STADIILE SI CARACTERISTICILE SOMAJULUI
Trecerea de la statutul de " om al muncii" la cel de "somer" reprezinta in cele mai multe cazuri, o perioada dramatica in viata unui individ. Reactiile celor aflati in astfel de situatii difera de la o persoana la alta, in functie de contextul social, familial si, mai ales, de structura psihica a individului, dar stadiile prin care trec "proaspetii" someri sunt asemanatoare:
● starea de soc - de neacceptare, de negare a realitatii; a pierde locul de munca este similar, pentru cei mai multi oameni, cu o pierdere de identitate si o degradare a imaginii de sine;
● reactii emotionale puternice - de revolta fata de aceasta situatie, de autoinvinovatire, adesea de invidie fata de cei care nu si-au pierdut locul de munca si, intotdeauna, de profunda nemultumire;
● tendinta de a negocia - de a convinge factorii de decizie de la fostul loc de munca, prin promisiuni, angajamente sau amenintari, de a reveni asupra hotararii luate;
● hotararea de a actiona - de a gasi aliati si solutii pentru depasirea situatiei critice in care se afla, de a gasi un alt loc de munca;
● depresia - starea de dezorientare, sentimentul incapacitatii de a-si gasi un alt loc de munca;
● fenomenul marginalizarii - din punct de vedere social;
● sentimentul renuntarii, resemnarii - din punct de vedere uman, cand perioada de somaj se prelungeste; cu cat perioada de cautare a unui loc de munca este mai mare, cu atat individul isi pierde increderea in sine, in capacitatea de a-si recastiga dreptul la munca, demnitatea, respectul semenilor si respectul de sine.[1]
Somajul ca fenomen economico - social antreneaza o serie de costuri, intre care cel mai evident este cel pentru somerii insisi.[2] Este vorba de :
- scaderea accentuata a bugetului familiei;
- accentuarea gradului de saracie; - degradarea relatiilor intra si interfamiliale;
- deteriorarea relatiilor cu prietenii;
- inversarea legaturilor firesti dintre familia afectata de somaj si cea a parintilor (familiile tinere de someri asteapta si se bazeaza pe ajutorul financiar si material din partea parintilor);
- cresterea numarului divorturilor in randul familiilor de someri; - prezenta unor cazuri de sinucidere;
- somajul este o experienta coroziva care sporeste pasivitatea individului si face sa dispara perspectiva vietii - rata mortalitatii este mai mare in randul somerilor fata de populatia ocupata;
- lipsa sperantei de a ocupa un loc de munca dupa absolvirea cursurilor de calificare si recalificare profesionala;
- accentuarea starii de stress;
- formarea unor deprinderi distructive (consum de bauturi alcoolice, droguri, comportament deviant);
- presiuni asupra subiectilor afectati de somaj si asupra societatii, care pot genera reactii cu efecte negative asupra intregului program de reformare.[3]
Consecintele negative ale somajului sunt :
● somajul reprezinta o forma de neutralizare a celui mai important factor de productie, capitalul uman, resursa nestocabila, si ca urmare risipita;
● somajul afecteaza negativ populatia aflata in stare de neocupare, privand-o de posibilitatea de a munci pentru propria intretinere si dezvoltare, de posibilitatea de autoafirmare si autorealizare a personalitatii; in acelasi timp somajul este una dintre cauzele principale ale inrautatirii calitatii vietii somerilor si familiilor;
● somajul este o sursa potentiala pentru fapte criminale si antisociale;
● somajul este un dezechilibru economic; cu cat acesta este mai grav, cu atat consecintele sale negative sunt mai apasatoare;
● somajul constituie o povara asupra populatiei ocupate care trebuie sa suporte sarcini fiscale crescande in scopul intretinerii somerilor;
● acordarea unor ajutoare banesti in caz de somaj incurajeaza numerosi someri sa ramana in aceasta situatie un timp mai indelungat si sa lucreze clandestin;
● indemnizatiile de somaj permit intreprinzatorilor sa recurga mai usor la concedierea muncitorilor;
● ajutoarele de somaj se constituie intr-un obstacol greu de trecut in calea relansarii economiei, intr-o frana in calea cresterii si dezvoltarii economice;
● somajul exercita o presiune asupra salariilor angajatilor, permitand intreprinzatorilor sa recurga la reduceri de salarii sau la obstructionarea cresterii acestora;
● somajul creeaza o serie de contradictii in randul societatii, putand deveni, daca depaseste un anumit nivel, o sursa de conflicte sociale si o amenintare pentru pacea sociala.[4]
Exista insa si anumite consecinte pozitive ale somajului :
● prin ceea ce presupune (muncitori disponibilizati), fenomenul creeaza o rezerva de persoane potential dispuse sa lucreze, in vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forta de munca;
● principial, are loc cresterea productivitatii muncii, a disciplinei si punctualitatii celor angajati (de teama viitoarelor concedieri);
● ca factor psihologic, presupunand ca sunt disponibilizati de obicei, cei mai putin pregatiti, apare ridicarea interesului pentru munca, dar mai ales sporirea competitivitatii;
● recurgerea la a trimite anumite persoane in somaj, permite pentru firme mentinerea la cote relativ scazute.[5]
Somajul de lunga durata determina diminuarea competentei profesionale, fapt ce limiteaza si mai mult sansele de a depasi aceasta situatie, fiind nefast pentru individ deoarece este cauza saraciei sale intr-o lume a abundentei.[6]
|
