DE BETON ARMAT
Domeniu de aplicare.
Regulile BAEL 91 se aplica la lucrarile in beton armat realizate cu beton cu agregate naturale cu dozajul de ciment sub 300 kg/mc.
Tipurile de constructii la care se aplica :
Constructii curente, au incarcari de exploatare moderate : Q < 2G sau Q < 5 Kn/mp
Constructii industriale, au incarcari de exploatare relativ mari : Q > 2G sau Q > 5 Kn/mp
Caracteristicile materialelor
Betonul de ciment are rezistenta normata la compresiune foarte mare − pentru Bc 15 (B200) avem 17 N/mm2 (170 daN/cm2)) − in schimb rezistenta la tractiune este 1/10 din rezistenta sa la compresiune. In plus betonul de ciment are un comportament fragil.
Otelul beton are o foarte buna rezistenta la tractiune (de asemenea si la compres 111j92b iune) :
pentru OB 37 : sc = 255 N/mm2 (Ra = 210 N/mm2)
pentru PC 52 : sc = 355 N/mm2 (Ra = 300 N/mm2)
pentru PC 60 : sc = (405 − 420 N/mm2 (Ra = 350 N/mm2)
Dispozitii constructive diverse.
Pentru protectia armaturilor
Pentru evitarea coroziunii armaturilor din otel, acestea trebuiesc acoperite cu beton. Grosimea stratului de acoperire cu beton depinde de conditiile de exploatare. Se vor adopta urmatoarele grosimi ale startului de acoperire :
Pentru betonare corecta.
Armaturi longitudinale (de rezistenta) : La placi, pentru o buna aderenta a betonului se limiteaza diametrul armaturii longitudinale la : l ≤ h/10
Armaturi transversale. Pentru grinzile de inaltime h se limiteaza diametrul armaturilor transversale la : t ≤ min. (h/35 ; l ; b0/10) unde b0 este grosimea inimii.
Etrierii se pozitioneaza in zonele cu forta taietoare mare ; distanta dintre etrieri este invers proportionala cu intensitatea fortei taietoare.
Dispozitii constructive pentru armaturi la solicitarea la forta taietoare
Procent minim pentru armatura transversala :
¡
Distanta dintre etrieri : ae ≤ min (0,9 d ;
¡ Aria de armatura a etrierilor : ≥ 0,4 N/mm2
Diametrul armaturilor transversale (etrierii).
¡ Diametrul etrierilor : de ≤ min (da ; ; ).
Dimensionarea sectiunilor la incovoiere simpla.
Predimensionare
Pentru predimensionarea rapida a inaltimii grinzii : bd2 = M/0,2 Rc
Pentru d = 0,9 h si b = 0,3h avem : h =
PLACI CONTINUE ARMATE INCRUCISAT
Raportul deschiderilor este mai mare decat 0,4 : 0,4 ≤ lx / ly ≤ 1
Daca raportul deschiderilor este mai mic de 0,4, placa continua se calculeaza ca o grinda-placa continua de latime unitara (daca deschiderile sunt egale se calculeaza cu metoda forfetara ; daca deschiderile sunt diferite se calculeaza cu metoda Caquuot).
Raportul dintre sectiunea de armatura dispusa pe directia lunga (directia mai putin solicitata) si sectiune de armatura dispusa pe directia scurta (directia cea mai solicitata) trebuie sa fie mai mare decat ¼ : Aa(ly) / Aa(lx) ≥ 0,4
PLACA IZOLATA ARTICULATA (SIMPLU REZEMATA) PE CONTUR (calcul prin metoda aproximativa)
M0x = mx p l
M0y = my M0x
lx / ly |
mx |
my |
Intrucat in realitate placile continui nu sunt articulate pe contur, trebuie luate in considerare momentele de incastrare, care permit diminuarea intr-o anumita masura a valorii momentelor de incovoiere calculate pentru fiecare placa in parte ca placa articulata.
Au fost adoptate valorile urmatoare pentru momentele din camp Mtx in functie de valorile momentelor pe reazeme.
Reazem simplu Mr = 0 |
Incastrare redusa Mr = 0,15 M0x |
Incastrare partiala Mr = 0,3 M0x |
Continuitate Mr = 0,5 M0x |
|
Reazem simplu Mr = 0 |
M0x |
M0x |
M0x |
M0x |
Incastrare redusa Mr = 0,15 M0x |
M0x |
M0x |
M0x |
0,925 M0x x |
Incastrare partiala Mr = 0,3 M0x |
M0x |
M0x |
0,95 M0x |
0,85 M0x |
Continuitate Mr = 0,5 M0x |
M0x |
0,925 M0x |
0,85 M0x |
0,75 M0x |
NOTA. Acelasi tabel este utilizat pentru a determina momentele pe directia y.
