CAIET DE SARCINI
A. &nbs 757h75h p; GENERALITATI
1. &nbs 757h75h p; Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite.
2. &nbs 757h75h p; Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare si supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
a. &nbs 757h75h p; pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun
obiectele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu
(sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii;
b. &nbs 757h75h p; la terminarea unei faze de lucrari ;
c. &nbs 757h75h p; la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificarile de la poz. a si b se efectueaza conform "Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenului de fundare,fundatiilor si structurilor" aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz. c.conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
3. &nbs 757h75h p; Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sint extrase din prescriptiile tehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate annual de IRS si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate annual in Buletinul Constructiilor). Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, sunt mentionate la fiecare capitol in parte.
4. &nbs 757h75h p; Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant- cu respectarea normelor legale in vigoare-au aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate.
5. &nbs 757h75h p; Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice.In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea-in mod justificativ-marimea acestor frecvente.
6. &nbs 757h75h p; In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens deplorabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice,decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
7. &nbs 757h75h p; Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora.
8. &nbs 757h75h p; In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptiile preliminare), in scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor effectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
-daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un egal de sondaje;
-daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespuzator, toate verificarile prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.
9. &nbs 757h75h p; La cerereapresedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectului, intreprinderea executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor effectuate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:
-date asupra frecventei verificarilor si probelor effectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
-lista incercarilor suplimentare effectuate pentru cazurile in care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfacatoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate s-au confirmat;
-lista si descrierea sumara a remedierilor effectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (register de procese-verbale de lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie- impreuna cu sondajele sale proprii- dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte si prescriptii tehnice specifice, in limitele abaterilor admisibile.
Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzind precizarile asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor,punctual sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normalei ei folosiri si exploatari.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior precum si documentele privind cazurile prevazute la pct.6.
In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte si prescriptii tehnice s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca-prin incercari si cercetari suplimentare directe si expertize tehnice-se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat si ca poate fi exploatat in conditii normale. In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor.
Procedee de verificare .In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:
a. &nbs 757h75h p; Determinarea-prin masuratori-a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului,din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare.
b. &nbs 757h75h p; Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor,prefabricatelor si aparatelor utilizate.
c. &nbs 757h75h p; Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrari ascunse.
d. &nbs 757h75h p; Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor-verbale mentionate mai sus precum si a sintezelor si concluziilor acestora.
e. &nbs 757h75h p; Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii convingerii organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate anterior.
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ c 56-75.
In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie effectuate, pe categorii de lucrari, la structurile cu diafragme sau cadre de beton armat ale cladirilor de locuit,si anume:
Cap.1.- Fundatii
Cap.2.-Beton simplu,beton armat si beton precomprimat
Cap.3.-Zidarii si pereti
Cap.4.-Hidroizolatii
Cap.5.-Izolatii termice
Pentru lucrari de terasamente conditiile sunt prevazute in vol. 1 al prezentei lucrari.
Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca
Si orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.
In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa mentina la current listele prescriptiilor, operind treptat in acestea modificarile si completarile survenite.
B. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICARI CE TREBUIE EFECTUATE.
Cap.1. FUNDATII
1. &nbs 757h75h p; Nici o lucrare de fundatii nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si
receptionarea ca "faza de lucrari" a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt:
a. &nbs 757h75h p; Abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel:
-pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor....10mm
-pozitia in plan vertical a cotei de nivel.......10mm
b. &nbs 757h75h p; Abateri dimensionale ale elementelor:
-dimensiuni in plan orizontal...........20mm
-inaltimi pana la 2 m...............20mm
peste 2m.............. 30mm
-inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor:
pe1m liniar...............3mm
pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului
........16mm
-inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor:
pe 1m liniar...............5mm
pe toata lungimea sau toata suprafata elementului
........20mm
c. &nbs 757h75h p; Pentru alte abateri limita la fundatii directe se aplica prevederile cap.2 beton
Simplu si beton armat.
2. &nbs 757h75h p; In cazul fundatiilor de masini, se va efectua in plus o confruntare intre proiectul de constructie si cel de montaj si daca este posibil-confruntarea se va faca direct cu utilajul furnizat.
3. &nbs 757h75h p; In cazul fundatiilor in apa, cu sau fara epuismente,se va verifica in mod special ca nu s-au produs afuieri,epuimente,prabusiri etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat correct,conform proiectului.
4. &nbs 757h75h p; In cazul fundatiilor amplasate pe paminturi sensibile la umezire sau contractii mari, se verifica in plus daca s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pamantului din jur sau de sub fundatii si ca ultimul strat de pamant de 40..50 cm grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea corpului fundatiei in zona respective.
In cazul pamanturilor cu contractii mari se va mai verifica si daca s-a executat, in formele si cu dimensiunile prevazute in proiect, stratele de material granular din jurul fundatiilor.
5. &nbs 757h75h p; In cazul fundatiilor din zidarie (9de piatra, caramida etc) se aplica integral
Prevederile din capitolul 3 "zidarii" cu diferenta ca abaterile admisibile sunt aceleasi ca pentru cele din beton.
6. &nbs 757h75h p; Toate verificarile si incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese-verbale de lucrari ascunse.
7. &nbs 757h75h p; La fundatiile directe,verificarile minimale ce trebuie efectuate,pe parcursul executiei,in afara celor de mai sus,sunt:
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru cazul agresivitatii naturale(ale apelor,subterane),in special in ce priveste cimentul,gardul de impermeabilitate al betonului si acoperirea armaturilor.
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata care sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului,in cazul cimentarilor cu adaosuri si respective 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adios, in cazul in care aceasta nu este posibil din cause organizatorice sau din cauza marimii sau formei fundatiei,rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil,cu avizul proiectului,avand in vedere si prevederile din Partea 1-a pct.6.6 al prezentei lucrari.
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se va verifica, dupa caz: fie eficacitatea epuismentelor,inclusive a masurilor contra afiuerii terenului si spalarii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din normativul C 140-79 privind betonarea sub apa.
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu aceea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiei respective(pentru beton vezi anexa 5.6 din Normativul C 140-79).
&nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; La receptia pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua-in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs,in ce priveste frecventa,continutul si incadrarea in prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice,in limita abaterilor admisibile-si o serie de sondaje,in numarul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor,anterioare,in special in ce priveste pozitiile,formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
8. &nbs 757h75h p; Lista prescriptiilor tehnice:
1. &nbs 757h75h p; STAS 9824/0-74-Masuratori terestre.Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
2. &nbs 757h75h p; STAS 9824/1-75-Masuratori terestre.Trasarea pe teren a constructiilor civile,industriale si agrozootehnice.
3. &nbs 757h75h p; STAS 6054-77-Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet.
4. &nbs 757h75h p; STAS 2745-69-Teren de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice.
5. &nbs 757h75h p; C 169-74 Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale (Bul. Constr. 8/74)
6. &nbs 757h75h p; P 7-77 -Normativ privind proiectarea si executia constructiilor fundate pe terenuri slabe (Bul. Constr. 5/78).
7. &nbs 757h75h p; P 40-77 -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii (Bul. Constr. 3/78)
8. &nbs 757h75h p; P 70-79 -Instructiuni tehnice pentru proiectare si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari (P.U,CM),(Bul. Constr. 4/79)
9. &nbs 757h75h p; C 140-79 -Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Bul. Constr. 5/81)
C 11-74 -Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje(Bul. Constr. 4/75)
C 23-75 -Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.
C 56-75 -Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente(Bul. Constr. 4/76).
Cap.2. BETON SIMPLU, BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT
1. &nbs 757h75h p; Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton simplu,armat sau precomprimat,care intra in componenta cladirilor de locuit si la confectionarea prin preturnare pe santier a prefabricatelor,precum si la utilizarea, montarea si imbinarea oricaror elemente prefabricate indifferent de provenienta.
2.Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
2.1. Toate materialele,semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse in lucrare decat daca,in prealabil:
-s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective(agregatele provenite de surse proprii vor fi verificate in prealabil conf. STAS 1667-76 si 1779-81);
-s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa.
Betonul prevazut de la statii sau centrale de beton, chiar situate in incinta santierului respective, poate fi introdus in lucrare numai daca este insotit de fisa de transport,din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator calitatii prescrisa in proiect si in prescriptiile tehnice.
2.2. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Inainte de punerea in opera a betonului si armat necesar a se
Efectua verificarile prescrise in STAS 1799-81 (incercari pe beton proaspat,confectionare de epuvete),iar pentru elementele din beton precomprimat,si verificarile prescrise de normativul C 21-77.
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca inainte de montare-sa se verifice bucata cu bucata:aspectul,dimensiunile principale,pozitia si dimensiunile elementelor de imbinare, inlaturandu-se piesele cu abateri mai mari decat cele prezentate la pct.5.
2.3. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Toate armaturile de orice fel, inclusive cele cuprinse in
Imbinari de prefabricate si cel ce urmeaza a se pretensiona, toate piesele inglobate,tecile,ancorajele etc. vor fi verificate,bucata cu bucata,cu o atentie deosebita-inaintea inceperii betonarii-din punct de vedere al numarului de bare,al pozitiei,formei,diametrului,lungimii,distantelor,marcii otelului beton etc. si a existentei si calitatii legaturilor si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor in tot cursul betonarii si compactarii.
In cazurile in care armaturile sau piesele inglobate comporta inadiri sau imbinari sudate, se vor efectua in plus verificarile prescrise de instructiunile tehnice C 28-76.
Rezultatele acestor verificarise inscriu in procese -verbale de lucrari ascunse.
2.4.Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor -verbale de lucrari ascunse,care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele si elementele de constructii adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si correct pregatite.
Se precizeaza ca verificarile de la pct. 2.3. si 2.4. se efectueaza "bucata cu bucata".
2.5. Termenul de valabilitate al acestor procese-verbale se stabileste conform Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse:ele pot fi prelungite numai in cazul ca nu se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje,sustineri,armaturi si in nici un caz mai mult de 30 de zile.
Toate prevederile pct.2.3 si 2.4, se aplica intocmai si la imbinarile elementelor prefabricate cu luarea in considerare si a prevederilor normativului C 140-79.
2.6.Pentru lucrarile de beton precomprimat se vor efectua in plus verificarile prescrise de normativul C 21-77 si se vor completa fisele si registrele respective, care se vor indosaria si prezenta la receptia lucrarilor.
Dupa decofrarea elementelor de beton, inclusive a imbinarinarilor elementelor prefabricate,se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:
-vizuala,bucata cu bucata,stabilindu-se si inregistrandu-se toate defectele aparute care depasesc in sens defavorabil pe cele admisibile prezentate la pct.5; examinarea vizuala se va completa,dupa caz, prin lovire cu ciocanul metallic de 0,2 kg sau cu sclerometrul si-in cazuri speciale sau de dubiu-prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete;se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura in care exista concentrari de armaturi;
-prin sondaje, pe baza de masuratori,a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale principale;numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc de comun accord intre delegatii beneficiarului si ai executantului,eventual si ai proiectantului;in cazul in care la mai mult de un element,abaterile depasesc pe cele admisibile,numarul elementelor verificate se va dubla,in cazul in care se mai gaseste inca o abatere peste cea admisibila,se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necessitate a efectuarii unui releveu general,care sa serveasca la luarea de masuri in continuare;
-orice alte verificari cerute de prescriptii speciale sau prin proiect.
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse,in care se vor consemna si cazurile de abateri ce depasesc cele admisibile.
Pentru constructiile realizate din elemente prefabricate procesul-verbal de lucrari ascunse trebuie sa contina si evidenta elementelor montate,cu precizarea provenientei si a datelor de identificare(numarul lotului ,al elementului,al certificatului de calitate);se recomanda ca aceste date sa fie inscrise in planul de montaj.
In toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe cele admisibile in sens defavorabil rezistentei,stabilitatii,durabilitatii sau functionalitatii obiectului,se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari(tencuieli,ziduri adiacente,umpluturi,aplicare locala sau superficiala de mortar etc) care ar impiedica reexaminarea elementului sau accesul la el.In aceste cazuri,nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa decat cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant;corecta executare a remedierilor si consolidarilor trebuie consemnate intr-un nou process-verbal de lucrari ascunse.
Lista abaterilor admisibile este prezentata la pct. 5.
Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton,destinate verificarii, realizarii marcii,conform STAS 1275-81,trebuie communicate conducatorului tehnic al punctului de lucru
Si reprezentantului beneficiarului in termen de 47 ore de la incercare.In toate cazurile in care rezultatul este mai mic decat cel admisibil pentru marca respective a betonului (vezi normative C 140-79 anexa x.5 tabelul 3),se va proceda strict conform normativului C 140-79,in vederea precizarii situatiei lucrarii si luarii de masuri, pentru cazul unor remedieri sau consolidari.
3. Verificarile pe faze de lucrari se efectueaza conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Aceste verificari sunt de doua categorii:scriptice si directe.
3.1 Verificarile scriptice constau din examinarea:
-existentei tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse,mentionate la punctual 2 de mai sus si a buletinelor de incercare prescrise la pct.2 in proiectele de executie si in alte prescriptii sau conditii tehnice precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar,proiectant sau organelle de control;
-continutului si rezultatelor inscise in documentele respective;
-actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si ca se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare,precum si daca sunt de calitate corespunzatoare.
3.2. Verificarile directe constau din:
-examinarea vizuala,bucata cu bucata a elementelor structurale,cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor,indicate la pct.5.
-efectuarea sau prescrierea-in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu-a unor incercari suplimentare si anume:
-incercari cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului;
-incercari prin metoda combinata (sclerometru si ultrasunete) pentru rezistenta betonului;
- extrageri de carote,pentru determinarea rezistentei betonului;
- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;
- incercari cu pachometrul,pentru determinarea existentei si pozitiei anumitor armaturi;
- slituri in betonul de acoperire pentru stabilirea existentei,pozitiei si diametrelor armaturilor si a grosimii stratului de acoperire;
- radiografi in acelasi scop;
- masurarea deschiderilor si lungimilor fisurilor si-eventual-a adancimii lor;
- incercari prin incarcare statica in sita;
- Orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al corespondentei si cu proiectul si conditiilor de exploatare.
Precizarea de la pct.2.7. ultimul aliniat,este valabil si in acest caz.
4.Verificari de efectuat la receptia finala a obiectului
4.1. Conducatorul tehnic al lucrarii,in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si preda,intr-o forma organizata(si insotita de un borderou):
-toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor,inclusive buletinele de incercare,dispozitiile de santier,procesele-verbale de remediere sau consolidare,actele de control sau expertizare etc;
-interpretarea rezultatelor incercarilor;
-scurta prezentare sintetica cu concluzii,privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile proiectului.
4.2. Comisia de receptie preliminara a obiectului,prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei (conf. pct.20 al regulamentului de efectuare a receptiilor)procedeaza la verificari de acelasi tip ca la pct.3 de mai sus,(scriptice si directe),completate cu prezentarea de concluzii,indicata la pct.4.1. si tratind intregul obiect.
4.3. Se mentioneaza ca comisia comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand exdistenta documentelor de verificare si incercre pentru intregul obiect, efectuate cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare;in lipsa acestora sau a unei parti a acestora,receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari,ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.
Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje,in numar sufficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.In caz ca o parte din acesta verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor;daca si in acest caz o parte din rezultate sunt satisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari si a unei cercetari sau expertizari tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau exprtizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respective corespunde destinatiei pentru care a fost realizata.
5. ABATERI ADMISIBILE LA LUCRARI DE BETON SIMPLU
5.1. Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit.
5.1.1. lungimi(deschideri,lumini)ale grinzilor,placilor,peretilor:
-pana la 3,00 ±16mm
-3,00...6,00m ±2omm
-peste 6,00m ±25mm
5.1.2. dimensiunea sectiunii transversale:
-grosimea peretilor si placilor
-pana la 10 cm inclusive ±3mm
-peste 10 cm ±5mm
-latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor:
-pana la 50 cm ±5mm
- peste 50 cm ±8mm
5.1.3. fundatii -dimensiuni in plan ±20mm
-inaltime pana la 2,00m ±20mm
peste 2,00m ±30mm
5.2. Abateri dlimita la forma data a muchiilor si suprafetelor
5.2.1 Pentru 1m lungime de muchie,respective 1m2 de suprafata 4mm
5.2.2. Pentru lungimea totala a muchiilor (L)respective suprafata totala,cu latura cea mai mare L (indifferent de tipul elementului).
L pana la 3,00m 10mm
L=3,01....9,00m 12m
L=9,01....18,00m 16mm
L peste 18,00m 20mm
Observatie Conf.STAS 7384-66, prin abatere de la forma data se intelege distanta maxima dintre profilul efectiv si profilul adiacent de forma data (proiectata) in limitele lungimii,respective a suprafetei de referinta.
Nota Valorile de mai sus sunt aplicabile in cazurile curente; pentru anumite categorii de lucrari, prescriptiile tehnice specifice pot indica valori diferite.
5.3. Abateri limita la inclinarea muchiilor si suprafetelor fata de prevederile proiectului
Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de:
Verticala Orizontala Pozitia
Oblica(din
Proiect)
1 2 3 4
5.3.1. pe 1m lungime sau1m 2
de suprafata 3 5 5
__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ________1_____ _______ ______ __________2_______________3_____________4____________
5.3.2. pe toata lungimea sau pe
toata suprafata elementului
a) stalpi,pereti,fundatii 16 20 16
b) grinzi 5 10 10
c) fetele superioare ale peretilor
diafragmelor - 10 10
d) peretii de silozuri,castele de apa,
turnuri, etc.executate
fara glisare 40 - -
e) placi de planseu sau acoperis - 10 10
5.4. Abateri limita de pozitie
5.4.1. &nbs 757h75h p; Axe in plan orizontal:
a) pentru fundatii 10mm
b) pentru stalpi,grinzi,pereti 10mm
5.4.2. &nbs 757h75h p; Cote de nivel:
a) fundatii de structuri 10mm
b) placi,grinzi cu deschidere
pana la 6m 10mm
c) idem cu deschidere peste 6m 16mm
d) reazeme intermediare (la constructii etajate ) 10mm
5.5 Abateri limita la suprafetele de rezemare
5.5.1. &nbs 757h75h p; Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate:
a) &nbs 757h75h p; Elemente de planseu si acoperis
- cu deschideri pana la 6m - 10mm
- cu deschideri peste 6m - 15mm
b) la grinzi ,pereti -20mm
c) la stalpi (constructie etajata) - 10 mm
5.5.2. &nbs 757h75h p; Pentru exactitatea suprafetei de rezemare la
Elementele prefabricate de latime L:
a) pentru L pana la 0,30 m - 1mm
b) L=0,31....0,90m - 2mm
c) L= 0,91....3,00m - 3mm
d) L peste 3,01 m
5.5.3.Pentru inclinarea suprafetelor de rezemare si paralelismul
Fetelor de contact,fata de prevederile proiectului(pe cele
doua directii ortogonale principale) 2%
5.5.4.Pentru suprafete de rezemare a ancorajelor de elemente de
beton precomprimat:
a) la pozitia centrului pe lungime 20mm
pe latime 5mm
b) la inclinarea placilor de repartitie a
ancorajelor fata de normala la
axul fasciculului (pe ambele directii
ortogonale) 1,5%
5.6. &nbs 757h75h p; Abateri limita specifice elementelor prefabricate
5.6.1. &nbs 757h75h p; pentru dimensiunile elementelor se aplica clasele de toleranti,
precizate in proiecte si STAS 6657/4-76
5.6.2. &nbs 757h75h p; pentru constructia montata se aplica abaterile admisibile prescrise
la pct.5.1-5.5 de mai sus.
