Aspecte sociale
9.1. Constientizarea utilizatorilor. Cai si mijloace de influentare a "comportamentului energetic"
O societate moderna consuma multa energie, atāt īn productie, cāt si la consumatorii finali. In plus, consumul final de energie, al populatiei, are componente ce pot fi privite ca vitale, fara de care traiul modern este greu de conceput: energia termica pentru caldura si apa calda, electricitatea pentru lumina si mijloace de comunicare etc.
Societatile se diferentiaza īntre ele dupa eficienta cu care produc si consuma energia. Romānia cheltuieste anual sume foarte mari pentru a-si asigura, din import, necesarul de combustibili primari (titei si gaz). A investi īn cresterea eficientei energetice reducānd īn mod corespunzator cheltuielile pentru combustibili este un lucru īntelept atāt pentru prezent, prin reducerea facturii energetice platite de populatie, cāt si pentru viitor, īn perspectiva dezvoltarii durabile a societatii.
Problema utilizarii eficiente a energiei īn cladiri se solutioneaza prin mijloace tehnice si financiare; factorul uman, de cele mai multe ori, nu este luat īn ecuatie. Aceasta este o mare eroare īntrucāt sc 626g64g himbarea comportamentului consumatorului fata de utilizarea energiei ofera un potential de economisire considerabil, obtinut de regula cu cheltuieli minime.
Īn acest domeniu, al comportamentului uman, este mult de lucru, Romānia avānd de depasit handicapul unei perioade īndelungate īn care notiunea de proprietate particulara a fost aproape uitata, iar cea de economie de energie s-a confundat adesea cu lipsa ei totala.
Constientizarea consumatorilor si schimbarea atitudinii fata de utilizarea energiei sunt conditii de succes pentru implementarea unui proiect de eficienta energetica īn cladiri, [1].
Un rol primordial īn acest demers īl are informarea consumatorilor, atāt īn ceea ce priveste īntelegerea corecta a masurilor si solutiilor de crestere a eficientei utilizarii energiei, cāt si, mai ales, prin evidentierea rezultatelor la nivelul utilizatorului si la nivel national, prin implicatiile de mediu, economice, strategice.
Campaniile de constientizare a populatiei privind eficienta energetica īn cladiri sunt mijloace indispensabile pentru schimbarea "comportamentului energetic" al consumatorilor. Ele pot fi initiate la nivelul localitatii de catre Organele Administratiei Publice Locale si au ca obiective pe termen scurt:
crearea unei sensibilitati privind economisirea energiei si folosirea ei īn mod rational
furnizarea de informatii concrete si corecte privind modalitatile practice de economisire a energiei, cu referire la masurile cu costuri minime, care pot fi luate chiar de utilizatori
evidentierea rezultatelor preconizate ce se obtine prin aplicarea masurilor de economisire a energiei, cu referire la: reducerea cheltuielilor pentru energie, īmbunatatirea conditiilor de confort etc.
Un impact deosebit īl are prezentarea rezultatelor unor proiecte realizate, care sunt īn functiune; este interesant de vazut cu cāt s-a redus factura energetica si care este ponderea cheltuielilor cu energia din bugetul familiei, institutiei etc; sau cum s-au īmbunatatit conditiile de igiena si de confort.
Ca mijloace tehnice de informare se folosesc:
anunturi si articole īn presa locala
spoturi radio si TV
fluturasi tipariti; pliante si brosuri
afise si postere
dezbateri publice, mese rotunde, conferinte
expozitii
Informatiile care sunt furnizate locatarilor, pentru a avea un impact cāt mai mare, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
sa foloseasca un limbaj clar, evitānd jargonul tehnic; locatarii nu īnteleg, de regula, detaliile tehnice, astfel īncāt toate datele trebuie furnizate īn "limba locatarilor"
locatarii accepta informatii de la vecini mai degraba decāt de la straini
sa foloseasca un suport durabil pentru informatii: un calendar cu sfaturi practice, etichete autocolante etc.
utilizarea de ilustratii si cāt mai putin text
sporirea efectului informatiilor prin repetarea lor la diferite intervale de timp, prin mai multe tehnici de comunicare
9.2. Implicarea locatarilor īn proiectele de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor
Deosebit de importanta este implicarea directa a locatarilor īn programe si proiecte de reabilitare termica a cladirilor. Proprietarii si chiriasii investesc īn mod continuu īn īntretinerea si renovarea constructiei si instalatiilor. Prezentānd economisirea energiei nu ca un subiect separat ci combinat cu īntretinerea si renovarea cladirii, sansele de convingere a locatarilor pentru a demara astfel de lucrari sunt mult mai mari.
