Curs1.
Canoane ale arhitecturii-7 componente ale esteticii
VITRUVIU-TEORETICIAN AL ARHITECTURII
"Omul este masura tuturor lucrurilor"
Activitatea in domeniul constructiilor este bogata inca din mileniul al IV-lea in multe regiuni de pe glob, dar scrieri despre arhitectura sunt putine si vechimea lor nu au deposit veacul al VI-lea i. e. n. Arta de a construe s-a transformat de la mesteri la ucenici.
Cel dintai care a scris comentand si teoretizand arhitectura au fost grecii :MEMORIUL ASUPRA PARTENONULUI-ICTINOS
TRATATUL DESPRE PROPORTIILE CORILTIENE-ARCESIOS
TRATATUL DESPRE SIMETRIILE EDIFICIILOR DORICE -SILENOS
Toate aceste scrieri disparute probabil odata cu risipirea bibliotecilor din Pergam si cu nimicirea celei din Alecsandria au fost cunoscute si folosite, dupa cum sigur marturiseste, de Vitruviu la intocmirea tratatului sau in arhitectura, Vitruviu Pallio ramane in amintirea posteritatii ca mare creator al unei opere teoretice.
Tratatul sau , despre arhitectura, e singura opera teoretica din perioada antichitatii ce a avut norocul sa supravietuiasca naufragiului intregii literature de specialitate greaca si romana sis a ajunga pana la noi.
Pt Vitruviu arhitectura inseamna inainte de toate stiinta aplicata, arta fiind cel putin arta de a cladi-o consecinta armonica a aplicarii mai multor stiinte. Cultura unui arhitect al acelei epoci atotcuprinzatoare stintifica, artistica si morala. Arhitectul nu trebuie sa fie un simplu tehnicinun constructor de case si de temple, profesia sa era de o mare importanta sociala, caci arhitectura includea o serie intreaga de discipline care in epoca moderna s-au separat in diverse si multiple specialitati ingineresti.
Tratatul lui Vitruviu scris la batranete intre 30-25 i. e. n este compus din 10 carti, fiecare fiind precedata de cate o prefata -unele povestiri atractive
Potrivit felul materiei care face obiectivului tratatului si informatilor lui Vitruviu , notiunea de arhitectura cuprindea 3 domenii distincte cu activitate
-edificatio/edificarea
-arta de a proiecta si construi cladiri
-stiinta de a confectiona instrumente pt masurarea timpului
-mecanica-ca stiinta a constructiilor de masini de razboi si ridicat greutati
Nu exista nici un indiciu ca Vitruviu ar fi proiectat si realizat el insusi multe cladiri importante art`e ''edificatio" acela al arhitecturii propiu-zise i-a fost la indemana si l-a stapanit bine, cel putin d. p. d. v teoretic
Cu exceptia invataturilor expuse in Cartea a-X-a singura in care sunt explicate lucrarile pe care Vitruviu insusi dupa ce in parte le invatase de la dascalii sai, practicandu-lea le-a recunoscut ca sigure (masini de razboi)nu putem spune ca toate datele cuprinse in tratatul sau sunt rezultatele unei experiente mari a autorului, ci asa cum afirma el in prefata cartii a VII-a, adresandu-i-se imparatului caruia ii dedica lucrarea multumind pentru scrierile lor.
Exprimandu-si parerea de rau in comparatie cu grecii, romanii au publicat foarte putine carti de arhitectura, fiind pomeniti 3 autori FUFLICUS, P. SEPTIMIUS si TERENTIU VARRO-un tratat inchinat celor 9 stiinte-Disciplinarium libri nauem-din care o parte este dedicata arhitecturii.
Sapte din cele 10 carti ale tratatului Vitruvian sunt consacrate studiului chestiunilor practice de arhitectura ;alegerea si calitatile materialelor si a terenurilor ;metodele folosite pentru a executa fundatii bune ;modul de executie al zidariilor, al planseelor, al pardoselilor, a tencuielilor, prepararea culorilor, analiza ordinelor si edificiilor publice si private.
