criteriu de evaluare a posturilor se acorda un calificativ notat de la 1 la 5.

Punctajul pentru fiecare criteriu se calculeaza prin inmultirea notei acordate cu ponderea stabilita pentru fiecare criteriu.

Formulele de calcul al punctajului minim si, respectiv, maxim pentru fiecare post sunt:

Ptm = (pm1 x C1) + (pm2 x C2) + (pm3 x C3) + (pm4 x C4) + + (pmn x Cn),

in care:

- pm1..pmn = nota minima acordata fiecarui calificativ notat de la 1 la 5;

- C1.Cn = ponderea stabilita pentru fiecare criteriu de evaluare a postului, exprimata in %;

-Ptm = punctajul total minim.

PtM = (pM1 x C1) + (pM2 x C2) + (pM3 x C3) + (pM4 x C4) + + (pMn x Cn),

in care:

- pM1pMn = nota maxima acordata fiecarui calificativ notat de la 1 la 5;

- C1Cn = ponderea stabilita pentru fiecare criteriu de evaluare a postului, exprimata in %;

- PtM = punctajul total maxim.

In vederea ierarhizarii tuturor posturilor dintr-o institutie publica, se calculeaza punctajul mediu, ca medie aritmetica a punctajului minim si maxim, corespunzatoare postului.

In posturi cu punctaj mediu mai mare se pot obtine salarii de baza mai mari decat in posturi cu punctaj mediu mai mic. Conducerile institutiilor publice se vor preocupa in a asigura o structura de posturi acceptabila si rezonabila, in raport cu obiectivele cuantificate ale institutiei.

Model de completare a unei fise a postului

FISA POSTULUI Nr. .

Denumirea institutiei publice:

Compartimentul: de gestiune a resurselor umane

Denumirea postului: intocmirea deciziilor de pensionare

Gradul profesional al ocupantului postului: functia de expert gradul I

Nivelul postului: de executie

Punctajul postului: a) minim = 3,4

b) maxim = 4,4

c) mediu = 3,9

(calculate conform prezentei anexe)

Standardul de performanta asociat (exprimat prin indicatori):

DESCRIEREA POSTULUI: *)

*) Se vor avea in vedere criteriile de evaluare a postului prevazute in anexa nr. 1 ºi alte criterii si elemente stabilite de conducatorul compartimentului.

DESCRIEREA ACTIVITÃTILOR CORESPUNZÃTOARE POSTULUI

. primirea dosarului de pensionare si verificarea acestuia (conformitate date)

. intocmirea buletinului de calcul;

. emiterea deciziei de pensionare.

ANEXA 3

Model de completare a unei fise de evaluare

FISA DE EVALUARE

Fisa postului nr. ..

Numele si prenumele titularului: POPESCU ION

Rezultatul evaluarii: 4,05

Perioada de evaluare:

Punctajul total (Pt) se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Pt = (p1 x C1) + (p2 x C2) + (p3 x C3) + (p4 x C4),

in care:

- p1..p4 = punctajul acordat fiecarui calificativ, notat de la 1 la 5.

- C1..C4 = ponderea stabilita pentru fiecare criteriu de evaluare a performantei profesionale individuale, exprimata in %

ANEXA 4

Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale

Criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt gradul de indeplinire a standardelor de performanta, asumarea responsabilitatii, adecvarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitatea.

1. Gradul de indeplinire a standardelor de performanta reprezinta rezultatele masurate ale muncii la nivelurile de- scrise in fisa postului. Pentru masurarea muncii pot fi avute in vedere si modul de utilizare a resurselor (ce echipamente/materiale vor fi utilizate), precum si modul de realizare a activitatii.

2. Asumarea responsabilitatii:

Continutul acestui criteriu pentru activitatea de conducere implica evaluarea:

- nivelului, precum si a riscului decizional;

- modului de comunicare;

- lucrului in echipa;

- comportamentului managerial.

Continutul acestui criteriu pentru activitatea de executie implica evaluarea:

- gradului de implicare in executarea atributiilor de - serviciu;

- rapiditatii interventiilor;

- comportamentului la presiuni exterioare si interioare.

3. Adecvarea la complexitatea muncii se exprima prin nivelul activitatii de conceptie, activitatii de analiza, activitatii de sinteza si activitatii de rutina.

Activitatea de conceptie se caracterizeaza prin:

- interpretarea unui volum mare de informatii;

- construirea de alternative/optiuni;

- evaluarea efectelor si a consecintelor;

- integrarea optiunilor.

Activitatea de analiza se caracterizeaza prin:

- identificarea influentelor si a determinarilor;

- identificarea formulelor de descriere a proceselor, fenomenelor, starilor analizate.

Activitatea de sinteza se caracterizeaza prin:

- construirea modelelor fenomenelor si/sau proceselor studiate;

- identificarea fluxurilor informationale;

- proiectarea instrumentelor de monitorizare.

Activitatea de rutina se caracterizeaza prin:

- gradul ridicat de repetitivitate a operatiunilor;

- executarea de operatiuni strict reglementate.

4. Initiativa si creativitatea urmaresc evaluarea performantei profesionale, in cazul in care angajatul propune sau are initiativa unor solutii noi, precum si in cazul in care acesta propune schimbarea unor reglementari, a unor tehnologii, a unor procese, in domeniul sau de activitate.

Continutul acestui criteriu de evaluare implica:

a) in cazul propunerii de solutii noi:

- motivarea ideilor;

- evaluarea consecintelor;

- efectuarea de studii cu aplicabilitate in context reglementat;

b) in cazul propunerii unor schimbari:

- dimensionarea schimbarilor;

- evaluarea consecintelor schimbarilor;

-efectuarea de studii cu aplicabilitate in context nereglementat.

Absolventii invatamantului superior de lunga sau de scurta durata, care la data trecerii pe functia corespunzatoare studiilor absolvite erau incadrati pe functii cu nivel de studii inferior, specifice domeniului in care au absolvit studiile universitare, se incadreaza la gradul profesional corespunzator studiilor absolvite, la care se asigura o crestere cu pana la 20% a salariului de baza avut.

In vederea stabilirii salariului de baza, in termen de 15 zile de la reluarea activitatii, persoanele angajate in sectorul bugetar, aflate in concediu platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, potrivit legii, cele care nu au prestat activitate in ultimele 12 luni, fiind in concediu medical sau in concediu fara plata, potrivit legii, precum si cele ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate vor fi evaluate prin examenul de testare a cunostintelor profesionale, organizat in acest scop de angajator, procedandu-se in acelasi mod ca si in cazul persoanelor angajate prin concurs.

(2) In cazul nepromovarii examenului prevazut la alin. (1), persoanei respective i se acorda salariul avut anterior sau, dupa caz, salariul minim al functiei detinute anterior

Despre SALARIUL DE BAZA o sa vorbim la capitolul urmator