ARHITECTURA ROMANA
Civilizatia si cultura romana, cu asimilarile vechilor civilizatii mediteraneene, ale experientelor ingineriei etrusce în constructii, tehnici si materiale, ca # 20520p155u 1;i ale Asiei Mici si ale traditiilor grecesti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizatii unitare.
Organizând un vast imperiu, construind drumuri, viaducte si apeducte, romanii au cladit orase cu o urbanistica perfecta, atât în Italia cât si în tarile cucerite. Arta lor este pusa în primul rând în slujba preamaririi ideii de putere (imperium) , în slujba statului si capitalei sale.
Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de râu sau cu lespezi, aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat, adusa de la mari departari.
APEDUCTELE
Pentru a aduce din munti
apa curata, necesara consumului, arhitectii au construit apeducte ,
un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri,
sustinute de stâlpi grosi de zid, legati între ei cu arcade,
adesea în semicerc.
Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit în timpul împaratului Claudius sau cele construite în alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un râu, el a fost sustinut de trei rânduri de stâlpi, legati prin trei rânduri de arcuri (în trei etaje). Este o constructie impunatoare care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are un aspect estetic.
FORUMUL
Forumul (forum romanum) era
piata centrala care crea nucleul important al orasului, "inima"
vietii administrativ, politice, religioase si comerciale.
Mai însemnate au fost
forumurile lui Augustus si al lui Traian. Erau incinte de forma
dreptunghiulara, înconjurate de ziduri. În interior aveau coloane, unite
în partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile
adaposteau constructii diverse arcuri de triumf, temple, altare,
statui etc.
ARCURILE DE TRIUMF
Cu timpul s a generalizat obiceiul ca
pentru împarati, marii guvernatori sau generalii care se întorceau
victoriosi din razboaie, sa se construiasca arcuri de
triumf care sa comemoreze victoriile lor. În diferitele parti ale
imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai însemnate s-au
ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever si al
lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate.
Un arc de triumf avea piloni mari, legati în partea superioara prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata în linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau împodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente. S au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. În acest caz, pe lânga arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin.
COLUMNELE
Tot în amintirea
razboaielor victorioase purtate de împaratii romani, s-au
construit columnele. Ele erau mari constructii cu aspect 
cilindric, depasind
adesea, cu postament cu tot 20 de metri. În partea de sus a columnelor se
gasea de obicei statuia împaratului în vesminte de
razboinic. Pe partea cilindrica, de jos în sus, continuu, în
spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi
narative, cu subiect istoric, înfatisau scene din razboaiele celebrate prin aceste
monumente. Cele mai însemnate sun Columna lui Traian (40 de metri) si
Columna lui Marc Aureliu, de la Roma.
AMFITEATRELE
În timpul imperiului, romanii
au ridicat si amfiteatre.
Cel mai mare monument al Romei, Amfiteatrul Flavian a fost construit de împaratul Vespasian si inaugurat, in anul 80 d.Hr., de fiul sai Titus. Amfiteatrul, desinat distractiei poporului, gazduia lupte sângeroase între gladiatori, între oameni si fiare si chiar, uneori, lupte navale.
Acesta are un plan în
forma de eclipsa, cu axa mare de 156 m si cu o
circumferinta de 527m. Impozantul monument avea patru nivele, zidul
exterior fiind înalt de 50 m. Primele trei nivele au arcade sprijinite pe
coloane (parterul cu coloane dorice, etajul 1 coloane ionice, etajul 2 coloane
de stil compozit);ultimul etaj este lipsit de arcade si era prevazut
cu un sistem care permitea acoperirea amfiteatrului în caz de ploaie.
Accesul în amfiteatru se facea prin patru intrari principale; catre etajele superioare se intra prin 80 de arcade. Amfiteatrul putea adaposti peste 50000 de persoane care se puteau aseza pe locuri de diverse categorii. Podeaua de piatra a arenei a disparut in decursul secolelor, lasând astfel vederii sistemul complex de galerii care permitea accesul pe scena al combatantilor, fiare si oameni.
În ciuda distrugerilor suferite de-a lungul timpului, si Coliseul impresioneaza astazi prin dimensiuni si prin armonia solutiior arhitecturale care au stat la baza constructiei.
TERMELE
Termele erau complexe
ansambluri arhitectonice, ample ca suprafata, acoperind mai mult de
11 ha, cu bai publice, bai termale, piscine în aer liber, sali
si spatii rezervate sportului palestre, biblioteci, curti
interioare, locuri de plimbare, sali de conferinte etc. Celebre ca
frumusete, bogatie si eleganta, termele erau
centrul existentei citadine în care societatea romana îsi consuma
activitatea.
Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din placi de piatra, taiate în forme diferite. Din aceste placi se combinau motive decorative geometrice deosebit de frumoase. Uneori, pavajul era lucrat din mozaicuri ce reprezentau scene mitologice, pasari sau animale, scene contemporane sau ornamente. Unele încaperi din terme aveau tavanele drepte, altele boltite în forma de leagan sau de cupola.
La Roma se gasesc ruinele Termelor lui Caracalla si ale lui Diocletian, primele adapostind astazi stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma transformate în muzeu national de arheologie antica.
BAZILICILE
Romanii au mai construit
si localuri de judecatorie, numite bazilici. Acestea erau edificii
dreptunghiulare, împartite deseori la interior, prin doua
rânduri de coloane în trei parti, numite nave. Cele doua parti
laterale (navele laterale) erau de mai multe ori etajate pe o
înaltime egala cu cea a navei centrale sau erau mai scunde decât
etajul unic al acesteia. Bazilica era precedata adesea de o curte
înconjurata de ziduri si cu coloane spre interior. În mijlocul
curtii se gasea un bazin cu apa sau o fântâna. Dupa
planul bazilicii romane, mai târziu s au construit bisericile crestine
de tip apusean. Chiar si numele bisericii vine de la denumirea romana bazilica. Una dintre cele mai cunoscute
bazilici din Roma este Bazilica lui Maxentiu.
TEMPLELE
În cinstea zeilor, romanii au
construit si numeroase temple. Ele nu erau prea deosebite de templele
grecesti.
Pantheonul a fost un templu ridicat de Agripa în cinstea tuturor
zeilor (anul 27 e.n.). El avea zidul de forma rotunda,
cilindrica, acoperit de o cupola foarte bogat decorata în
interiorul sau si nu avea ferestre. În Pantheon, lumina intra printr o deschidere rotunda (de
noua metri diametru) din centrul cupolei. La intrare, pantheonul avea un portic (un sir de coloane) care îi
dadea un aspect triumfal.
CIRCURI
Romanii au amenajat circuri (stadioane) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui etc.
TEATRE
Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grecesti. Renumit a fost Teatrul lui Marcelus din Roma.
PALATE
Palatele romane erau impunatoare. Dintre acestea mai renumit este Palatul lui Diocletian.
Monumente numeroase, ramase din timpul civilizatiei roman, arata marea varietate de forme constructiilor romane. Scara si proportiile monumentale, impresionante conceptii ale bazilicilor, ale termelor si monumentelor funerare, noua tehnica constructiva a arcurilor si boltilor, constructiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor si viaductelor, a soselelor, a arcurilor de triumf, fac din arhitectura romana "o enciclopedie morfologica a arhitecturii".
Petrescu Laura
Clasa a VIII - a A
|
