BETONUL SIMPLU, BETONUL ARMAT sI BETONUL PRECOMPRIMAT
Betonul - un material de constructie artificial, obtinut din ciment, apa, agregate si uneori adaosuri, amestecate în anumite proportii; dupa hidratare si hidroliza cimentul se întareste, înglobând agregatele.
- un material energointensiv,
- este eterogen si anizotrop, cu deformatii de natura elastica, vâscoasa
si plastica; propriet& 424d32e #259;tile de deformare ale betonului se modifica în timp, pe masura întaririi pietrei de ciment.
Rc / Rt = 10.20
Capacitatea de deformare a betonului este
limitata, betonul fiind un material casant; deformatiile specifice la
care se produce ruperea (deformatiile ultime) au valori mici: la
compresiune /00
(mm/m), iar la întindere
/00 (mm/m).
Betonul simplu elementele de constructii supuse la compresiune
Betonul armat - rezulta din dispunerea unor bare din otel, denumite armaturi, în
zonele întinse ale elementelor de rezistenta.
- este un material de constructie neomogen, obtinut prin
asocierea si conlucrarea a doua materiale cu proprietati fizico - mecanice diferite cu o comportare unitara, satisfacatoare în timp.
elementele de beton armat pot prelua orice tip de solicitare:
încovoiere, întindere sau compresiune, torsiune etc.
Conlucrarea celor doua mat. cu propr. de rezistenta si de deformare diferite este posibila datorita urmatoarelor aspecte:
aderenta, care ia nastere între beton si armatura în timpul întaririi betonului, se mentine în mod curent pâna la ruperea elementului, asigurând caracterul monolit al elementelor din beton armat;
coeficientii de dilatare termica (otel si beton) au val. aprox. egale,
nu exista reactii chimice între beton si armatura;
în armatura si
în fibrele alaturate de beton - pâna la fisurarea betonului :
- la fisurare betonului întins:
Pentru ca otelul sa fie folosit eficient,
eforturile unitare de întindere produse de încarcarile de exploatare
trebuie sa fie suficient de mari, aproximativ Evident, valoarea
corespunzatoare a deformatiei specifice a betonului
depaseste
Betonul armat eficient lucreaza cu zona întinsa fisurata sub efectul încarcarilor de exploatare (limitarea deschiderii fisurilor). Sectiunea activa: betonul comprimat si armatura de rezistenta întinsa (fig.1.1b), betonul întins dintre fisuri fiind neglijat în mod curent.
Caracterul ruperii elementelor din beton armat este influentat de coeficientul de armare si de modul de solicitare. În general, daca armatura întinsa ajunge la curgere, ruperea se produce lent, cu deformatii semnificative, fiind o rupere ductila.
Fig. 1.1 Comportarea elementelor încovoiate din beton simplu,
beton armat si beton precomprimat
Tabelul 1.1
Proprietatile betonului, ale otelului si ale betonului armat
Proprietate |
Material |
||
Beton |
Otel |
Beton armat |
|
Rezistenta la: | |||
- compresiune |
buna |
buna; instabilitatea elementelor zvelte |
buna |
- întindere |
slaba |
foarte buna |
buna |
- taiere |
satisfacatoare |
buna |
buna |
- foc |
buna |
slaba - scadere rapida a rezistentei |
buna |
Durabilitatea |
buna |
pericol de oxidare |
buna |
Raportul dintre densitate si rezistenta la compresiune [kg/m3:daN/cm2] |
greutate proprie mare, sectiune transversala mare, deschideri foarte mici |
greutate proprie redusa, sectiune transversala mica, deschideri mari |
10 - greutate proprie mare, sectiune relativ mare, deschideri mici si mijlocii |
Betonul precomprimat - o varianta superioara a betonului armat. (sectiunea activa / sectiunea totala - mare, zona întinsa nefisurata).
Acest lucru este posibil prin introducerea unei stari de tensiune în beton, înainte de aplicarea sarcinilor exterioare, de sens contrar cu starea de tensiune provocata de acestea, de obicei cu ajutorul unor armaturi pretensionate de mare rezistenta; aceste armaturi transmit eforturile initiale la beton prin intermediul aderentei sau prin ancoraje speciale.
Alegerea traseului si a pozitiei în sectiune a armaturii pretensionate se face în functie de starea de eforturi data de încarcari, astfel încât prin suprapunerea celor doua efecte, sectiunea de beton sa fie comprimata în întregime (elemente din beton cu precomprimare totala, fig.1.1c). Deoarece rigiditatea elementului creste, deschiderea poate fi mult marita.
Ruperea elementelor din beton precomprimat se produce casant, cu deformatii mici, în principal din cauza armaturilor pretensionate, solicitate puternic si realizate din otel dur, fara palier de curgere.
Elemente mixte :
elemente din beton armat cu armatura rigida, cu profile metalice înglobate (fig.1.2); (stabilitate mare la degradare ciclica, cutremure succesive + cladiri multietajate)
elemente compuse otel-beton sau beton precomprimat-beton armat, la care legat. este asigurata de conectori (fig.1.3a,b), (suprastructuria podurilor).
Fig. 1.2 Elemente din beton cu armatura rigida
Fig. 1.3 Elemente compuse
1.2. ASPECTE LEGATE DE UTILIZAREA BETONULUI
Criterii privind utilizarea betonului Tabelul 1.2
Avantaje |
Neajunsuri |
durabilitatea este corespunzatoare în aer si în apa, în lipsa agentilor agresivi; nu necesita lucrari speciale de întretinere; rezistenta la foc este mare: poate rezista circa 3.4 ore la temperaturi ridicate, protejând armatura inglobata (otelul neprotejat îsi pierde rezistenta la temperatura de 6000C); se pot realiza elemente cu cele mai diverse forme arhitecturale, deoarece betonul proaspat ia cu usurinta forma cofrajului; pretul de cost este relativ scazut, comparativ cu alte materiale; comportarea sub actiuni exterioare este buna, fie datorita monolitismului, fie prin realizarea corespunzatoare a îmbinarilor la structurile prefabricate; precomprimarea, sau formele structurale adecvate (de exemplu, pânze subtiri) permit realizarea unor deschideri mari. |
se poate produce coroziunea în medii agresive ca ape dulci, ape sulfatice, apa de mare, fum industrial etc; este permeabil datorita structurii sale poroase; apa poate transporta agenti agresivi, sau poate cauza cicluri de înghet-dezghet în masa betonului; conductivitatea termica si fonica este ridicata; necesita cofraje si esafodaje transformarile ulterioare sau eventualele consolidari sunt greu de facut si pot avea uneori rezultate incerte; demolarea este costisitoare, materialele rezultate din demolare nu se pot reutiliza; fabricarea cimentului este poluanta; rezistenta redusa la întindere provoaca fisurarea zonei întinse si armatura se poate coroda în anumite conditii; greutatea proprie este mare (în cazul betonului armat) si nu permite realizarea unor structuri zvelte, cu deschideri mari. |
Fig. 1.4 Biblioteca Nationala a Frantei |
Fig. 1.5 Palatul Centrului National al Industriilor si Tehnicii |
Fig.
1.6 Turnul CN din |
Fig. 1.7 Templul Baha'I din Belhi |
|