Betonul

rolul si influenta apei asupra propr betonulu- apa de asmestecare indepl in beton un rol dublu: de reactant cu comp mineralogici ai cimentului si de asigurant al lucrabilit betonului.infl propr betonului prin calitate si cantitate. Apa util tre sa coresp unor cond tehnice de calitate intrukt impuritatile pot influenta negative priza ciomentului sic alit betonului. Apa din beton are o infl esentiala asupra caract structurale alebetonului. Aceasta inflsemanifesta atat prin modif comportarii reologice a betonului proaspat cu consecinte asupra omogenitatii si compactitatii structuralea betonului intarit kt si prin modif in strctura de pori a matricei. Apa asigura hidratarea ciomentului. Porozitatea este cu atat mai mare cu kt raportul apa ciment dintrun beton este mia ridikt. Stabilirea raportului apa ciment se face in functie de natura si dozajul finetea demacinare a cimentului suprafata specifica lucrabilitatea betonului corelata cu mij de compactare si variaza cu limite largi. In concluzie se poate spune k micsorand cant de apa de amestecare proprietatile betonului seimbunatatesc.

rolul si influenta agregatelor asupra betonului- agregateleminerale intra in compozitia betoanelor in cant mare Circa 80% formand un schelet rigid si rezistent in masa betonului care reduce contractia la uscare si deformatie datorita solicit meknice. Influenta agregatelor asupra structurii betonului se manifesta essential la nivelul compactitatii si omogenitatii structurare precum sai la nivelspan> adeziunii matricea agregat. Dimensiunea maximaa granulelor de agregat se stabileste in functie de dimensiunea minima a elementului de beton distanta minima dintre armature si grosimea stratului de acoperire a armaturii. Agregatele tre sa fie inerte sis a nu conduk la efecte daunatoare asupra cimentului folos la prepararea betonului. Rez la compres a agregatelor tr sa fie de 1 ori rez betonului, pt a asigura realizarea marcii dorite. Calitatea rocii din care au rezultat agregatlele infl durabilitatea betonului si anume rezistenta la inghet dezghet repetat, la agresivitati chimice.

influenta aditivilor asupra betonului . aditivi sunt substabnte chimice sau p[roduse tehnice care introduce in procent mikfata de ciment in suspensii, mortare sau betoane, produc modificari dorite aleproprietatilor acestor materiale ca urmare a unor actiuni fizico chimice asuora componentilor acestora. Aditivii se introduce fie solubilizati in apa in momentul prepararii mortarelor sau betoanelor fie uneori pot fi incur[porate in ciment ink de la fabricarea acestuia. Pot determina importante mutatiiin structura betoanelor favorizand modelareapropr acesrtora in sensul dorit sau impus de cond tehnolo saude exploatare. Cu ajutorul aditivilor pot fi infl;uentate fav propr k priza si intarirea, lucrabilitatea, rezistentele meknice, comportarea la inghet dezghet, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agresiune chimik. Ei treb selectionati calitativ si cantitativ ai san u afecteze negative propr ale betonului. Dupa functia det ce o indeplinesc in beton aditivii se clasifik in : aditivi modificatori ai proprietatilor reologice ale betonului proaspat, aditivi modificatori de priza si intarire, aditivi modif ai cont in aer, aditivi crescatori de resist. Tendinta actuala este de producere swi utilizare deaditivi cu functii multiple pentru simplificarea tehnologiei de utilizare si pentru efecte cumulate pozitiv asupra propr betonului.

Stab compoz betonului. Se realizeaza pe baza normelor in vigoare si cuprinde 2 comp oblig.Calc si verify de lab.Pt ca betonul sa coresp cond impuse de natura si cond de exploatare proiectarea compoz lui incepe cu un studio preliminarcare sa preciz natura si valoarea solic mekanice,prezenta apei a inghet-dezg..a actiunilor chimice agresive.Pe baza ac studiu a dimens elem de beton si a modului de armare proiectul va stabili tipul si marca cimentului,doszajul min de ciment,gradul de impermeabilitate si lucrabilitate.Dozajul in ciment se evalueaza cu rel C=A/A/C.Cantit de agregat in stare uscataAg se evalueaza astfel Ag=roAg(1000-c/roc-A-P)Prepararea beton se face in betoniere prin cadere libera sau in malaxoare cu amestec fortat.Amestec compon tre sa asigure realiz unei bune omogenit a beton si dispers ciment ,favorizand hidratarea.Compactarea betonului.Modul de punere in lucrare a betomului si mai ales gradul si regimul de compactare au o mare infl asupara struct sale.Prin compact se urmareste elimin aerului din beton sau de la periferia cofrajului.Vibrarea beton.Fiind un procedeu simplu si eficient este cel mai folosit mijl de compactare a betonului atat pe santiere cat si in fabrici de prefabricate

