Arhitectura în Mesopotamia.
Ziguratul
Bolboceanu Doru
Puflea Alecsandra
Serban Alin
Colegiul National "Alexandru Papiu Ilarian"
Clasa a IX-a A
Cuprins
1.Introducere .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c ...3
2.Arhitectura .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c ...4
3.Arhitectura sumero-akkadiana .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .............5
4.Arhitectura asiriana .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c ..........6
5.Ziguratul .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .......7
6.Concluzie .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .....9
8.Bibliografie .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c .................... 232w2219c 10
Numele Mesopotamia se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent tine partial de Irak, partial de Siria de est si partial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecesti mesos "între" si potamos "râu", referindu-se la zona dintre râurile Eufrat si Tigru. Suprafata fertila udata de aceste doua râuri este cunoscuta ca fiind "Leaganul Civilizatiei omenirii", aici dezvoltându-se primele societati alfabetizate. Nu a existat niciodata o entitate politica sau o tara numita Mesopotamia, si nici nu exista granite definite; numele e unul conventional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografica larga dintre cele 2 râuri.
Mesopotamienii erau un popor dintre cele mai vechi ale omenirii.Primii mespotamieni care au trait au fost sumerienii. Ei au inventat scrierea cuneiforma, construiau zigurate, au construit primele orase civilizate, printre care: Ur, Nippur, Kis, Babilon, Ninive si Assur, au facut primele încercari de irigatii sistematizate în agricultura, au initiat primele schimburi comerciale cu alte popoare, au facut descoperiri în astrologie si astronomie. Fiecare oras-stat îsi avea propriul rege, dar nu a luat niciodata în stapânire întregul Sumer.
Teritoriul Mesopotamiei este pozitionat în zona Irakului de astazi, tara care se întindea pe o lungime de aproape 1000 de km si o latime maxima de aproximativ 400 km. Termenul de civilizatie mesopotamiana este un termen generic. În realitate, Mesopotamia a însumat contributiile civilizatorice si culturale a trei popoare distincte a caror istorie s-a desfasurat pe teritoriul sau.
Harta a Mesopotamiei antice
Ceea ce i-a impresionat extraordinar pe calatorii antici în mesopotamia erau dimensiunile gigantice ale constructiilor.Pe noi însa ne impresioneaza mai mult faptul ca aceste edificii enorme au putut fi înaltate cu un material de constructie atât de ingrat cum este caramida nearsa.
Cele mai vechi orase sumeriene si babiloniene erau fortificate cu ziduri de incinta de proportii nemaivazute pâna atunci.În domeniul lucrarilor de utilitate publica, asirienii eu fost neîntrecuti.
Arhitectura era dominanta - ca întreaga arta mesopotamiana - de ideea religioasa si de cea monarhica. Arta era, aproape în întregimea ei, în serviciul templului si a regelui.De aceea arhitectura a întrecut aici în grandoare tot ce se realizase pâna la acea data. Marele palat al lui Nabukadnezar din Babilon avea dimensiuni uriase : 330 m lungime pe 200 m latime.În apropierea palatului erau construite faimoasele "gradini suspendate" - în realitate, amenanjate pe terase sustinute de coloane si arcade masive.
Palatul fortareata va concentra întreaga activitate industriala a cetatii. Desi din vestitul palat al lui Sargon al II-lea nu au mai ramas decât temeliile zidurilor putem avea pe baza descrierilor o imagine a infatisarii initiale. Cladirea avea înaltimea a patru etaje, fara ferestre, usi sau porti de intrare, accesul fiind asigurat de rampe înclinate si scari. Zidurile foarte înalte ale palatului aveau înaltimea a opt etaje. Intrarea în palat si în curte interioara se facea prin poarta principala a palatului spre care duce o scara larga.
La palatele sumeriene si babiloniene monotonia suprafetelor era uneori evitata prin aplicarea unor adevarate tapiterii de mozaicuri din bucati de caramida smaltuita.Palatele asiriene erau decorate cu picturi murale, reprezentând scene din razboi, aducerea tribului, sau executia celor învinsi.Acoperisurile, aproape plane, erau din caramida nearsa amestecate cu bitum.Încaperile erau lungi si - din cauza grinzilor de lemn, prea scurte, care sustineau acoperisul - înguste.Acelasi plan si aceleasi proportii grandioase le întâlnim si la temple,asemanarile sunt frapante.
Înca în mileniul al III-lea templele sumeriene aveau o varietate de forme.Tipul clasic,din prima epoca sumeriana, era cel de forma rectangulara,cu patru porti.Cu materialul de constructie existent, coloanele interioare, de sustinere, nu puteau fi dispuse nici la prea mari distante unele de altele, nu puteau fi nici prea înalte, nici prea zvelte - fapt care facea sa nu poata fi creat un spatiu arhitectonic armonios. De unde, impresia de greoi, de strâmt, de întunecat, fara nimic din ritmul, miscarea, armonia unui interior de templu egiptean.Dar templul egiptean folosea ca material de constructie exclusiv piatra, care permitea cu totul alte solutii arhitectonice, mai practice si mai estetice.