5.7. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Abateri limita la armaturi pentru beton armat
5.7.1. &nbs 757h75h p; La lungimea segmentelor barei formei si la lungimea totala
din proiect:
- sub 1m ± 5mm
-intre 1 si 10 m ±20mm
- peste 10 m ±30 mm
5.7.2. &nbs 757h75h p; Lungimea de petrecere a barelor, la inadire prin suprapunere
(fata de prevederile proiectului sau ale prescriptiilor
tehnice) ±30mm
5.7.3. La pozitia inadirilor (fata de proiect) 50mm
5.7.4. &nbs 757h75h p; Distanta intre axele barelor (fata de proiect si de
prescriptiile tehnice)
-la grinzi si stalpi ±3mm
-la placi si pereti ±5mm
-la fundatii ±10mm
- intre etrieri si pasul ferestrelor ±10mm
5.7.5. &nbs 757h75h p; La grosimea stratului de beton de protectie(fata de
Proiect si prescriptii tehnice)
- la placi ±2 mm
-la grinzi,stalpi,pereti ±3 mm
-la fundatii si alte elemente massive ±10mm
5.7.6. &nbs 757h75h p; La imbinari si inadiri sudate : Conform instructiunilor
Tehnice C 28-76
5.8. Abateri limita la armaturi pentru beton precomprimat
5.8.1.Toate abaterile limita de la pct.5.7.
de mai sus si in plus.
5.8.2.Pozitia armaturilor pretensionate,la dimensiunea de
referinta "a" a elementului
a. pana la 100mm 1mm
a=101...1000mm 1%
a peste 1001mm 10mm
5.8.3. La diametrul tecilor -2mm
+3mm
Defecte limita ale betonului monolit,inclusive
monolitizarile din imbinarile elementelor prefabricate
5.9.1.Rupturi si stirbituri la colturi:
a. pana la fata exterioara a armaturilor principale cel mult 20cm/1m
b. pana la fata interioara a armaturilor principale cel mult una de
maximum 5 cm
lungime de 1m
c.cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maximum ¼ din
dimensiunea cea mai mica a sectiunii,cel mult una de maximum 2 cm lungime
la 1 m.
d. &nbs 757h75h p; cu adancimi mai mari de ¼ din dimensiunea cea mai mica a sectiunii,nu se
admit.
5.9.2. Segregari si lipsuri de sectiune,vizibile sau nu la fata elementului:
a. &nbs 757h75h p; pana la fata exterioara a armaturii principale:maximum 400 cmp la 1,00 mp
b. &nbs 757h75h p; pana la fata interioara a armaturilor principale: cel mult una de maximum 40 cmp la 1,0 mp;
c. &nbs 757h75h p; cu adancimi mai mari decat cele precedente, dar pana la maximum ¼ din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:
- la placile de plansee si acoperisuri max. 20 cmp/mp
- la fundatii masive max. 20 cmp/mp
- la grinzi,stalpi,buiandrugi max. 5 cmp/mp
- pereti(diafragme) la cladiri max. 10 cmp/mp
5.9.3. Fisuri.
a. &nbs 757h75h p; pentru elemente incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare:
nu se admit decat fisuri superficiale de contractie cu adancime maxima
pana la fata exterioara a armaturilor principale.
b. &nbs 757h75h p; pentru elementele cu incarcarea de exploatare: numai in limitele prescrise de STAS 10.102-75.
5.9.4. Sapaturi ale betonului afectate dupa intarirea lui indifferent in ce scop, inclusiv pentru instalatii:
-numai in limitele de la pct.5.9.1. si 5.9.2. demai sus;
-nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton.
5.10.Defecte admisibile pentru elemente prefabricate:se stabilesc prin proiecte si norme de fabricatie.
OBSERVATII :Defectele admise conf.pct.5.9. de mai sus se vor remedia prin inchidere cu mortar de ciment, eventual cu adios de rasini sintetice.In cazul unor defecte mai mari, solutia se va stabili de catre proiectant si numai in scris.
6.LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
1.STAS 1799-81-Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
2.STAS 790-93 -Apa pentru betoane si mortare.
3.STAS 1667-76 -Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali.
4.STAS 1759-80 -Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat.
5.STAS 1275-81 -Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
6.STAS 6657/1-76 -Elemente prefabricate de beton,beton armat si beton precomprimat.Conditii tehnice generale de calitate.
7.STAS 6657/2-75-Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.Ccontrolul static de receptie al caracteristicilor geometrice.
8.STAS 6657/3-71-Elementele prefabricate de beton,beton armat si beton
precomprimat.Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
9.STAS 1336-80 -Constructii.Incercarea in situatia constructiilor prin incercari statice.
10.STAS 3519-76-Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa.
11.STAS 8036-72-Beton cellular autoclavizat.Gaz beton.Conditii generale de calitate.
12.STAS 6652/1-82-Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii generale.
