Aspecte sociale
9.1. Constientizarea utilizatorilor. Cai si mijloace de influentare a "comportamentului energetic"
O societate moderna consuma multa energie, atât în productie, cât si la consumatorii finali. In plus, consumul final de energie, al populatiei, are componente ce pot fi privite ca vitale, fara de care traiul modern este greu de conceput: energia termica pentru caldura si apa calda, electricitatea pentru lumina si mijloace de comunicare etc.
Societatile se diferentiaza între ele dupa eficienta cu care produc si consuma energia. România cheltuieste anual sume foarte mari pentru a-si asigura, din import, necesarul de combustibili primari (titei si gaz). A investi în cresterea eficientei energetice reducând în mod corespunzator cheltuielile pentru combustibili este un lucru întelept atât pentru prezent, prin reducerea facturii energetice platite de populatie, cât si pentru viitor, în perspectiva dezvoltarii durabile a societatii.
Problema utilizarii eficiente a energiei în cladiri se solutioneaza prin mijloace tehnice si financiare; factorul uman, de cele mai multe ori, nu este luat în ecuatie. Aceasta este o mare eroare întrucât sc 626g64g himbarea comportamentului consumatorului fata de utilizarea energiei ofera un potential de economisire considerabil, obtinut de regula cu cheltuieli minime.
În acest domeniu, al comportamentului uman, este mult de lucru, România având de depasit handicapul unei perioade îndelungate în care notiunea de proprietate particulara a fost aproape uitata, iar cea de economie de energie s-a confundat adesea cu lipsa ei totala.
Constientizarea consumatorilor si schimbarea atitudinii fata de utilizarea energiei sunt conditii de succes pentru implementarea unui proiect de eficienta energetica în cladiri, [1].
Un rol primordial în acest demers îl are informarea consumatorilor, atât în ceea ce priveste întelegerea corecta a masurilor si solutiilor de crestere a eficientei utilizarii energiei, cât si, mai ales, prin evidentierea rezultatelor la nivelul utilizatorului si la nivel national, prin implicatiile de mediu, economice, strategice.
Campaniile de constientizare a populatiei privind eficienta energetica în cladiri sunt mijloace indispensabile pentru schimbarea "comportamentului energetic" al consumatorilor. Ele pot fi initiate la nivelul localitatii de catre Organele Administratiei Publice Locale si au ca obiective pe termen scurt:
crearea unei sensibilitati privind economisirea energiei si folosirea ei în mod rational
furnizarea de informatii concrete si corecte privind modalitatile practice de economisire a energiei, cu referire la masurile cu costuri minime, care pot fi luate chiar de utilizatori
evidentierea rezultatelor preconizate ce se obtine prin aplicarea masurilor de economisire a energiei, cu referire la: reducerea cheltuielilor pentru energie, îmbunatatirea conditiilor de confort etc.
Un impact deosebit îl are prezentarea rezultatelor unor proiecte realizate, care sunt în functiune; este interesant de vazut cu cât s-a redus factura energetica si care este ponderea cheltuielilor cu energia din bugetul familiei, institutiei etc; sau cum s-au îmbunatatit conditiile de igiena si de confort.
Ca mijloace tehnice de informare se folosesc:
anunturi si articole în presa locala
spoturi radio si TV
fluturasi tipariti; pliante si brosuri
afise si postere
dezbateri publice, mese rotunde, conferinte
expozitii
Informatiile care sunt furnizate locatarilor, pentru a avea un impact cât mai mare, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
sa foloseasca un limbaj clar, evitând jargonul tehnic; locatarii nu înteleg, de regula, detaliile tehnice, astfel încât toate datele trebuie furnizate în "limba locatarilor"
locatarii accepta informatii de la vecini mai degraba decât de la straini
sa foloseasca un suport durabil pentru informatii: un calendar cu sfaturi practice, etichete autocolante etc.
utilizarea de ilustratii si cât mai putin text
sporirea efectului informatiilor prin repetarea lor la diferite intervale de timp, prin mai multe tehnici de comunicare
9.2. Implicarea locatarilor în proiectele de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor
Deosebit de importanta este implicarea directa a locatarilor în programe si proiecte de reabilitare termica a cladirilor. Proprietarii si chiriasii investesc în mod continuu în întretinerea si renovarea constructiei si instalatiilor. Prezentând economisirea energiei nu ca un subiect separat ci combinat cu întretinerea si renovarea cladirii, sansele de convingere a locatarilor pentru a demara astfel de lucrari sunt mult mai mari.