Cand doua placi au un reazem comun, valoarea momentului pe reazem va fi cea mai mare dintre cele doua momente pe reazem, dar nu se va schimba valoarea momentelor din campuri.
0,3 Mx1 0,3 Mx3
0,85 Mx1
0,3 My1 0,85 My1 max (0,5 My1; 0,5 Mx3)
0,3 Mx3
0,95 My3
max (0,5 Mx1; 0,5 Mx2) 0,85 Mx3
0,3 My2 0,85 Mx2
0,85 My2 max (0,5 My2; 0,5 Mx3)
0,3 Mx2 0,3 Mx3
ARMAREA PLACILOR CONTINUI
Sectiunea armaturii
Cunoscand momentele
maxime, armatura este calculata ca pentru o grinda cu latimea de
Armarea este realizata cu plase sudate standardizate, cateva bare putand fi adaugate pentru a completa armatura.
Armatura minima in placi
Tipul de armatura |
Ax/h |
Ay/h |
≥ |
≥ 0,0004(3−lx/ly) | |
< |
≥ 0,0003(3−lx/ly) |
Laturile ochiurilor plasei sudate
Directia |
Incarcari uniform repartizate |
INCARCARI CONCENTRATE |
Pe directia scurta (x) |
Min
(3h, |
Min
(2h, |
Pe directia lunga (y) |
Min
(4h, |
Min
(3h, |
GRINZI CONTINUE ; PLACI CONTINUE ARMATE PE O DIRECTIE
METODA DE CALCUL GLOBALA
Domeniu de aplicare.
Metoda se aplica constructiilor curente : Q < 2G sau Q < 5 Kn/mp
Momentul de inertie al sectiunilor transversale ale traveelor este acelasi (sectiunea constanta)
Deschiderile succesive sunt intr-un raport cuprins intre 0,8 si 1,25 (25%)
Cu M0 valoarea maxima a momentului de incovoiere in traveea de referinta (traveea independenta, simplu rezemata, cu acceasi deschidere si aceeasi incarcare ca traveea considerata) si cu a = q / (g + q), avem :
Grinda cu 2 dechideri
0,6 max (M01, M02) 0
(0,6 + 0,15a) M01 (0,6 + 0,15a) M02
Grinda cu 3 sau mai multe deschideri
0,5 max (M01, M02) 0,4 max (M02, M03)
(0,6 + 0,15a) M01 (0,5 + 0,15a) M02 (0,5 + 0,15a) M03
reazem primul reazem reazem
de margine intermediar intermediar
NOTA. Cand pe reazemul de margine grinda este solidara cu un stalp sau cu o alta grinda, va trebui sa armam acest reazem la un moment Ma = − 0,15 M0
METODA CAUQUOT
Se aplica grinzilor continui de sectiune constanta (momente de inertie egale) dar care nu sunt solidare cu stalpi.
Metoda se aplica in principal placilor continue armate pe o directie, ale planseelor industriale, adica pentru incarcari de exploatare ridicate q > 2g sau q > 5 kN/mp.
METODA CAQOUT REDUSA
Metoda poate fi aplicata si la grinzile continuie cu travei neegale, dar in acest caz se foloseste:
Pentru calculul momentelor pe reazem se foloseste ca incarcare permanenta : g = 2g / 3
Pentru calculul momentelor in camp se foloseste intreaga incarcare permanenta : g
p = 2 /
se noteaza lungimea deschiderilor fictive, astfel :
l = l pentru deschiderile de capat
l =
momente pe reazeme : Ma = −
momente in camp : M(x) = M0X + Ms (1 − ) + Md
Unde M0X este momentul in camp al grinzii simplu rezemata. Pozitia momentului maxim in camp in cazul unei incarcari simetrice : xM(tmax) = 0,5 −
In practica pentru calcularea punctului de moment maxim folosim doar cazul in care incarcarea conduce la cel mai mare moment in camp.