Intregul studiu consacrat arhitecturii se bazeaza pe ideea unitatii a trei atribute care constituia pt vitruviu criteriul de baza pt aprecierea oricarei cladiri :solidalitatea, utilitatea si frumuseteaa
Problemele de estetica sunt tratate in capitolul al doilea al primei carti, unde se gasesc formulate sase gategorii estetice, rezultate din examenul obiectiv al operei de arhitectura si in primul capitol din cartea a treia in care se vorbeste in special de simetri si proportii pt care sunt infatisate si date concrete deduse din l;egile compunerii corpului omenesc
In capitolul al doilea al cartii lui Vitruviu :et dispozitione, et enrythueia, etet decore. Arhitectura e constituita din ordonare, dispozitie, simetrie, convenienta si din distributie
DISPOZITIA=e asezarea potrivita a partilor si obtinerea unui efect elegant prin compunerea operei in functie de calitate
Cu alte cuvinte -dispozitia-operatia prin care se stabilesc, dupa natura si functia, locul si infatisarea tuturor partilor care compun cladirea. El adauga ca reprezentarile dispozitiei-se expun prin ichnographia, octographia si scenographia ceea ce vrea sa spuna ca edificiul ce urmeaza a se cladi ;se facew desenandu-i acestuia, in concordanta cu cerintele programului, planul general, fatadele in ortogonalsi vederea in perspectiva
In greceste OIKONOMIA=o repartitie inteleapta a materialelor si a spatiului-o chibzuita masura a cheltuielilor
CONVENIENTA=infatisarea corecta a operei compusa cu autoritate, e vorba de punerea de accord si satisfacerea cerintelor programului in legatura cu:
-destinatia cladirii
-obiceiurile
-natura lucrarilor
In cazul legaturii cu destinatia e vorba de alegerea si realizarea unor '' dispozitii ''si''distributii''corespunzatoar functiei pe care cladirea e chemata sa o indeplineasca
In cazul legaturii cu natura lucrarilor, alegerea cea mai potrivita a locului si a pozitiei pe care trebuie sa le aiba diferitele incaperi pt ca sa fie cat mai comode in raport cu functia lor.
ORDINATIA=dupa definitia lui Vitruviu e randuirea convenabila a diferitelor parti ale operei considerate separat, dar totodata raportate in ce priveste proportiile la simetria intregului
SYMETRIA=acordul intre diferitele parti ale operei si corespondenta fiecareia cu intregul fata de un raport matematic a partilor unei opere si a intregului acestuia.
Rationamentul lui Vitruviu pt dimensionarea partilor, unei cladiri si a cladirii in ansamblu se bazeaza pe alegerea unei unitati comune de masura a unui modul. rodul=marimea bine determinata a unui elementsau a unei parti a cladirii insasi. Adimensionarea partilor componente ale cladirii in raport cu o masura comuna, inseamna un limbaj
VITRUVIAN=a stabili simetriile acelei cladiri
Necesitatea alegerii unei parti din cladire, bine calculata ca modul e legata de doctrina vitruviana-mai corect spus, greceasca-potrivit careia frumusetea arhitecturala ar fi un lucru absolut, care exista in sine si care se naste din aplicarea in anumite conditii al unor anumite raporturi numerice sau eventual a unor formule geometrice. In sensul acesta trebuie inteleasa definitia data de Vitruviu notiunii ordinatio.
A stabilii metodic relatiile de masura intre elementele operei considerate pe de o parte separat, pe de alta in raport cu intregul=> insemnaza o precizie a marimilor ce trebuie atribuite partilor si intregului
Asa cum dispozitio e o compozitie convenabila realizata din reuniunea intr-un intreg dupa functia partilor, care cerute de program compun cladirea, tot asa ordinatio e o operatie facuta dupa marimea partilor si a intregului, adica dupa calitate
COMPOZITIA=AIN LIMBAJ Vitruvian-ORDINATIO+DISPOZITIO
ORDONAREA=o compozitie dupa cantitate
DISPOZITIA-o compozitie dupa calitate, ea privind locul si infatisarea partilor care compun opera intreaga
PROPORTIA-e cuprinsa in sfera notiunii de semetrie si e mai putin decat aceasra, o unitate de simetrie, simetrie in ansamblul operei fiind o insumare de proportii
SIMETRIA-spune Vitruvian se naste din proportii sesizand diferenta intre proportie si simetrie
Prin proportie Vitruvian urmareste raportul aritmetic de marime care leaga elementele intregului edificiu luate 2 cate 2
Ex :antablamentul doric este fata de coloane in raport de 114 sau capitelul este 114 fata de coloana=>inseamna desemnarea proportiei caracteristica ordinului doric
Luand elem unei cladiri care separat pot fi proportionate, compozitia in general sa corespunda cerintelor de simetrie si totusi intregul sa nu apara frumos.