Iata câteva din învatamintele desprinse din programul national "E'novation", [1], desfasurat în Olanda în 1988 - 94, cu referire la modalitatile de convingere a locatarilor pentru implicarea în lucrari de renovare a locuintelor:
aratati ca un consum mai redus de energie poate fi în concordanta cu un confort termic mai ridicat, într-un mediu interior mai sanatos
evidentiati efectele aplicarii masurilor asupra cheltuielilor de exploatare si întretinere
prin proiecte demonstrative, acordati prioritate transferului de cunostinte catre locatari, aratând noile posibilitati tehnice de realizare a lucrarilor
satisfactia proprietarilor si chiriasilor evidentiata în mass-media constituie o publicitate mai buna pentru proiect decât articolele si prezentarile firmelor furnizoare sau ale expertilor
limitati cât mai mult perioadele de deranj al locatarilor pe parcursul lucrarilor de reablitare si reparatii; concentrati aceste perioade ca timp si loc
instruiti cu grija locatarii pentru a utiliza facilitatile dupa instalarea lor; nu considerati treaba încheiata dupa receptia lucrarilor
Daca oamenii sunt motorul actiunilor de reabilitare a constructiilor, cu siguranta ca banii constituie benzina.
Compania de constietizare, pe lânga partea tehnica, trebuie sa se ocupe si de posibilitatile de finantare a lucrarilor; totodata trebuie tinut cont si de specificul locuirii în blocuri de locuinte: lucrarile se fac în comun, de catre proprietari individuali.
Trebuie date informatii privind modalitatile de asociere pentru obtinerea unor credite avantajoase, conditiile de garantare a creditelor, dobânzile la împrumuturi etc.
Exista institutii internationale si nationale care acorda credite pentru lucrari în domeniul constructiilor; astfel, pot fi puse la punct programe de împrumuturi pentru lucrari de modernizare a locuintelor si de economisire a energiei.
Iata un exemplu:
"Programul de împrumuturi pentru modernizare si eficienta energetica" implementat de CHP (USAID) la Timisoara, [1], prevede disponibilizarea, catre asociatiile de locatari, a unor credite mici, pe termen scurt (2 ani) pentru lucrari de reabilitare si reparatii la locuinte.
Se au în vedere urmatoarele lucrari:
reparatii la acoperis (termoizolare si refacerea hidroizolatiei)
înlocuirea usilor si ferestrelor
contorizare individuala pentru apa rece, apa calda si încalzire
centrala termica proprie
refacerea instalatiilor electrice aferente partilor comune
Un sondaj de opinie, realizat de IRSOP în 1999, referitor la situatia locativa din România, [2], a relevat faptul ca 62 % din locatari nu sunt satisfacuti de confortul locuintei actuale, iar 57 % sunt dispusi sa întreprinda lucrari de renovare a locuintei; din pacate, capii de familie se asteapta sa solutioneze aceste probleme, în medie, peste 4 ani.
Pentru aceasta nu sunt suficiente doar proiecte izolate ci trebuie dezvoltate programe, la scara nationala, cum ar fi, de exemplu, "economisirea si creditarea în sistem colectiv" a lucrarilor de reabilitare si modernizare, inclusiv energetica, a cladirilor.
În Franta, Anglia, Austria, Germania s.a. aceste sisteme de finantare functioneaza de multi ani.
În România, prin emiterea Ordonantei de Urgenta nr. 174/2002 se demareaza aceasta activitate, pentru domeniul reabilitarii termice a cladirilor de locuit multietajate, prin instituirea unor programe nationale anuale, [3], [4]. Se prevede ca asociatiile de proprietari/locatari sa contribuie în proportie de 15 % cu fonduri proprii (din fondul de reparatii al asociatiei), restul fiind acoperit din credite cu dobânda redusa si alocatii de la bugetul de stat.
Pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitare termica a locuintei, proprietarul este scutit de impozit pe locuinta.
Categoriile de lucrari de reabilitare care fac obiectul acestei Ordonante sunt:
termoizolare pereti exteriori si plansee peste ultimul nivel sau peste subsol; transformarea terasei în sarpanta
reparatii la ferestre sau înlocuirea lor cu ferestre termoizolante
contorizarea energiei termice la nivel de imobil
montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat pe corpurile de încalzire
contorizarea consumurilor individuale de apa calda de consum (si de apa rece); montarea de armaturi sanitare performante
termoizolarea conductelor din subsol
9.3. Reducerea facturii energetice platite de populatie
Perioada de tranzitie parcursa de societatea româneasca dupa 1990 a adus modificari importante în structura fortei de munca.
Prin aplicarea unor masuri de restructurare economica, în societatea româneasca a crescut numarul somerilor si cel al pensionarilor, în timp ce forta de munca a scazut continuu, ponderea angajatilor fiind în prezent cca 20% din populatie.
Inflatia, majorarea costurilor pentru hrana si locuinta precum si oferta redusa de pe piata muncii au facut ca multe familii sa se confrunte cu aspecte ale saraciei.
Un studiu realizat în 2003 de specialisti ai Bancii Mondiale, [5], releva ca cca 29% din populatia României traieste sub limita pragului de saracie; pragul de saracie a fost stabilit la un nivel al venitului lunar pe membru de familie de circa 40 Euro. Jumatate din populatia urbana aflata sub limita pragului de saracie se gaseste în situatia de a nu putea achita costul utilitatilor publice, acumulând datorii, iar 8% s-au deconectat de la sistemele centralizate de alimentare cu caldura si apa calda.