13.STAS 7563-73-Incercari ale betoanele.Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
14. C 140-79 -Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat(Bul. Constr. 12/79)
15. C 21-77 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton precomprimat (Bul. Constr. 11/77)
16. C 28-76 -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton(Bul. Constr.8-76)
17. C 30-67 -Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu sclerometrul Schimdt tip N (Bul. Constr. 1/68)
18. C 54-81 -Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului prin extrageri de carate (Bul. Constr. 2/82)
19. C 117-70 -Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elemente de beton armat(Bul. Constr.9/70)
20. C 129-71 -Instructiuni tehnice pentru determinarea betonului prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 5/71)
21. C 26-72 -Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 10/72).
22. C 11-74 -Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. Constr. 4/75)
23. C 155-81-Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu aggregate usoare (Bul. Constr. 4/82).
24. P 59-80 -Instructiuni pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton (Bul. Constr. 4/81)
25. C 152-72-Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71 (Bul. Constr. 4/73)
26. C 162-73-Normativ pentru alcatuirea,executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri (Bul. Constr. 7/74)
27. C 19-79 -Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii (Bul. Constr. 8/79)
28. C 130-78-Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a lucrarilor de reparatii si consolidari (Bul. Constr. 8/79)
29. C 189-79 -Instructiuni tehnice pentru utilizarea de termocentrala la prepararea betoanelor (Bul. Constr. /79 cu modificari in 6/80)
30. C 56-75 -Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul. Constr. 4/76).
Cap.lll. ZIDARII SI PERETI
1. &nbs 757h75h p; Prevederile acestui capitol se aplica la verificarea zidariilor executate
din:caramizi,blocuri ceramice sau din beton cu aggregate grele sau usoare si din beton cellular autoclavizat.
2. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
2.1. Toate materialele,semifabricate si prefabricate care se folosesc la
executarea zidariilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al
lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor
tehnice.Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si
le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport, etc.) prin examinarea
vizuala si masuratori.
La caramizi si blocuri de zidarie se vor verifica dimensiunile, marca,
clasa si calitatea.
Verificarea mortarului si betonului provenit de la statii sau centrale de
beton se va face pe baza fisei de transport (in care se precizeaza marca, consistenta,
continutul de agregate mari, temperatura), precum si prin incercari pentru controlul
realizarii marcii.
Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului
si alcatuirii plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele si buiandrugi verificarea se va face bucata cu bucata.
2.2. In cazul in care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect,
conducatorul tehnic al lucrarii, de la caz la caz, va refuza materialele, va cere
acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea lui prin
incercari de laborator.
2.3. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor
de catre seful de echipa, maistru, iar la lucrari ascunse de catre seful de lot si
reprezentantul beneficiarului.
Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
2.4.Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii
in opera va consta din urmatoarele:
-se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor,interzicindu-se folosirea celor acoperite cu praf,alte impuritati sau ghiata;
-se va verifica, in special pe timp calduros,daca se uda caramizile inainte de punerea in opera;
-pe masura executarii lucrarilor,se va verifica daca procentul de tractiune de caramizi fata de cele pline,nu depaseste limita maxima de 15%.
-prin masuratori cu conul etalon se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar cit mai frecvent,daca consistenta mortarului de zidarie sinscrie in limitele prevazute in normativele C 126-75, C14-78 si in instructiunile tehnice C 69-73:
8...13cm la zidaria din caramizi pline,
7.....8cm la zidaria din caramizi si blocuri cu gauri verticale si goluri orizontale.
10....11cm la zidaria din blocuri mici de beton cellular autoclavizat;
-ghermerele se vor examina bucata cu bucata,verificindu-se forma,dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii conform prevederilor din normativul C 126-75.
Executarea zidariilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi
verificat existenta proceselor-verbale de lucrari ascunse,care sa ateste ca suportul peste care se executa zidarii corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
2.6. Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:
-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale,sunt tesute la fiecare rind, astfel ca suprapunerile caramizilor sau blocurilor din doua rinduri successive,pe inaltime sa se faca pe minimum ¼ caramida in lungul zidului si ½ caramida pe grosime;
-se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 10-20 rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizia de 1mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile prezentate la pct. 2
-vizual se va cerifica la toate zidurile daca rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar cu exceptia adincimii de 1..1,5cm de la fetele vazute de zidarie nu se admit rosturi neumplute;
-orizontabilitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreparului, la toate zidurile;
-modul de realizare va legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile,ramificatiile si intersectiile,asigurindu-se executarea lor conform cu prevederile din normativul c 126-75;
-grosimea zidariilor se va cerifica la fiecare zid in parte.
Verificarea grosimii zidariei se face prin masurarea cu precizie de 1mm a distantei pe orizontala dintre doua drepte aplicate pe ambele fete ale zidului.Masurarea grosimii se face la trei inaltimii sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect;
-verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului cu plumb de cca 2,5m. Verificarea se face in cite trei puncte pe inaltime la fiecare zid;
-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar de cca. 2,5m si prin masurarea,cu precizie de 1mm, a distantei dintre rigla si suprafata sau muchi respective. Verificarea se face la toate zidurile:
-lungimea si inaltimea tuturor zidurilor,dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurare directa cu ruleta sau cu metrul.Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.
2.7.La zidaria armata,pe linga cele aratate la pct.2.6. se verifica urmatoarele:
-daca armarea zidariei cu bare sau plase sudate prin puncte se face in
sectiunile prevazute in proiect;
-grosimea rosturilor orizontale(prin masuratori cu precizia de 1mm),tinind seama ca aceasta trebuie sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4mm; totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturilor in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
2.8. La zidaria complxa definite conform normativului C 126-75 se vor verifica fiecare stilpisor de beton armat,urmatoarele:
-trasarea pozitiei stilpisorilor;
-sortimentul si diametrul armaturilor;
-dimensiunile si intervalele dintre strepii din zidarie (atunci cand acestia
sunt prevazuti in proiect);
-pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale, prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie;
-cofrarea si betonarea stalpisorilor.
2.9. La zidaria mixta, definite conform normativului C 126-75, pe langa cele
aratate la punctual 2.6 se va acorda o atentie deosebita realizarii legaturilor dintre zidul de caramida si cel de beton; in acest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea rand se aseaza o caramida transversal la intervale de maximum l m in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe inaltimea acestuia; totodata se va controla daca cel mult la l m pe inaltime se executa un rand continuu de legaturi in caramizi asezate transversal.
La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi din
b.c.a., verificarile constau din urmatoarele:
-se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile
verticale dintre zidarie si stalpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar; se va controla daca suprafetele stalpilor sau diafragmelor de beton armat care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment.
Rezultatele tuturor verificarilor prevazute la acest capitol si care se refera
la zidarii portante ce urmeaza a se tencui se inscriu in proces-verbal de lucrari ascunse. De asemenea, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor la zidariile care au loc de izolare termica sau fonica.