Lipseste deci cea de-a saptea componenta a esteticii arhitecturale-eurythmia despre care Vitruvian afirma ca este ''aspectul gratios si echilibrat al partilor''. Eurythmia presupune un ritm armonios in compozitia arhitecturala.
Ritmul preluat din muzica=dezvoltarea in timp a unor perioade sau cadente
Vitruviu imprumuta de la esteticienii greci termenul si conceptia, eurythmia in antichitate reprezenta un ritm spatial care prin analogie cu ceea ce se intampla in muzica si in poezie, fiecare element component al intregului trebuie sa aiba o justa de module sau fractiuni de moduli.
Trebuie inteles ca metoda modulara nu e o disciplina rigida si formata in care proportionarea partilor componente al e unei cladiri ar fi. . . . . . . ??? . . . legate de numere. . . . ????
Esteticienii antichitatii greco-romane ca intre partile unor ordonante arhitecturale sa existe relatii bine precizate dar aceste relatii n-au fost totdeauna exprimate aritmetic
Simetriile si ritmul modulelor nu reprezinta singurul mijloc de a crea frumuseti arhitecturale
Proportii se obtin prin folosirea unor rapoarte geometrice-geometrical relations-pe care Vitruviu ni le prezinta in alcatuirea corpului omenesc
Dupa el, corpul omenesc se inscrie in patrate, cercuri, triunghiuri echilaterale.
DESEN
1. Barbatul :la inceput 6, apoi 7 lungimi de picior
Femeia :la inceput 7 apoi8 lungimi de picioare
2. Proportiile si relatiile geometrice date de Vitruviu :
A- inscrierea imaginii omenesti cu bratele intinse orizontal si palmele deschise, intr-u patrat, a carui latura este egala cu inaltimea masurata de la talpi pana in crestetul capului
B - Inscrierea figurii umane, cu bratele si labele picioarelor intinse vertical, intr-o circumferinta, al carui centru corespunde cu buricul
3. Relatii aritmetice din care sau nascut unitatile de masura. Inaltimea totala H, inaltimea capului 1/8 H;lungimea bratului cu mana intinsa ¼ H;lungimea mainii intinse 1/10H ;lungimea piciorului1/6H, palma1/12H.
CURS2
TRATATE DE TEORIA ARHITECTURII. RENASTERE
OMUL ESTE''IZVORUL TUTUROR PROPORTIILOR''
Claude Perrault
Dupa marea descoperire a lui Vitruviu in renastere apar primele tratate cu caracter teoretic asupra regulilor de compozitie
ORDONANTA=efectul coordonarii ansamblului de parti de elemente arhitecturale ale unui edificiu. Defineste calitatile de soliditate, stabileste echilibrul maselor, echilibrul, simetria, asimetrie, proportionalitate conferind caracterul demonumentalitate, maretie, eleganta, etc.
LEON BATTISTA ALBERTI(1404-1472)fondator al teoriei arhitecturale >Regulile de compozitie arhitecturala sunt bogate pt codificarile abstracte si empirice din cele 10 carti ale lui Vitruviu. Teoria sa rezida in cautarea unui ritm de raporturi si acorduri pt determinarea formelorsau a dimensiunii elementelor concepute, considera arhitectura ca o arta subiectiva cu legile ei de compozitie.
TRATATUL SAU SE NUMESTE ICINQUE ORDINI SI ARHITECTURA
Termenul COMNODULATIO e o notiune noua ce inlocuieste proportia lui Vitruviu defineste un acord convenabil al partilor si o corespondenta a acestora in proportiile generale ale unei opere arhitectonice obtinute prin prezenta modulului-ca etalon de masura intr-o serie de raporturi caracteristice, ficsate pentru fiecare din cele 5 ordine
. . . . . . . . . ? detine ultimul component ordonator al sistemului constructiv si implicit al armoniei arhitecturale ca unitate de masura e impartit intr-o suma de subdiviziuni al carui nr variaza gradul de finete al modenaturii ordinelor.
Proportiile modulului fata de inaltimea sau intercolonamentul ordinului si fata de inaltimea coloanei sau antablamentului e stabil pt fiecare ordin in fct de proportiile specifice. . . . . . . . . . . . . . . . . in esc cele mai tipice ale antichitatii romane
VIGNOLA -TRATATUL REGULA CELOR 5 ORDINE DE ARHITECTURA
REGOLA DELLI CINQUE ORDINI D`ARCHITECTURAunde studiul ordinelor e cercetarea expresiv monumentala si a arh clasice atingand latura formala mai putin ca cea structiva a ordonantelor.
