UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
(CURS ANUL II)
ANALIZA MORFOLOGICA - un demers de a cunoaste obiectul studiului
- studierea partilor unui intreg
DEFINITIE - Este un complex de discipline care studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul)
POPULATIE ASEZAREA TERITORIU
ORASUL - o asezare
- o forma de asezare stabila; cea mai evoluata
- dotare edilitara
- densitatea asezarilor
- confort sporit urban si de locuire
- cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent
Sec. XIX - locuirea in grup cu dotari incluse
Sfarsitul Sec. XIX - glorificarea naturii (orasul gradina)
LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC
1881 - P. Geddes - importanta contextului
- ambianta regionala
- vecinatatile (perimetrul de asociere)
- importanta generala fata de cea particulara
- parametrii de confort
- urbanismul tehnic
- urbanismul formal - facea arta
- urbanismul functional - Carta Atenei
- urbanismul structural (sistemic) - sistem de structura
- urbanismul contextual (organic)
- urbanismul cultural (dupa 1989) - valori culturale
- eficienta investitiei si respectarea proprietatii
- cladiri forma fizica
- cadru fix
- spatii amenajate
ORASUL
- cadru mobil - functiile (activitatile)
FORMA - aparenta unui fenomen
- ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect
FORMA STATICA - forma stabila
FORMA DINAMICA - forma metabolica - forma care este supusa transformarii
- extinderi de limite
ANALIZA MORFOLOGICA - ESTE: - constatativa
- statica
- de inventar
- dinamica (interpretativa)
- multicriteriala [analiza - explicatia lor]
- semnificativa (conotativa) (intuitie)
studiu
VALORILE ORASULUI VALOARE DE PATRIMONIU
a b c
Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.
- concluzia
valorica
a
b
c
Fratii Krier - unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane
- o etapa foarte importanta in analiza morfologica - delimitarea zonei
MISCAREA MORFOLOGICA - o reactie a unor experiente in materie de urbanism
- urbanism functionalist - care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967)
- primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in:
- Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti
- Samona
- Muratori
- Franta (1975 - 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)
Krier - mesajul istoric al cadrului urban
Crotti - scoate in evidenta importanta factorilor socio - economic si socio - cultural
CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila, necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva.
Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras, la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.
TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane
- este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun
TIPOLOGIA
PROTOTIPUL - exemplul care reproduce cel mai bine tipul
ARHETIPUL - este modelul ideal al tipului
- ex. Parthenonul
TIPOLOGIA CLASICA - este o schema
- este esenta la nivelul unui obiect, fenomen
- ex. Planul hippodamic
TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) - mult mai flexibila, depinde de natiune, de obiceiuri, de starea economica
- contine elemente de interpretare si genereaza un tip real
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA
Criterii:
Topologic
Tipologic
Expresia concreta
Topologic - dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei
Tipologic - se refera la configurarea casei (forma)
Expresia concreta - stilul, arhitectura, materialele
Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban:
Tipuri arhitecturale (constructia) - definim modele tipologice (prin tipologie)
Tesutul urban - analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura, parcela si strada
Forma
Situl urban - relatia intre forma
Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract)
Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la:
- configurare (geometrie)
- marimi
Cladirile pot fi:
De tip patrat
De tip dreptunghiular
In forma de L
In forma de U
Cu curte interioara
De forma neregulata
PUNCT - forma care atrage privirea
TURN - in oras are alt mesaj ca forma - de a aduna numai in forma imediata lui, de directionare, semnal urban, te orienteaza in spatiu
BARA - bloc sau insumare de cladiri - are calitatea de a directiona
LAMA - are alt mesaj in oras - separa (cladiri ecran)
IN FORMA DE L, IN FORMA DE U, CU CURTE INTERIOARA - forme compuse
- creeaza spatii adapostite, protejate, personificate
TIPOLOGIA FATADELOR
- lungeste imaginea
- domestica
- fatada monumentala
- fatada impuscata
- portal
- prelucrata nobil
ACOPERISUL - ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA
- in doua ape
- in patru ape
CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla, cocosii de pe acoperis
- arhitectura cosurilor (Italia - cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente)
ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII
- balcon prelucrat in fier
forjat (
transformare
TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica transformare specifica
ARHITECTURA ROMANEASCA
- evolutia locuintei in Sudul tarii
- locuinta minimala
(o camera)
- sala
- prispa (foisor) -
uneori inchisa
- locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip
- modul de trai al unui nivel scazut economic
LOCUINTA BURGHEZA
a.
- cladire cu
marchiza (scoica)
b.
c.