Se face in betoniere prin cadere libera sau in malaxoare cu amestec fortat .Durata de amestecare depinde de compozitia si lucrabilitatea betonului,temp mediuluicapacitatea si tipul de utilajului de amestecare.Amestecarea componentilor trebuie sa asigure realizarea unei bune omogenitati a betonului si dispersarea cimentului,favorizand hidratarea.Calitatea betoanelor depinde de modul cum a fost efectuata turnarea,de aceea ea trebuie facuta cu respectarea anumitor recomandari,dintre care cele mai imp sunt:-turnarea si compactarea betonului tre sa se efectueze inainte de inceperea prizei cimentului:-inaltimea de cadere libera a beton nut re sa fie mai mare de 1,5 m ,pentru a se evita segregarea:-turnarea unui element trebuie sa se faca continuu,evitand rosturile de lucru,deoarece betonul proaspat nu adera bine la cel intarit,rezultand zone de slaba rezistenta.:-in timpul turnarii se vor lua masuri ptr a evita deformarea sau deplasarea armaturilor si cofrajelor:-betonarea elem massive de beton se face in straturi de 20-50 cm grosime.

Modul de punere in lucrare a betonului si mai ales gradul si regimul de compactare au o mare influenta asupra str sale.Prin compactare se urmareste eliminarea aerului din beton sau de la periferia cofrajului,realiz unui element cu o compactitate cat mai mare ,cu o forma cat mai corecta si cu supraf inchise.Procedeul de compactare se allege in functie de compozitia si lucrabilitatea betonului,forma si dimensiunile elementelor.Energia consumata la compactare se apreciaza in functie de fortele de coeziune si de frecare intern ace trebuiesc depasite pentru obtinerea unei compactitati cat mai mari a betonului.Compact manuala se fol numai in cazul obligativitatii turnarii unor betoane fluide ;iar mechanic compact se poate face prin vibrare,centrifugare,presare,injectare,etc

Influenta temp mediului se manifesta asupra evolutiei proceselor fiz-chim ce se produc in timpul prizei si intaririi betonului.Infl.temp scazute dar positive(0.5grade)asupra intaririi se resist betonului este diferita de cea a temp negative(sub 0 gr)Daca intarirea se face pe o perioada limitata la temp scazute (0.5)si apoi continua la tepm normale de +20,rezistentele mecanice finale vor fii mai mairi in raport cu intarirea normala.La tepm sub 0grade betonul nu se mai intareste,reactiile de hidratare se desfasoara deosebit de lent,iar in jur de -10grade se opresc complet,deoarece ingheata si apa absorbita.La punerea in lucrare pet imp friguros tre sa se asigure beton tepm de min +5grC,pe toata durata de intarire necesara pana la atingerea rezistentei la compresiune de min 50 daN/cm patrati,iar ptr constructii speciale pana se atinge 70%din marca.La betonarea pet imp friguros se recomanda urm masuri:-la stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de apa de amestecare:-se recomanda fol aditivilor platifianti,acceleratori de prizaa si intarire sau antigel;-durata amestecarii betomului se va prelungii cu 50%fata de durata de amestecare in conditii normale;-se pot incalzi agregatele si apa de amestecare(pana la 50..70 gr C);-cofrajele tre sa fie curatate cu deosebita atentie de zapada si gheata;-e obligatory compactarea beton prin vibrare.

Temperaturile ridicate de peste 35grC influenteaza negative propriet betonului proaspat,datorita franarii proceselor de priza si intarire ca rezultat al evaporarii massive a apei de amestecare.Betonul intarit isi pastreaza propr pana la temp de cca 150gr C.Peste aceasta temp incepe sa scada resist la intindere,din cauza deshidratarii gelurilor si aamplificarii dsist de microfisuri.In cazul elementelor de beton supuse la ctiounea flacarilor betonul se degradeaza treptat de la suprafata spre interior datorita deshidratarii comp hidratati,dilatarilor termice si transf hidroxidului de calciu in oxid ce calciu.Aceste transf sunt insotite de modificari de volum care maresc sisteml de micro si macrofisuri,provocand exfolierea betonului.La temp de peste 575gr C agregatele cuartoase prezinta transf poliforme cu mariri de volum care favorizeaza exfolierea betonului.Dk agrgatele sunt calcarosse degradarile sie produc peste 600grC ,cand incepe disocierea termica a carbonatului de calciu.Prin utilize unui ciment supraaluminos si aggregate rezultate din macinarea caramizilor supraaluminoase se pot obtine betoane care sa reziste la temp peste 1770grC,numite betoane suprarefractare.