Regulile sale apar ca niste norme de gramatica arhitecturala cu privire la mijloacele si forma de exprimare -recomandand libera dezvoltare
Interesul pt insusirea Teoriei esteticii antice se manifesta constand de-a lungul intregului Cinquanto prin editarea unor serii de comentarii ale textelor lui Vitruviu
IT-1497 Fra Gioconda da Verona
FR-1547 Jean. . . . . ilustreaza traducerea lui Vitruviu
Adevarata reinviere a formelor clasice=ideal al intregii Renasteri-prin activitatea lui Andrea Palladio teoretician si arhitect, autor a numeroase edificii din acest oras ca si din intreaga regiune Veneta
Tratatul sai ''Quatra Libi De l`ARCHITECTURE''capata caracterul unei teorii aplicate si al carei fond imbratiseaza pe langa studiul morfologic al ordinelor si complexa problema a sintaxei arhitecturala. Tratatul avea sa influenteze considerabil conceptiile spatiale si limbajul artistic al contemporanilor si succesiunilor lui, carora le insufla gustul clasic pt geometrie, concezia plastica ca si o justa intalegere pt armonia proportiilor arhitecturale
VILA ROTUNDA :
In Franta -Claude Perrault -traduce cu promisiuni si ilustratii proprrii-cele 10 carti ale lui Vitruviu
-1909 Vitruviu -August Chaisy-cea mai completa lucrare despreVitruviu si cele 10 carti ale sale
G. M CANTACUZINO
Toate teoriile au la baza imaginea antichitatii-clasice, greco-romane, un izvor de inspiratie dar si de invataturra azi pt ceea ce este creatie arhitecturala.
PRINCIPII ESTETICE IN COMPUNEREA FORMELOR ARTISTICE. PROPORTIA IN COSMOS SI IN NATURA
Proportia reprezinta raportil(sau raporturile) dintre elementele obiectului;atat intre ele cat si intre ele si intreg .
Proportiile se gasesc in orice obiect, in orice forma daca ansamblul de forme ale unui obiect impresioneaza placut ochiului, se spune ca aceste forme sunt armonioase.
Legile proportiilor guverneaza alcatuirea materiei in cosmos si in natura.
Cnform legii stabilita de KEPLER in1609 intre sferele corespunzatoare obiectelor celor 6 planete cunoscute, se inscriu 5 poliedre regulate in ordinea :icosaedru, octaedru, dodecaedru, tetraedru, hexagon, cub.
Intre Saturn si planetele descoperite ulterior se respecta regula geometrica cu reluarea ciclica a ordinii mentionate ceea ce Tratatul luiVitruviu scris in antivhitate nu s-a bucurat in perioada Romei antice fiind considerat deposit, devenind dupa 100de ani, in evul mediu, in renastere.
CURS3
STRUCTURA UNEI OPERE ARHITECTURALE.
FORMA OPEREI ARHITECTURALE ARE 3 COMPONENTE:
-UTILITARA
-TEHNICA
-ARTISTICA
Un obiect devine obiect de arh atunci cand intruneste cele 3 calitati
Orice constr isi are in sine o forma tahnica si o forma itilitara, nu orice const isi are in schimb o forma artistica.
FORMA UTILITARA e ceea ce apare in evolutia omenirii creerea adapostului. Orice constr e conceputa cu un scop utilitar adica in ascensiune moderna are o ascensiune majora care poate sa aiba in subordina.
Locuinta din perioada primitive si pana azi a avut intotdeauna functie utilitara in, aceea de adapostire. Ea a devenit complexa prin multitudinea de functii, incluzand in ea functia de adpostire mde odihna, relaxare, de pastrare a igienei, de preparare a hranei. Asatfel in evoluti tipurilor de programe de arh, toate constructiile au fost concepute de ani pe baza functiunii utilitare
FORMA TEHNICA pt realizarea formei functionale utilitare a fost nevoie se puncte de stabilitate(structura).
Daca primele forme concepute de ani sunt preluate din natura cum sunt vestigii ale unor locuinte ovoidale, trecerea la unghiul drept, descoperirea in epoca egiptenilor , este o evolutie in realizarea stabilitatii structurii
Ideea de invelitoare si acoperis apare de la principiul trilitic al megalitilor din perioada primitiva. Pt realizare functiei de baza a fost nevoie de o gandire structiva, de o forma tehnica. Cu cat programele de arh au fost mai ample prin punctiuni, cu atat a existat evolutia formelor structurale si folosirea diverselor materiale de constru ctii. Nu exista constr fara forma utilitara si structura fara o corelare intre ele
FORMA ARTISTICA :e acea parte a unei constructii care face din ea un obiect arhitectural sau chiar manument de arh.