Pentru o familie de 3 persoane care locuieste la bloc într-un apartament de 3 camere, cheltuielile totale pentru utilitati (energie termica, energie electrica, gaze naturale, apa-canal, salubritate) reprezinta în medie 30.45% din venituri. Faptul ca, în prezent, din aceste cheltuieli partea de energie termica reprezinta cca jumatate, ne arata importanta masurilor de eficienta energetica în cladiri, masuri care conduc la micsorarea facturii energetice si care au, în consecinta, un impact social deosebit, [6].
Se prezinta, în continuare, exemple în care se evidentiaza efectul masurilor de reabilitare termica a cladirilor asupra reducerii facturii energetice, [7], [8].
În calcule s-a considerat un pret mediu al energiei termice furnizate populatiei de 0,03 Euro / kWh.
Exemplul 1
Bloc de locuinte P+4 etaje, construit în anul 1980, amplasat în Braila, zona climatica II; 83 garsoniere; aria construita desfasurata: 3.030 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru încalzire: 291.700 kWh/an
pentru apa calda menajera: 235.300 kWh/an
total energie termica: 527.000 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe garsoniera de 6.350 kWh/an si la un cost al acesteia de 190,5 Euro pe an pentru o garsoniera.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
transformarea terasei blocului în acoperis sarpanta
termoizolarea planseului dintre subsolul neîncalzit si parter cu vata minerala de 6 cm grosime
înlocuirea ferestrelor cu ferestre din geam termoizolant ("termopan") si tâmplarie de PVC
izolarea conductelor de încalzire si apa calda din subsol
contor de energie termica la intrarea în bloc; montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare.
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 321.000 kWh/an ceea ce reprezinta cca 60% din consumul actual.
Acest lucru se traduce în reducerea facturii de energie termica pentru o garsoniera cu 250.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Exemplul 2
Bloc de locuinte P+4 etaje, construit în anul 1972, amplasat în Bucuresti (zona climatica II); 30 apartamente de 3 camere; aria construita desfasurata: 2.505 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru încalzire: 493.460 kWh/an
pentru apa calda menajera: 250.000 kWh/an
total energie termica (încalzire si apa calda): 743.460 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 24.782 kWh/an si la un cost al acesteia de 743 Euro pe an pentru un apartament de 3 camere.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
termoizolarea terasei cu polistiren de 12 cm grosime
termoizolarea planseului dintre subsol si parter cu vata minerala de 8 cm grosime
înlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tâmplarie de PVC
contorizarea energiei termice, inclusiv montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare
termoizolarea conductelor de încalzire si apa calda din subsol
reparatii si înlocuiri de armaturi la instalatia de apa calda
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 408.000 kWh/an, ceea ce reprezinta 55% din consumul actual.
Acest lucru se traduce în reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 3 camere cu 1.115.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Exemplul 3
Bloc de locuinte, P+10 etaje, construit în anul 1978, amplasat în Brasov, zona climatica IV; 44 apartamente de 2 camere; aria construita desfasurata: 3.628 m2.
Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt:
pentru încalzire: 627.900 kWh/an
pentru apa calda: 286.000 kWh/an
total energie termica (încalzire si apa calda): 913.900 kWh/an
Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 20.770 kWh/an si la un cost al acesteia de 623 Euro pe an pentru un apartament de 2 camere.
Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica:
termoizolarea peretilor exteriori cu polistiren de 10 cm grosime
termoizolarea planseului terasa cu polistiren de 12 cm grosime
înlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tâmplarie de PVC
contorizarea energiei termice pentru încalzire si apa calda menajera
termoizolarea conductelor de încalzire si apa calda din subsol; reparatii si înlocuiri la instalatia de încalzire si apa calda
Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 460.000 kWh/an, ceea ce reprezinta cca 50% din consumul actual.
Acest lucru se traduce în reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 2 camere cu 1.040.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).
Bibliografie
Conservarea energiei în cladiri din Europa de Est. Volumul Conferintei SAVE, Bucuresti, 19-20 iunie 1997.
IRSOP - Sondaj de opinie privind situatia locativa, 1999.
OUG 174/27.11.2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. MO nr.890/09.12.2002.
HG 1070/11.09.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 174/2002. MO nr.661/18.09.2003.
Raportul Bancii Mondiale nr.26169-RO "România: Evaluarea saraciei", 2003.
APER - Ponderea facturii energetice în veniturile realizate de familiile sarace. Bucuresti, 2003.
Al.Marinescu, Emilia - Cerna Mladin, Dan Berbecaru, Mihaela Georgescu - Îndrumar de eficienta energetica pentru cladiri. Braila, 2003, Editura MTM Prodesign.
IPCT - Studii si testari asupra cladirilor privind performantele de izolare termica. 2002.
|