Iata cāteva din īnvatamintele desprinse din programul national "E'novation", [1], desfasurat īn Olanda īn 1988 - 94, cu referire la modalitatile de convingere a locatarilor pentru implicarea īn lucrari de renovare a locuintelor:
aratati ca un consum mai redus de energie poate fi īn concordanta cu un confort termic mai ridicat, īntr-un mediu interior mai sanatos
evidentiati efectele aplicarii masurilor asupra cheltuielilor de exploatare si īntretinere
prin proiecte demonstrative, acordati prioritate transferului de cunostinte catre locatari, aratānd noile posibilitati tehnice de realizare a lucrarilor
satisfactia proprietarilor si chiriasilor evidentiata īn mass-media constituie o publicitate mai buna pentru proiect decāt articolele si prezentarile firmelor furnizoare sau ale expertilor
limitati cāt mai mult perioadele de deranj al locatarilor pe parcursul lucrarilor de reablitare si reparatii; concentrati aceste perioade ca timp si loc
instruiti cu grija locatarii pentru a utiliza facilitatile dupa instalarea lor; nu considerati treaba īncheiata dupa receptia lucrarilor
Daca oamenii sunt motorul actiunilor de reabilitare a constructiilor, cu siguranta ca banii constituie benzina.
Compania de constietizare, pe lānga partea tehnica, trebuie sa se ocupe si de posibilitatile de finantare a lucrarilor; totodata trebuie tinut cont si de specificul locuirii īn blocuri de locuinte: lucrarile se fac īn comun, de catre proprietari individuali.
Trebuie date informatii privind modalitatile de asociere pentru obtinerea unor credite avantajoase, conditiile de garantare a creditelor, dobānzile la īmprumuturi etc.
Exista institutii internationale si nationale care acorda credite pentru lucrari īn domeniul constructiilor; astfel, pot fi puse la punct programe de īmprumuturi pentru lucrari de modernizare a locuintelor si de economisire a energiei.
Iata un exemplu:
"Programul de īmprumuturi pentru modernizare si eficienta energetica" implementat de CHP (USAID) la Timisoara, [1], prevede disponibilizarea, catre asociatiile de locatari, a unor credite mici, pe termen scurt (2 ani) pentru lucrari de reabilitare si reparatii la locuinte.
Se au īn vedere urmatoarele lucrari:
reparatii la acoperis (termoizolare si refacerea hidroizolatiei)
īnlocuirea usilor si ferestrelor
contorizare individuala pentru apa rece, apa calda si īncalzire
centrala termica proprie
refacerea instalatiilor electrice aferente partilor comune
Un sondaj de opinie, realizat de IRSOP īn 1999, referitor la situatia locativa din Romānia, [2], a relevat faptul ca 62 % din locatari nu sunt satisfacuti de confortul locuintei actuale, iar 57 % sunt dispusi sa īntreprinda lucrari de renovare a locuintei; din pacate, capii de familie se asteapta sa solutioneze aceste probleme, īn medie, peste 4 ani.
Pentru aceasta nu sunt suficiente doar proiecte izolate ci trebuie dezvoltate programe, la scara nationala, cum ar fi, de exemplu, "economisirea si creditarea īn sistem colectiv" a lucrarilor de reabilitare si modernizare, inclusiv energetica, a cladirilor.
Īn Franta, Anglia, Austria, Germania s.a. aceste sisteme de finantare functioneaza de multi ani.
Īn Romānia, prin emiterea Ordonantei de Urgenta nr. 174/2002 se demareaza aceasta activitate, pentru domeniul reabilitarii termice a cladirilor de locuit multietajate, prin instituirea unor programe nationale anuale, [3], [4]. Se prevede ca asociatiile de proprietari/locatari sa contribuie īn proportie de 15 % cu fonduri proprii (din fondul de reparatii al asociatiei), restul fiind acoperit din credite cu dobānda redusa si alocatii de la bugetul de stat.
Pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitare termica a locuintei, proprietarul este scutit de impozit pe locuinta.
Categoriile de lucrari de reabilitare care fac obiectul acestei Ordonante sunt:
termoizolare pereti exteriori si plansee peste ultimul nivel sau peste subsol; transformarea terasei īn sarpanta
reparatii la ferestre sau īnlocuirea lor cu ferestre termoizolante
contorizarea energiei termice la nivel de imobil
montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat pe corpurile de īncalzire
contorizarea consumurilor individuale de apa calda de consum (si de apa rece); montarea de armaturi sanitare performante
termoizolarea conductelor din subsol
9.3. Reducerea facturii energetice platite de populatie
Perioada de tranzitie parcursa de societatea romāneasca dupa 1990 a adus modificari importante īn structura fortei de munca.
Prin aplicarea unor masuri de restructurare economica, īn societatea romāneasca a crescut numarul somerilor si cel al pensionarilor, īn timp ce forta de munca a scazut continuu, ponderea angajatilor fiind īn prezent cca 20% din populatie.
Inflatia, majorarea costurilor pentru hrana si locuinta precum si oferta redusa de pe piata muncii au facut ca multe familii sa se confrunte cu aspecte ale saraciei.
Un studiu realizat īn 2003 de specialisti ai Bancii Mondiale, [5], releva ca cca 29% din populatia Romāniei traieste sub limita pragului de saracie; pragul de saracie a fost stabilit la un nivel al venitului lunar pe membru de familie de circa 40 Euro. Jumatate din populatia urbana aflata sub limita pragului de saracie se gaseste īn situatia de a nu putea achita costul utilitatilor publice, acumulānd datorii, iar 8% s-au deconectat de la sistemele centralizate de alimentare cu caldura si apa calda.