Forma artistica e cea care trezeste emotiile estetice, emotii pe care le receptam la nivelul de perceptie vizuala ca ceva placut si frumos. Arta inseamna ca in forma unei constructii arhitecturale exista proportie, ritm, cadente, pauze, asimetrii sau simetrii, pli-gol, si forma intreaga.
Unele principii estetice in compunerea formelor artistice.
Proportii din natura, cosmos, proportii pt obiectul arhitectural.
Proportia reprezinta raportul intre elem. Obiectului si obiectul intreg. Legile proportiilor guverneaza materiale din cosmos si natura.
DIN EVUL MEDIU, ANUL 1600, KEPLER A STABILIT, ca intre sferele obiectelor celor 6 planete se inscriu 5poliedre regulate, acestea fiind :icosaedru=apa ;hezagonul=pamant ;octaedru=aer ;dodecaedru=universul ;tetraedrul=foc ;
Aceste reguli (legi) ale cosmosului sunt regasit o data cu stabilirea unghiului de 90 de grade si realizarea triunghiului avand relatia laturilor 3, 4, 5 triunghi numit TRIUNGHI SACRU sau TRIUNGHI A LUI PITAGIRA.
In tot ceea ce a inseamnat evolutia formelor artistice in antichitate apoi in evul mediu, se observa o folosire cat mai multa a regulilor matematice in compunerea formelor arhitecturale fiind gasite foarte multe forme plane si spatiale care creaza efctul de proportionare si in final de frumos, asta nu inseamna insa ca doar aceke constr care includ in ele reguli matematice, pot fi decretate obiecte de arhitectura.
Cratia libera are o valoare arhitecturala , conditia fiind realizarea frumosului, a evoltiei artistice, prin acele elemente ale constructiei, care transmit aceste detalii
TRIUNGHIUL ISOSCEL-folosit de arh VIOLLOL LE DUC si folosit inclusive la trasarea in h a catedralei NOTRE DAME din PARIS, si a altor biserici inclusive gotice. Tot in stilul gotic a fost speculat acel triunghi a carui inaltime este egala cu baza, laturile fiind diagonalele unui patrat.
Compunerea a 6 triunghiuri cu laturi egale duc la obtinerea hezagonului regulat, care e folosit in emblema numita HEXOGRAMA LUI SOLOMON.
PENTAGONUL. e planul care e folosit in compunerea fatadelor, dimensiune a templului ERCHTEION de pe acropola atenei.
Alte elemente din arh clasica:architrave de la propileele de pe acropola se incadreaza perfect ca dimansiune intr-un cerc, apare in perioada renasterii cand LEONARDO DA VINCI cunoaste sectiunea de aur
SECTIUNEA DE AUR este un nr 0. 618 si se refera la relatia de proportie pe baza acestui nr, intre laturile unui dreptunghi.
In felul acesta este determinat fatada celebrrului dreptunghi cu sectiunea de aur se divide mereu intr-un patrat cu latura mica a dreptunghiului cu aceleasi raporturi.
Impartirea poate merge de la un element infinit pana ajunge la un punct si care trecand inapoi prin colturile fiecarui patrat duce la spirale logaritmice.
FORME SI RAPORTURI GEOMETRICE-mult utilizate in arh clasica dar folosite si astazi in stabilirea unor proportii, pe fatade, pe volume, in planuri, intre spatii, raporturi intre latimi si inaltimi.
La inceputurile secXX, LE CORBUSIER stabileste ca folosirea formelor si regulilor matematice sunt dictate de dim standard ale corpului omenesc si de rapoartele cu existente intre partile componente.
El denumeste modelul MODULATOR cu o inaltime de 1. 83 cu bratele redicate la 2. 26 m cu inscrierea perfecta intr-un cerc inscris in triunghi echilateral in pozitia cu bratele orizontal intinse si raspunde astfel ca din perioada primitiva si cea antica omenirea a creat formele artistice pt ani dupa dimensiunea anului, dupa regulile incluse in propriile noastre parti constituente.
CURS 4
Elementele primare ale formei-reprezinta vocabularul elementelor si din totdeauna al arhitecturii. In opera de arh lucram cu forme, si spatii care sunt valori decisive ale arh. Rolul functiuni si al utilitatii pot fi uneori efemere si interpretarile pot sa se schimbe.
