Arhitectura romana

Arhitectura romana

Organizand un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte si apeducte, romanii au cladit orase cu o urbanistica perfecta, atat in Italia cat si in tarile cucerite. Arta lor este pusa in primul rand in slujba preamaririi ideii de putere (imperium), in slujba glorificarii statului si capitalei sale.

Arta trebuie sa starneasca admiratie pentru statul si poporul roman si sa indeplineasca un scop de utilitate publica. Totodata ea servea pe aristocratii imperiului roman, pe conducatorii din Italia si 727k1011h din provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de pamanturi si pe proprietarii sclavilor adusi in Italia ca prizonieri de razboi, pe aceia care se imbogateau de pe urma comertului, etc.

Arta romana s-a dezvoltat la inceput la Roma, primul oras-stat roman. Cu timpul, aceasta arta a patruns  in toata Italia si de acolo, mai departe, in provinciile romane.

La formarea artei romane au contribuit si unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai intai Etrucia, in perioada republicana a Romei, apoi Grecia, in epoca ei imperiala, provincii cu traditii cultural artistice puternice, care au influentat mult arta romana.

Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le intr-un tot unitar, nou, original. Romanii au stiut ce sa ia, cum sa ia si cat sa ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-si face arta lor. Arta aceasta a inflorit intr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre sfarsitul secolului I i.e.n., in timpul imperiului lui August si al Antoninilor .

Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica si militara a statului sclavagist roman si a fost servita rosturilor acestei puteri.

Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de rau sau cu lespezi, aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat, adusa de la mari departari.

Pentru a aduce din munti apa curata necesara consumului de la orase, arhitectii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stalpi grosi de zid, legati intre ei cu arcade, adesea in semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit in timpul imparatului Claudius sau dintre cele construite in alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un rau, el a fost sustinut de trei randuri de stalpi, legati prin trei randuri de arcuri (in trei etaje). Este o constructie impunatoare, care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are si un aspect estetic.

Fiecare oras isi avea forumul sau. La Roma s-au construit mai multe forumuri.

Mai insemnate au fost forumurile lui Augustus   si al lui Traian. Erau incinde de forma dreptunghiulara, si inconjurate de ziduri. In interior aveau coloane, unite in partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile adaposteau constructii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc.

Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru imparati, guvernatorii sau generalii care se intorceau victoriosi din razboaie, sa se construiasca arcuri de triumf, care sa comemoreze victoriile lor. In diferitele parti ale imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai insemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever si al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate.

Un arc de triumf avea piloni mari, legati (in partea superioara) prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata in linie dreapta. Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau impodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. In acest caz, pe langa arcul principal, care era mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin.

Tot in amintirea razboaielor victorioase purtate de imparatii romani, s-au construit columnele. Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind adesea, cu postament cu tot, inaltimea de 20 de metri. In partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia imparatului in vesminte de razboinic. Pe partea cilindrica, de jos in sus, continuu, in spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi narative, cu subiect istoric, infatisau scene din razboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai insemnate sunt Columna lui Traian si Columna lui Marc Aureliu, de la Roma.

In timpul imperiului, romanii au construit si amfiteatre. Amfiteatrele (sau arenele) erau cladiri imense, cu mai multe etaje, de forma rotunda, in centrul carora se disputau luptele gladiatorilor, luptele cu fiarele salbatice. Cunoscut este Colosseum-ul de la Roma (italienii il numesc il Coliseo ), imens amfiteatru construit din ordinul imparatului Vespasian. In acest amfiteatru incapeau comod saizeci de mii de spectatori. Avea patru etaje - in antichitate a fost considerat una din minunile lumii.

Printre constructiile publice importante se numarau si termele. Ele formau ansambluri, cuprinzand sali de baie, biblioteci si sali de muzica, stadioane, galerii de tablouri, parcuri de odihne etc. Termele erau si locuri de intalnire a cetatenilor care voiau sa discute despre afaceri.

Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din placi de piatra, taiate in forme diferite. Din aceste placi se combinau motive decorative geometrice deosebit de frumoase. Uneori pavajul era lucrat din mozaic. Mozaicurile pavimentare reprezentau scene din mitologie, pasari sau animale, scene contemporane sau ornamente. Unele incaperi din terme aveau tavanele drepte, altele boltite in forma de leagan sau de cupola. La Roma se gasesc ruinele Termelor lui Caracalla si ale lui Diocletian, primele adapostind astazi stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma transformate in muzeu national de arheologie antica.

In cinstea zeilor romanii au construit si numeroase temple. Ele nu erau  prea deosebite de templele grecesti.

Panteonul a fost un templu ridicat de Agripa in cinstea tuturor zeilor (anul 27 e.n.). El avea zidul de forma rotunda, cilindrica, acoperit de o cupola foarte bogat decorata in interiorul sau si nu avea ferestre. In Panteon lumina intra printr-o deschidere rotunda - de noua metri diametru - din centrul cupolei. La intrare Panteonul avea un portic (un sir de coloane) care-i dadea un aspect triumfal.

Romanii au mai construit si localuri de judecatorie, numite bazilici. Acestea erau edificii dreptunghiulare, impartite deseori, la interior, prin doua randuri de coloane, in trei parti, numite nave. Cele doua parti laterale (navele laterale) erau de multe ori etajate pe o inaltime egala cu cea a navei centrale sau erau mai scunde decat etajul unic al acesteia. Bazilica era precedata mai totdeauna de o curte inconjurata de ziduri si cu coloane spre interior. In mijlocul curtii se gasea un bazin cu apa sau o fantana. Dupa planul bazilicii romane, mai tarziu s-au construit bisericile crestine de tip apusean ; chiar si numele de biserica vine de la denumirea romana basilica.

Romanii au amenajat si circuri (stadioane) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui etc.

Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grecesti. Renumit a fost Teatrul lui Marcelus de la Roma.

Palatele romane erau impunatoare. Dintre acestea mai renumit este Palatul lui Diocletian.

Monumentele funerare, sarcofagele din morminte erau impodobite cu sculpturi din piatra si marmura.