Pentru o familie de 3 persoane care locuieste la bloc īntr-un apartament de 3 camere, cheltuielile totale pentru utilitati (energie termica, energie electrica, gaze naturale, apa-canal, salubritate) reprezinta īn medie 30.45% din venituri. Faptul ca, īn prezent, din aceste cheltuieli partea de energie termica reprezinta cca jumatate, ne arata importanta masurilor de eficienta energetica īn cladiri, masuri care conduc la micsorarea facturii energetice si care au, īn consecinta, un impact social deosebit, [6].
Se prezinta, īn continuare, exemple īn care se evidentiaza efectul masurilor de reabilitare termica a cladirilor asupra reducerii facturii energetice, [7], [8].
Īn calcule s-a considerat un pret mediu al energiei termice furnizate populatiei de 0,03 Euro / kWh.
Exemplul 1
Bloc de locuinte P+4 etaje, construit īn anul 1980, amplasat īn Braila, zona climatica II; 83 garsoniere; aria construita desfasurata: 3.030 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru īncalzire: 291.700 kWh/an
pentru apa calda menajera: 235.300 kWh/an
total energie termica: 527.000 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe garsoniera de 6.350 kWh/an si la un cost al acesteia de 190,5 Euro pe an pentru o garsoniera.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
transformarea terasei blocului īn acoperis sarpanta
termoizolarea planseului dintre subsolul neīncalzit si parter cu vata minerala de 6 cm grosime
īnlocuirea ferestrelor cu ferestre din geam termoizolant ("termopan") si tāmplarie de PVC
izolarea conductelor de īncalzire si apa calda din subsol
contor de energie termica la intrarea īn bloc; montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare.
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 321.000 kWh/an ceea ce reprezinta cca 60% din consumul actual.
Acest lucru se traduce īn reducerea facturii de energie termica pentru o garsoniera cu 250.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Exemplul 2
Bloc de locuinte P+4 etaje, construit īn anul 1972, amplasat īn Bucuresti (zona climatica II); 30 apartamente de 3 camere; aria construita desfasurata: 2.505 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru īncalzire: 493.460 kWh/an
pentru apa calda menajera: 250.000 kWh/an
total energie termica (īncalzire si apa calda): 743.460 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 24.782 kWh/an si la un cost al acesteia de 743 Euro pe an pentru un apartament de 3 camere.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
termoizolarea terasei cu polistiren de 12 cm grosime
termoizolarea planseului dintre subsol si parter cu vata minerala de 8 cm grosime
īnlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tāmplarie de PVC
contorizarea energiei termice, inclusiv montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare
termoizolarea conductelor de īncalzire si apa calda din subsol
reparatii si īnlocuiri de armaturi la instalatia de apa calda
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 408.000 kWh/an, ceea ce reprezinta 55% din consumul actual.
Acest lucru se traduce īn reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 3 camere cu 1.115.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Exemplul 3
Bloc de locuinte, P+10 etaje, construit īn anul 1978, amplasat īn Brasov, zona climatica IV; 44 apartamente de 2 camere; aria construita desfasurata: 3.628 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru īncalzire: 627.900 kWh/an
pentru apa calda: 286.000 kWh/an
total energie termica (īncalzire si apa calda): 913.900 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 20.770 kWh/an si la un cost al acesteia de 623 Euro pe an pentru un apartament de 2 camere.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
termoizolarea peretilor exteriori cu polistiren de 10 cm grosime
termoizolarea planseului terasa cu polistiren de 12 cm grosime
īnlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tāmplarie de PVC
contorizarea energiei termice pentru īncalzire si apa calda menajera
termoizolarea conductelor de īncalzire si apa calda din subsol; reparatii si īnlocuiri la instalatia de īncalzire si apa calda
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 460.000 kWh/an, ceea ce reprezinta cca 50% din consumul actual.
Acest lucru se traduce īn reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 2 camere cu 1.040.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Bibliografie
Conservarea energiei īn cladiri din Europa de Est. Volumul Conferintei SAVE, Bucuresti, 19-20 iunie 1997.
IRSOP - Sondaj de opinie privind situatia locativa, 1999.
OUG 174/27.11.2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. MO nr.890/09.12.2002.
HG 1070/11.09.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 174/2002. MO nr.661/18.09.2003.
Raportul Bancii Mondiale nr.26169-RO "Romānia: Evaluarea saraciei", 2003.
APER - Ponderea facturii energetice īn veniturile realizate de familiile sarace. Bucuresti, 2003.
Al.Marinescu, Emilia - Cerna Mladin, Dan Berbecaru, Mihaela Georgescu - Īndrumar de eficienta energetica pentru cladiri. Braila, 2003, Editura MTM Prodesign.
IPCT - Studii si testari asupra cladirilor privind performantele de izolare termica. 2002.
|