Arhitectura sumero akkadiana
Cele mai vechi monumente de arta din
sudul Mesopotamiei,care s-au pastrat, dateaza de la începutul
mileniului IV î.e.n. (statuete de
lut,vase pictate).În arta statului
Cladirile aveau, de obicei, un plan dreptunghiular, iar principala parte a caselor sumeriene era curtea interioara, descoperita, în jurul careia se dezvoltau încaperile de locuit.Tipul de plan format în aceasta epoca a stat la baza aproape tuturor constructiilor din sudul Mesopotamiei.Templul de la El-Obeid, închinat zietei fertilitatii, Ninhursag, poate servi drept model de arhitectura monumentala sumeriana. Peretii soclului în terasa si ai sanctuarului erau prevazuti cu rezalituri verticale.În arhitectura templului s-au folosit coloanele încrustate cu piatra colorata si cu sidef,iar decoratia edificiului prezenta,pe lânga încrustarea peretilor, sculptura din lemn acoperita cu foi de arama batuta si frize în mosaic, din sidef si ardezie.Mozaicul si sculptura în arama completau în mod organic arhitectura templului
Arta din perioada akkadiana se distinge prin tendinta de a reda într-un mod mai verific fenomenele din lumea reala. Cea mai buna opera de arta akkadiana, cel putin originala, este "Stela biruintei regelui Naram-Sin", care povesteste despre victoria acestuia asupra triburilor muntene. Trasatura de stil distinctiva, noua si fundamentala, a acestei stele, o constituie unitatea si claritatea compozitiei.
Sapaturile de la Ur,
care la sfârsitul mileniului III .e.n. era capitala statului si avea o
populatie numeroasa, permit formarea unei idei asupra aspectului unui
oras Sumerian din perioada de formare a monarhiei despotnice sclavagiste.
În centrul lui se afla cetatea, în care erau centrate palatul,
principalele temple si cladiri oficiale, iar împrejur se dezvolta
orasul, aparat cu ziduri si cu un mare val. Deosebit de
interesant este ziguratul din
Arta Asiriana
Arta vechii Asirii constituie un capitol important în istoria artei Orientului Antic.Asiria era o mare putere sclavagista, militara si despotica; regii, care ducea razboaie de jaf si puneau stapânire pe mari prazi de razboi si pe mari sclavi, pe care ii exploatau crunt,întruneau în mâinile lor puterea militara si religioasa. Aceste fapte explica dezvoltarea deosebita pe care a luat-o în Asiria constructia de palate, ansambluri grandioase.
Materialul de constructie era în general caramida cruda;piatra era folosita mai cu seama pentru placarea peretilor, iar lemnul, pentru tavane.Zidurile erau întarite la exterior cu turnuri, alternanta lor precisa dând cladirii un ritm specific.La interior peretii netezi fara jocuri de profiluri erau împodobiti cu imagini în basorelief sau picturi murale.
Drept prototip pentru aproape toate palatele si templele a servit casa de locuit mesopotamiana.
Una din trasaturile cele mai caracteristice ale arhitecturii asiriene este aspectul de cetate al edificiilor, ca o necesitate si o consecinta a razboaielor frecvente. O alta trasatura specifica este rezolvarea asimetrica a distributiilor interioare a planului, al carui sens de dezvoltare nu este în lungime ca în constructiile din Egipt, ci în înaltime. Modelul de palat cel mai caracteristic, si de altfel mai bine de studiat decât alte exemple ale arhitecturii asiriene, este palatul lui Sargon al II-lea de la Dur-Sarrukkin Korsabad.El prezinta interes pentru ca, fiind înaltat în acelasi timp cu orasul timp, a fost construit dupa un plan aproape patrat, cu o retea de strazi intersectate în unghi drept.Întregul oras era înconjurat cu un zid de cetate, având o serie de turnuri proeminente.Încaperile interioare ale palatului formeaza oarecum o serie de celule, unite între ele printr-un sistem de curti.Arhitectura Asiriei, care urmarea scopuri defensive si era subordonata ideii marete a regelui, în calitatea sa de preot sau de suveran, se distinge prin monumentalitate.Aceasta factura grandioasa se datoreaza dimensiunilor impresionante ale monumentelor, severitatii formelor arhitecturale si caracterului solemn si masiv, propriu aproape toturor edificiilor.Un element specific monumentalitatii arhitecturii palatelor asiriene îl constituie portalurile principale, original ornamentate.