PUNCTUL :un prim element care genereaza forma. Punctul e un elemnt de conceptie in primul rand apoi un elemnt vizual.
Prin miscarea sa ia nastere o prima dimensiune a formei , linia care formeata planul mai departe, adica un element bidimansional. Prin miscare creaza sisteme tridimensionale ceea ce determina pozitia in spatiu. Nu are dimansiune dar poate crea un camp stabil sau plin de tensiune.
In centrul unei viziuni subordoneaza elemente din jurul lui, domina campul.
Desen
Daca nu e in centrul creaza tensiuni-lupta pt pozitia sa suprema in plan.
Un punct proiectat pe verticala sau o miscare de rotatie pastreaza caracteristicile vizuale ale sale-un turn, o coloana nu domina nici una din dimensiuni ;o rotatie, un cerc(panteonul de la roma) ; un cilindru sau o sfera.
Doua puncte creaza in primul rand o linie ce delimiteaza un segment dintr-o forma. Ele pot sugera vizual axa de simetrie a unei forme daca ea e perpendiculara pe mijlocul segmentului(segmente definite de puncte finite).
Linia descrisa si aza perpendiculara sunt mult dominate din punct de vedere vizual fata de nr infinit de linii ce pot trece prin fiecare punct individual.
Doua puncte stabilesc in spatiu un element de ordin-azaul.
LINIA- nu are o grosime, are o lungime si este conceptual punct in miscare, cu directie si crestere.
-linia e elem important in formarea oricarei constructii vizuale(determina cadrul unor elem vizuale)
-descrie muchiile si da forma, contur planelor
-articuleaza suprafetele planelor
Afirmam ca linia nu are grosime, dar ea trebuie sa aiba o anumita grosime pt a devanii viziuala.
-caracterul liniei e dat de lungime, grosime si continuitate
-orientarea directiei-liniei poate sa-i afecteze rolul in constructia vizuala
*o linie verticala -exprima stare de echilibru cu forte gravitationale sau marcheaza o pozitie in spatiu
*o linie orizontala-evoca stabilitatea, plan de baza, echilibru, calm
*o linie oblica deriveaza de la perpendiculara si orizontala. Ea devine instabila fie ascendenta, fie descendenta
EXEMPLE DE LINIARE IN ARHITECTURA
-columna lui traian ;coloane, obeliscuri, turnuri cu rol de comemorare a unor victorii, sau derularea unor evenimente.
-elem liniare verticale fol. pt a defini un spatiu, un volum-accentuate in colturi sau puncet periferice pe contur ale unui volum.
Linia orizontala-marcheaza postamentul, antablamentul, soclul unei cladiri-temple grecesti-dar si planul superior al acoperisului
Liniile orizontale si verticale dispuse intr-o retea rectangulara(arhitectura japoneza)
Axul-linie perpendiculara pe o dreapta intre 2 puncte fata de care elementele plane si spatiale sunt simetric distribuite.
Elementele liniare despasurate orizontal deasupra capului pot reteza zone pt filtrarea aerului si luminii.
Elementele liniare verticale(coloanele)articuleaza colturile unui spatiu, a formei construite in spatiu cat si a formei construite exterior la colturile sale.
Insiruirea unaor elem verticale, intr-un ritm de goluri si plinuri ale coloanelor, formeaza ideea pergolelor, a unui spatiu deschis dar acoperit ce protejeaza fatada, dand unitate formelor construite in spate. Coloanele marcheaza colturile spatiilor interioare, permitand interlationarea cu spatiile adiacente.
Elem liniare orizontale si verticale la o scara mai mica au acelasi efec=articuleaza muchiile si suprafetele planurilor prin tamplarie, nasturi, stalpi, grinzi.
Rodul in care aceste elem influenteaza suprafata depinde de greutatea vizuala a elem.
PLANUL-o linie continua intr-o anumita directie liniar, rectangulara , oblica, devine un plan. Planul nu are adancime.
Elemntul primar al planelor este forma :patrat, cerc, triunghi, dreptunghi, elipsa, trapez.
Planul determinat de conturul liniei ce formeaza muchiile .
Planul frontal il percepem pe hartie, in proiect, pt ca este in realitate influentat de perspectiva, de culoare.
Unele case au cal. planare generale prin planuri verticale, orizontale, marcarea colturilor prin schimbarile de plan.
|