3. Verificari de efectuat la incheierea fazei de rosu
3.1.Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse mentionate la pct.2, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu ocazia executarii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau de organele de control.
3.2.Verificarile directe se efectueaza prin sondaje si se refera la aceleasi elemente ca si cele de la pct.2 de mai sus, insa cel putin cate unul la fiecare 100 mc de perete.
3.3. Dupa executarea receptiei pe faza, comisia incheie un process-verbal in care consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiza.
4. Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului
Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de
specialitate sau prin specialisti in afara ei, procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidariilor si dimensiunile golurilor.
In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor, daca in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va proceda conform pct. 2.8. din partea I -a normativului C 56-75.
5. Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare ( in mm )
5.1. La grosimea de executie a zidurilor 1):
a.-ziduri cu grosime mai mica sau egala cu 63 mm ±3 mm
-ziduri cu grosime de 90 mm ±4
-idem 115 si de 140 mm ±4; -6
-idem 240 mm +6; -8
-idem peste 240mm ±10
b.-din blocuri cu agregate usoare:
-ziduri cu grosimea mai mica sau egala
cu 240 mm ±4
-idem de 290 mm ±5
-idem egala sau peste 360 mm ±10
c.- din blocuri mici cu agregate usoare:
-ziduri cu grosimea mai mica sau egala cu 126 mm ±4
-idem de 90 mm ±5
-idem de 240 mm ±8
5.2. La goluri:
a.-pentru ziduri din caramizi, blocuri ceramice si blocuri mici de
beton cu agregate usoare:
-cu dimensiunea golului mai mica sau egala cu 100 cm ±10
-idem mai mare de 100 cm +20;-10
b.-pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular
autoclavizat ±20%
5.3.La dimensiunile in plan ale incaperilor:
-cu latura incaperii pana la 300 cm incl. ±15
-idem peste 300 cm ±20
5.4.La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc.) ±10
5.5.La dimensiunile in plan ale intregii cladiri ±50
5.6.La dimensiunile verticale 2):
a. &nbs 757h75h p; pentru ziduri din caramizi,din blocuri ceramice
si din blocuri mici de beton cu agregate usoare:
-pentru un etaj ±20
-pentru intreaga cladire(cu max. 5 niveluri) +50;-20
b. &nbs 757h75h p; pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton
celular autoclavizat:
-pentru un etaj ±20
-pentru intreaga cladire(cu doua niveluri
executate din blocuri mici) ±30
5.7. La dimensionarea rosturilor dintre caramizi,
blocuri sau placi3):
-rosturi orizontale +5;-2
-rosturi verticale +5;-2
-rosturi la zidarii aparente ±2
5.8. La suprafete si muchii
a. &nbs 757h75h p; La planeitatea suprafetelor4):
-pentru ziduri portante 3mm/m
-pentru ziduri neportante 5mm/m
-pentru ziduri aparente portante si neportante 2mm/m
b. &nbs 757h75h p; La rectiliniaritatea muchiilor5):
-pentru ziduri portante 2mm/m
-pentru ziduri neportante 4mm/m
-pentru ziduri aparente portante si neportante 1mm/m
c. &nbs 757h75h p; La verticalitatea suprafatelor si muchiilor6):
-pentru ziduri portante 3mm/m
-pentru ziduri neportante 6mm/m
-pentru ziduri aparente,portante si neportante 2mm/m
5.9. Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare
ale fiecarui rind de caramizi sau blocuri:
a.pentru ziduri din caramizi,din blocuri ceramice si din blocuri
mici de beton cu agregate usoare 7):
-pentru ziduri portante 2mm/m
-pentru ziduri neportante 3mm/m
b.pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton cellular
autoclavizat7):
-pentru ziduri portante 4mm/m
-pentru ziduri neportante 6mm/m
5.10La coaxialitatea zidurilor suprapuse8):
-dezaxarea de la un nivel la urmatorul ±10
-maxima pe intreaga constructie ±30
La rosturile de dilatatie,de tasare si antiseismica
-la latimea rostului +20;-10
la verticalitatea muchiilor rostului9) 2mm/m
NOTE:
1. &nbs 757h75h p; La zidurile cu materiale provenite din demolari abaterile limita se majoreaza cu 50%
2. &nbs 757h75h p; Cu conditia ca denivelarile unui planseu sa nu depaseasca 15mm
3. &nbs 757h75h p; La stalpi portanti cu sectiunea pana la 0,1 mp. Abaterile limita se micsoreaza cu 50%
4. &nbs 757h75h p; Maximum 10mm pentru o camera
5. &nbs 757h75h p; Cel mult 20mm pe lungimea neintrerupta a zidului.Pentru ziduri aparente cel mult 10mm.
6. &nbs 757h75h p; Cel mult 10mm pe etaj si 30mm pe intreaga inaltime a cladirii.Pentru ziduri aparente cel mult 5mm respective 20mm.
7. &nbs 757h75h p; Cel mult 15mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului.Pentru ziduri neportante cel mult 20mm
8. &nbs 757h75h p; Cel mult 30mm dezaxarea maxima cumulata pe toate nivelurile.
9. &nbs 757h75h p; Cel mult 20mm pentru inaltimea cladirii.
6. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
1.STAS 10109/1-82 -Constructii civile industriale si agricole. Lucrari de zidarie.
Calculul si alcatuirea elementelor.
2.STAS 2917-79 -Lucrari de zidarie din piatra naturala.Prescriptii de alcatuire.
3.STAS 2634-80 -Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli.Metode de incercare.
4.STAS 1030-70 -Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli clasificare si conditii
tehnice.
5.P. 2-75 -Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor de zidarie(Bul.
Constr. 3/76)
6.P.104-78 -Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor ,
planseelor si acoperisurilor din elemente de b.c.a.(Bul.contr. 6/79).
7.P.42-71 -Normativ pentru executarea peretilor din panouri mari (Bul.
Constr. 5/71).