- palazzetto
folosite ca primarii
LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA)
-
patru fatade
SISTEMUL ARDELENESC
- mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns
- casele fac front la strada
- case cu doua calcane
DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC:
RELATIA
CONSTRUCTIE -
RELATIA CONSTRUCTIE - STRADA
RELATIA CONSTRUCTIE - CONSTRUCTIE
RELATIA
CONSTRUCTIE -
RELATIA CONSTRUCTIE - STRADA
CONSECINTE:
- pozitia acceselor
- conturarea spatiului strazii
RELATIA CONSTRUCTIE - CONSTRUCTIE
- pune constructia
existenta in evidenta
RELATIA CU PARCELA/ LOTUL
- modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar
- o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj)
- asezare monumentala
(clasica)
- stabilitate (ca un
surub care tine pe loc spatiul)
- asezare mai libera
(peisagista, fantezista, pitoreasca)
- nehotarare,
incultura
POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC
- biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un anumit tesut
- case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)
A - durabilitatea cladirii (structura beton armat)
B - constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie, plansee de lemn, zidarie portanta
C - constructii de paianta, foarte slabe ca durabilitate
D - constructii improvizate/ provizorii
S - cladire care are subsol (poate fi si 2S)
2 - numar de nivele peste parter
b - starea cladirii (buna)
650 - arie desfasurata de constructie
10 - numar de familii
34 - numar de persoane
16 - numar postal
S 354 - statutul de proprietate (de Stat)
P - particulara
M - mixta
354 - suprafata lotului
MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI)
TRONSON - bucata aferenta unei scari
- tronsoane de camp (de mijloc)
- tronsoane de capat
1 - apare de obicei calcan
4 - tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti
TIPURI DE SECTIUNI
- sectiune cu 2 la
scara
AVANTAJ: - are dubla orientare
- poate sa stea oricum fata de punctele cardinale
- sectiune cu 3 la
scara
- bloc cu un confort mai scazut
-
sectiune cu 4 la scara
- apartamente monoorientate
POZITIA ACCESELOR
- acces principal si
acces de serviciu
- accesul principal trebuie sa fie la strada principala
Criteriul topologic sau de distributie - parcela
- strada
- constructie
- teren
Criteriu de geometrie - marime
- forma
- forma volumului
Criteriul de infatisare reala - materiale
- acoperisuri
- cosuri
Analiza tehnica - topografie
- distante
Cladiri in context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public, teren)
- context istoric - modul de evolutie, mesaj cultural
- context de tesut - case insiruite - lipite
- tesut aglomerat
ANALIZA MORFO - TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII
Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari
Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.
Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex. acces carosabil comun)
Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic)
Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului.
IERARHIZAREA STRAZII:
a. Acces in interiorul gruparii
- la nivelul acesta spatiu linistit, de intalniri, spatiul verde este in exterior
b. Accese in afara
- spatiul verde in interior (introvertit)
- gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica
- exista dezavantajul unor vecinatati
TIPOLOGIA
Tipologia teoretica
Tipologia completa (reala)
Tipologia teoretica de asociere a constructiilor
- dispunem constructiile:
- individual
- cuplat
- insiruit
Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice)
Insulara (individuala)
Directionata (lineara)
Alveolara (semiincinta)
Incinta
Mixt
- gruparea face o configuratie spatiala de fond
Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza:
- lot individual - 16m (la strada)
- lot cuplat - 12m (la strada)
- la lot cuplat canalizarile, instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs, cota parte de plata => mai ieftin
GRUPAREA DE TIP FUNDATURA
RELATIA GRUPARE - STRADA
Locuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m).
- este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2,5m
=> rezolvarea coltului
Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.
VECINATATEA - stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati, doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie
conlucrare <=> armonie
subordonare
simbioza
continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada)
indiferenta
incomodare
de excludere
PALIERE DE ANALIZA
planul functional
planul estetic
planul climatic
planul tehnic, de regulament
Vecinatatea are doua mesaje:
la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) - plan direct
la nivelul strazii (spatiu public) - la nivel de oras (incetul cu incetul)
Din punct de vedere estetic:
PARAMETRII
Parametrii urbani
- alinierea loturilor
- aliniamentul cladirilor
GRUPAREA CLADIRILOR
- grupare in jurul unui element urban
METODOLOGIE SI
POSIBILITATEA DE
PASI CE TREBUIE URMATI
delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate, problema acceselor)
analiza de mediu
cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament, inaltimea maxima, procentul de ocupare la sol, functiuni admise etc.)
definirea unei arii abstracte de construivitate
POSIBILITATI DE ORGANIZARE
PARCELA - PARCELAR
element singular sistem
PARCELARUL - sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia, cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul, numit parcela.
parcela - parcelar
lot - lotizare
- lotul se refera mai ales la folosinta (agricol, urban etc.)
- parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata, mixta sau de stat)
Sistemul parcelar
- sugereaza tipul de proprietate
- sugereaza apartenenta la un loc
- sugereaza tipul de locuire
- sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine
- sugereaza cultura
- sugereaza nivelul de bogatie
BINOMUL LOT - CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN)
MORFO - TIPOLOGIA PARCELEI
de provenienta istorica
parcela proiectata
- partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni)
forma
TOPOLOGIA PARCELEI
- legatura cu strada
- legatura cu natura
- relatia cu casa
SISTEM PARCELAR - SISTEM DE ORGANIZARE
- se caracterizeaza prin - directie (orientare)
- ierarhizare
- cotirea si descifrarea limitelor (contur)
- limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip de lot)
SFARSIT
|