CALCUL SAGEATA
Pentru grinzi si placi : f =
Pentru console : f =
STALPI COMPRIMATI CENTRIC
Dispozitii constructive si recomandari diverse
¡ La constructiile cu grinzi sau placi continue sprijinite pe stalpi se majoreaza incarcarile caculate aferente primului stalp intermediar :
15 % la stalpul central al unei grinzi cu 2 deschideri
10 % la primul stalp intermediar la grinda cu mai mult de 3 deschideri
In cazul locuintelor, metoda de calcul de mai jos acopera aproape 90 % din cazurile de clacul la stilpi. Stalpii sunt calculati cu armare minima, conform regulilor de mai jos :
¡ Armatura longitudinala la stalpi – conditii limita :
Amin = max (4 cm2 / m de lungime latura) m ; 0,2 B / 100] ≤ A ≤ 5B / 100
sau Amin = max (4 % din perimetru ; 0,2 B / 100)
Amin = sectiunea minima de armatura (cm2)
B = sectiunea stalpului (cm2)
Distanta
maxima dintre barele longitudinale : min (
¡ Armatura transversala :
Diametrul
minim etrieri : t l / 3 ;
Distanta
maxima dintre etrieri : ae < min (15
l ;
FUNDATII DE SUPRAFATA
Adancimea
de fundare : D ≤
Latime
minima : B =
Inaltime
minima : h =
Distanta
dintre perete si marginea fundatiei (B − b) ≥
Fundatie continua sub pereti, nearmata transversal („fundatie din beton simplu”)
Se adopta cand :
inaltimea fundatiei : h ≤ 2[(B − b) 2]
incarcarea este uniform distribuita si actioneaza centric
nu este necesara armatura transversala
armatura longitudinala de repartitie : minim 1,5 cm2
Fundatie continua sub pereti, din beton armat
latimea fundatiei este data conditiile de portanta ale solului
inaltimea utila a fundatiei este data de conditia de rigiditate (B − b) / 4 ≤ h ≤ (B − b)
efortul de intindere in armatura : Aat =
PROCENTE DE ARMARE
ELEMENT |
PROCENTUL DE ARMARE (kg/m3) |
||
Minim |
Curent |
Maxim |
|
Fundatie izolata | |||
Fundatie continua | |||
Tirant |
| ||
Stalp | |||
Grinda principala | |||
Grinda secundara | |||
Pardoseala beton armat | |||
Pereti portanti beton armat | |||
Pereti compartimentare beton armat | |||
Planseu dala | |||
Planseu din placi si grinzi |
PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
1 N/mm2 = 1 MPa
Formulel de mai jos sunt stabilite pentru urmatoarele
Unitati de masura
pentru distante : m
pentru forte : MN
pentru momente : MNm
pentru eforturi : MPa
Valori ale ale rezistentelor de calcul
limita de curgere otel beton PC90 (fc28) : 500 N/mm2 (500 MPa)
rezistenta de rupere beton B300 (fe) : 25 N/mm2 (25 MPa)
coeficient zveltete (λ) : 40
FUNDATIA CONTINUA
SECTIUNEA DE BETON
B ≥ ; ≤ h ≤ sau h = d +
ARMATURA DE REZISTENTA (SECTIUNEA DE OTEL IN SENS TRANSVERSAL)
Af = sau Af = si Af(rep) =
B = latimea fundatiei (cm)
N = forta axiala transmisa fiecarui metru liniar de fundatie (daN)
pt = presiunea conventionala de calcul a terenului (daN/cm2)
h = inaltimea fundatiei (cm)
b = latimea zidului (cm)
d = inaltimea activa a fundatiei, fara acoperirea cu beton (cm)
Af = aria sectiunii armaturii transversale (cm2).
ARMATURA DE REPARTITIE (SECTIUNEA DE OTEL IN SENS LONGITUDINAL)
Af(rep) = max (Af ; Af(min)), unde Af(min) = 3 cm2 pt. OB 37
2 cm2 pt. PC 52
cm2 pt. PC 60
ALEGEREA ARMATURILOR.
Distanta maxima dintre armaturi :
Diametrul minim al armaturii :
TIRANT
Sectiunea betonului se alege numai pe motive estetice
Sectiunea armaturii de rezistenta : At =
N = forta axiala preluata de tirant (daN)
At = aria sectiunii armaturii transversale (cm2).
STALP
SECTIUNEA DE BETON : B ≥
SECTIUNEA DE ARMATURA : As = (− )
B = sectiunea stalpului (cm)
N = forta axiala preluata de stalp (daN)
As = aria sectiunii armaturii (cm2).
GRINDA
SECTIUNEA DE BETON : ≤ h ≤ si b ~ 0,3 h ; hec =
SECTIUNEA DE ARMATURA : Ag =
|