Arta asiriana marcheaza apogeul cunostintelor plastice mesopotamiene în domeniul sculpturii statuare si reliefului. Caracterele stilistice sublineaza vitalitatea biologica exceptionala a poporului asirian , forta fizica, spiritul activ si dinamic al acestuia dar razboinic si sângeros. Capacitatea imaginativa a artistilor cupleaza realul cu irealul, creeând fantasticul ansamblurilor antropomorfe si zoomorfe în chipurile taurilor înaripati si chipul regelui.În inginerie asirienii au fost preocupati de construirea drumurilor pietruite si placate cu lespezi ca si a indiguirilor si a bazinelor de apa. Interesul pentru canalizare era si el prezent dar restrâns la edificiile regale si sacre.
Arta asiriana, legata în dezvoltarea sa de arta tarilor învecinate, a jucat un rol important în istoria artelor din lumea antica.
Ziguratul
O parte integrata -
desi independenta, - o anexa a templului era ziguratul. Numai regele si preotii puteau
ajunge acolo,care faceau sacrificii pentru zei. De jur împrejur erau
curti si sali diferite. Un caracter original al templelor din
Ziguratele erau temple uriase construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut si argila si aveau trei sau patru sectiuni. Erau construite foarte înalte, pentru a ramâne uscate în timpul inundatiilor Numai ziguratul din Ur a ramas în picioare, deoarece constructorii din epocile mai târzii au învatat ca arderea caramizilor le va face mai rezistente. Era o constructie în forma de turn, cu mai multe niveluri în retrageri succesive, încununate printr-un sanctuar numit "cerul", fiecare etaj al ziguratului fiind altfel colorat.
Ziguratul asigura un loc sigur pentru preoti în caz de inundatie. Deoarece singurul mod de a intra în templu era pe cele 3 scari, locul era foarte usor de aparat împotriva spionilor care vroiau sa fure ritualurile preotilor. Aceste ritualuri includeau sacrificarea unor animale si arderea acestora. Fiecare zigurat facea parte dintr-un complex care includea o curte, locuri de depozitare a hranei si mici locuinte în jurul caruia se construia orasul.
Ziguratele mesopotamiene nu erau locuri de rugaciune si ceremonie pentru public. Mesopotamienii credeau ca ziguratele erau locuri sfinte prin intermediul carora zeii intrau în contact cu omenirea . Fiecare oras avea un zeu protector. Doar preotii aveau dreptul sa intre în zigurat si aveau responsabilitatea de a le satisface "nevoile" zeilor. Datorita acestui fapt, preotii au devenit personaje puternice în societatea mesopotamiana. Cel mai vechi Zigurat descoperit este Ziguratul Sialk din Kashan care dateaza din mileniul al 3-lea înaintea Erei Crestine.
Complexul religios era format dintr-un Zigurat (în cazul acesta Ziguratul Etemenanki), un templu, locuri de depozitare a proviziilor, spatii de locuit si o curte. De obicei complexul religios era amplasat în centrul orasului.
Orice zigurat era o uriasa suprapunere de prisme dreptunghiulare din ce în ce mai mici, al caror numar putea ajunge pâna la sapte (sumerienii aveau convingerea ca zeii coborau din cer în sapte zile), si care erau legate între ele prin rampe de acces. Baza unui zigurat avea forma patrata. Se spunea ca în aceste temple zeii veneau sa se odihneasca, asa ca ziguratele erau luxos împodobite. Ziguratele puteau sa aiba pâna la 100 m înaltime.
Înaltimea ziguratului din Khorsabad era de 40 m, a celui din Assur, de 90 de m, a celui din Ur - cladit la începutul mileniului a III-lea .e.n. - avea latura bazei de 64 de m, iar înaltimea (dar numai pâna la a doua terasa, atât cât s-a pastrat pâna azi) de 43 de m.
Pentru mesopotamieni, ziguratul era un fel de punte între cer si pamânt, în vârful caruia oficia "pastorul popoarelor": - în acelasi timp împuternicitul zeilor pe lânga oameni si al oamenilor pe lânga zei.
Ziguratul din
Ziguratul din
Civilizatia si cultura mesopotamiana constituie un fenomen deosebit de masiv în proportii, de divers în manifestari, de fertil în creatii noi, si atât de viu timp de aproape patru milenii.
Privita din ansamblu, civilizatia si cultura mesopotamiei apare ca o opera a unor spirite realiste, cu simt de organizare, severe, atasate de viata terestra, fara a-si face iluzii despre viata de dincolo.Putini înclinati spre meditatie si lipsiti de o sensibilitate pentru ceea ce este spontan, rafinat si delicat, n-au stiut sa seduce prin gratie, dar au manifestat un interes pentru om.
Aceasta prima mare civilizatie regionala, initiatoare în atâtea domenii, a lasat omenirii o mostenire considerabila.
Bibliografie
|