8.C 126-75 -Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramida
si blocuri ceramice (Bul. Constr. 1/76)
9. C 14-82 -Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la locurile de zidarie(Bul. Constr. 9/82)
10.C 17-82 -Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala(Bul.constr. 1/83)
11.C 190-79 -Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor
despartitori din placi de fosfogips si de ipsos cu zgura
expandata (Bul. Constr. 9/79)
12. C 193-79 -Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta(Bul.
Constr. 9/79)
13. C 56-75 -Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii
si instalatii aferente(Bul. Constr. 4/76)
1.Toate materialele si semifabricatele, care intra in componenta unei izolatii,nu pot fi introduse in lucrare decat daca, in prealabil:
-s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate,care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului;inlocuiri de materiale nu sunt premise decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
-s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii materialelor,respectiv evitarea deteriorarii lor;
-s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventele prescrise;
-s-au efectuat masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor pentru care instructiunile de folosire pun conditia in legatrura cu aceasta;frecventa acestor masuratori sa fie egala cu cea prevazuta pentru fiecare lot in normele tehnice de livrare.
2.Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in cadrul verificarii executarii acelui support (plansee,pereti etc.).Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul -in intregime sau pe portiuni successive-nu a fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrari ascunse.
3.In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate,forme de racordari etc.,precum si montarea in prealabil a unor piese,dispozitive etc.,aceste conditii vor fi obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarii de izolatii.
4.Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari de izolatii,care ulterior se acopera (de ex.straturile successive ale izolatiei propriu-zise,racordarile,pise inglobate ),se inscriu in procese -verbale de lucrari ascunse conform instructiunilor respective.
5. Verificarile ce trebuiesc effectuate pe parcursul lucrarilor,in afara celor de mai sus,sunt :
asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm, precum si denivelarile de planeitate (abatere admisibila ±5mm la un dreptar de 2 m asezat in orice directie);
a. &nbs 757h75h p; existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in campul(la 4-5,distanta pe ambele directii )sapelor de peste termoizolatiile noi ;
b. &nbs 757h75h p; cu mortar cu panta de max.1:5 a denivelarilor intre elementele prefabricate de acoperis pentru care se admite maximum 10 mm;
c. &nbs 757h75h p; racordarile intre diverse suprafete ,cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de-5 si +10 mm la raza de curbura si de -10mm la latimi;
d. &nbs 757h75h p; respectarea retelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santiet(masticuri ,solutii etc.,conform normativului C 112-80);
e. &nbs 757h75h p; capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul support amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a unei fisii de carton bitumat de 5 x 20 cm, lipita de support pe 2/3 din lungime si care dupa doua ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum);
f. &nbs 757h75h p; lipirea corecta a foilor; nu se admit dezlipiri si basici ;cand acestea apar, repararea lor este obligatorie ;
g. &nbs 757h75h p; latimea de petrecere a foilor (7.10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal);se admit 10%din foi cu petreceri de min. 5 cm longitudinal si min 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refacut ;
h. &nbs 757h75h p; respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta oricum,dar peste 20% numai paralel cu panta);
i. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; mentinerea -in cazul izolatiilor subterane-a nivelului apelor freatice la minimum 30cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective ; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale(abaterea admisibila la latimea Petrecerii:10 mm);
j. &nbs 757h75h p; realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie, pe sub santuri,copertine sau prin tuburi.
6. In cazul hidroizolatiilor,prin "faza de lucrare " se intelege - in plus fata de instructiunile pentru verificarea si receptia lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si o grupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificultati functionale(de ex. in dolii).
7.La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare incheiate pe parcurs,comparandu-le cu proiectul,prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua si probe globale directe,dupa cum urmeaza:
a. &nbs 757h75h p; verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu panta pana la 7% inclusive.Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctual cel mai ridicat,iar pentru acoperisurile cu suprafata peste 20 m² se va cere acordul scris al proiectantului;
b. &nbs 757h75h p; la camerele ude inundarea va fi facuta timp de 72 ore ,iar grosimea stratului de apa va fi de 3.6 cm;
c. &nbs 757h75h p; la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune,se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 48 ore la presiunea maxima, conform prevederilor STAS 2355/2-79 si normativului C112-80;
d. &nbs 757h75h p; in cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua(sunt costisitoare, nivelul scazut al apelor subterane etc.)verificarea se va face visual,prin ciocanire sau eventual sondaje in punctele dubioase;
e. &nbs 757h75h p; rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se inregistreaza conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse; deficientele constatate vor fi consemnate in procese -verbale si se va trece imediat la remedierea lor,incheindu-se un proces- verbal de lucrari ascunse;numai dupa aceasta se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe;
f. &nbs 757h75h p; la protectia hidroizolatiilor acoperisurile necirculabile cu nisip (cu granulatia 1-3mm)sau cu pietris (granulatie 3-7 sau 7-15mm)fixat pe hidroizolatie,se verifica visual uniformitatea acoperirii si ,prin frecare energica cu mana ,aderenta la hidroizolatie .La protectia cu pietris(granulatie 7-15 sau 15-30 mm0asternut in strat de 4 cm grosim, se verifica grosimea stratului, uniformitatea distribuirii,granulatia si lipsa de impuritati.
La acoperisuri circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm, daca rosturile intre placi sunt ,daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic bituminous;
g. &nbs 757h75h p; la acoperisuri se verifica pantele,conform proiectului,amplasarea in punctele cele mai coborate a gurilor de scurgere,iar prin turnarea de apa in punctele mai, ridicate se verifica daca gurile de scurgere functioneza bine.
Se mai verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice,la strapungeri,la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere,care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie infundate;
h. &nbs 757h75h p; tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor(sorturi,copertine, glafuri etc.)se verifica daca este executata conform proiectelor , bine incheiata racordata cu hidroizolatia sifixata de constructie ;verificarea se face atat visual cat si prin tractiune manuala;
i. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; la camerele ude se verifica conform proectului executarea pardoselilor, precum si inclinarile, recomandarile la pereti si strapungeri,precum si daca gurile de scurgere nu sunt infundate si sunt prevazute cu gratare;
j. &nbs 757h75h p; pentru verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se va constata;
- &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; la cele extecutate ulterior hidroizolatiilor: grosimea, existenta rosturilor verticale la intervalele date de proiect, a rostului orizontal la baza, precum si dacasunt prevazute cu foi bitumate;
- &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; la cele executate anteriorhidroizolatiilor grosimea, existenta rosturilor de colt si a stualpilor verticali la intervale de 2,5m;
8. LISTA ABATERILOR ADMISIBILE PENTRU MATERIALE HIDROIZOLANTE
======== =======================================================
Nr. Abateri Carton Panz Impali- Tesatura
Ctr. Admisibile bitumat bitu- tura bitu- bitu-
STAS mata mata mata
138-80 STAS STAS STAS
1046-78 79-16-80 10126 /80
===============================================================
1. Lungimea benzilor ± 1% ± 1% ± 1% ± 1%
2. Latimea benzilor ± 2% min. 90 cm ± 1% ± 2%
max 115 cm
3. Suluri din doua
benzi (de min.3m
cea mai mica )
max. 5% 5% 3% 5%
4. Ruperi: max. 2% din su - pe max. 6% 2 la un
2 rupturi de din nr. su- sul ( cu
lung.max. lurilor (max. lung. max.
3 cm fiecare 3 rupturi / sul, de 3 cm
de max.5 cm fiecare)
lung.si 2,5
cm adancime)
5. Depasiri sau lip-
suri la margini - ± 6 cm - -
6. Greutatea inser-
tiei gr./ m2 - - 50 ± 1 -
7. Neuniformitatea pt. max. 10%
capetelor sulu- din suluri 5%
rilor max. - - (denivelari
de max. 15 mm)
8. Cute si ondule pt. 5% din
max: - - - suluri 3 la
un sul
(max. 0,75m
lung. si 3cm
latime)
9. La foi perforate:
- Ø gauri mm - - 18 ± 2 -
- distanta intre min. 70 - 80 ± 2 -
axele gaurilor max. 100
9.ABATERI ADMISIBILE LA RECEPTIA CALITATIVA A LUCRARILOR
DE HIDROIZOLARE
Nr. Abaterea
Ctr. Conditii admisibila
1. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Asperitati maxime ale su-
Portului hidroizolanti - ± 2 mm
2. &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Deplasari maxime masurat pe orice
directie cu dreptar ± 5 mm
2 m
3. Rosturi de dilatare ale
sapelor de peste ter-
moizolatie
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; latimea maxima 2 cm -
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; pozitie pe contur si la
4 .5 m in camp
pe orice directie -
4. Corectarea cu mortar de
panta a denivelarilor
dintre prefabricate
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; denivelarea maxima 10 mm -
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; panta maxima 1 : 5 -
5 &nbs 757h75h p; Racordarea suprafetelor
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Raza de curbura - - 5..+ 10 mm
· &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; &nbs 757h75h p; Latimi - - 10 mm
6. Ddezlipiri sau basicari nu sunt admise,
ale foilor de hidro- se vor remedia -
izolatie
7.
Cap.V. IZOLATII TERMICE
1. &nbs 757h75h p; Executarea izolatiilor termice se va face cu respectarea prevederilor
Cuprinse la pct.1..4 de la cap.lV "Hidroizolatii",precum si a
Urmatoarelor conditii:
a. &nbs 757h75h p; termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate
din elemente intregi sau din fractiuni taiate in forme regulate, cu instrumente adecvate;
b. &nbs 757h75h p; densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului,in limitele abaterilor admisibile (conf. pct. 4).
c. &nbs 757h75h p; Deschiderea rosturilor sa fie de maximum 2mm
d. &nbs 757h75h p; Nu s-au produs goluri in si intre placi;
e. &nbs 757h75h p; S-au respectat dimensiunile,pozitiile si formele puntilor termice,prevazute in proiect,in limitele abaterilor admisibile,de la aliniatul b de mai sus; nu se admit alte punti termice,neprevazute in proiect;
f. &nbs 757h75h p; Barierele contra vaporilor sa fie continue, si sa fie executate elementele
De acoperire demontabile,acolo unde este cazul.
2. La "verificarea pe faze de lucrari" comisia examineaza frecventa si continutul
actelor de verificare pe parcurs,comparindu-le cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs;numarul sondajelor se stabileste de comisie,dar va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergatoare sau de executare a lucrarilor.
3.La receptia preliminara se procedeaza ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi redus pana la 1/20 din cele initiale.
In plus la receptia preliminara sau- daca aceasta nu este posibil-cel mai tarziu la receptia finala,se verifica pe obiect,in conditiile de clima proiectate in anotimpurile de virf si cu instalatia de incalzire (iarna) sau de conditionare (vara), functionind in stare de regim,daca:
-parametrii climatici interiori (temperatura,umiditate relativa) corespund proiectului, in limitele abaterilor admisibile,care sunt: pentru temperatura interioara: ±0,5oC si pentru umiditatea relativa interioara ±2%;
-nu apare condens in dreptul puntilor termice proiectate sau in alte zone.
4. Lista abaterilor admisibile la placi teroizolatoare din beton cellular autoclavizat.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - ---
Abateri limita in mm pt. Calitate
A l
-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- --------
Lungimi 490 ±5 ±8
Latimi ±3 ±5
Grosimi 65,80, 100,125 ±3 ±4
Calitatea A Calitatea l
Dimens. Numarul Dimens. Numarul
Defectelor defectelor defectelor defectelor
mm mm
-Abateri de rectilini-
tatea muchiilor sau
planeitatea fetelor,
maximum 3 1 5 2
-Adancimi de suprafata. diametru diametru
max. 50 1 100
adancime adancime 2
10 20
-Stirbituri la muchii, 10X10 1 15x20 2
-Stirbituri la colturi nu se admit 20x20x50 2
-Goluri,crapaturi,si
pete de ulei nu se admit nu se admit
-Abateri de la unghiul
de 90 ,maximum 20 - 30 -
5. Lista prescriptiilor tehnice de baza.
1. STAS 7344-70 -Beton cellular autoclavizat.Determinarea
caracteristicilor fizice si mecanice.
2. STAS 8036-81 -Beton cellular autoclavizat.Gaz beton. Conditii
tehnice generale.
3. STAS 10832-76 -Beton cellular autoclavizat.Elemente armate.
4. STAS 10833-76 -Beton cellular autoclavizat.Elemente nearmate.
5. P 68-74 -Normativ privind gradul de protectie termica a cladirilor
(Bul. Constr. 9/74)
6. C 107-82 -Normativ pentru proiectarea,executarea si receptionarea
izolatiilor termice,la constructii civile si industriale (Bul. Constr. 1/83)
7. C 191-79 - Instructiuni tehnice pentru izolarea termica a acoperisurilor
de locuit si social culturale cu cenusa si zgura de termocentrala.(Bul.
Constr. 9/79 )
8. C 56-75 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si de instalatii aferente
|
