CAIET DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

1. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ

1.1.GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuie avute în vedere la executarea cladirilor cu structura în cadre, în vederea asigurarii rezistentei si stabilitatii acestora, precum si conditiilor de calitate.

În cele ce urmeaza s-a insistat în special asupra acelor prevederi care nu sunt detaliate în normative sau prescriptii tehnice.

În anexa s-a prezentat lista actelor normative ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii lucrarilor.

Obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si executantilor lucrarilor de constructii în asigurarea calitatii, sunt reglementate în Legea nr.10/1995 privind calitatea în constructii.

Orice modificari ulterioare în cuprinsul prescriptiilor si orice noi prescriptii ce vor apare, vor fi respectate în mod obligatoriu, chiar daca nu concorda cu prevederile prezentei lucrari. În consecinta, utilizatorii acestui caiet de sarcini trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operând treptat în acestea modificarile si completarile survenite.

1.2.LUCRĂRI DE PREGĂTIRE

Lucrarile de terasamente nu pot fi începute decât dupa efectuarea operatiei de predare a amplasamentului, trasarilor, reperelor, etc., consemnata într-un proces verbal încheiat între delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.

Trasarea pe teren a cladirilor se va realiza în conformitate cu prevederile din STAS 9824a1-87 si cuprinde urmatoarele lucrari:

Identificarea, reconstituirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de trasare (ale retelei geodezice, ale bazei de trasare sau ale retelei de trasare).

Aplicarea pe teren ale elementelor geometrice prevazute în planul de trasare care definesc pozitia punctelor caracteristice ale constructiilor.

Verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare.

Abaterile admise pentru lungimi la trasarea constructiilor pe orizontala se determina cu relatiile:

T_d1 L (mm) - pentru coordonatele rectangulare de trasare

T_d2 L (mm) - pentru laturile pe conturul de trasare

unde : L - lungimea în metri.

Abaterile precizate se majoreaza functie de panta terenului cu:

Toleranta la trasare pentru unghiuri este de 1 grad centesimal.

Abaterea admisa la trasarea reperului de cota 0,00 este de 1 cm.

Receptia lucrarilor de trasare se face în doua faze si anume:

- receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare, aplicata pe teren de proiectant;

- receptia trasarii constructiei efectuata de constructor se face în conformitate cu STAS 9824a0-74.

Beneficiarul si constructorul raspund de conservarea punctelor si reperelor primite pe teren, iar în caz de distrugere, si de reconstituirea lor. Pe toata durata executiei constructiilor, aceasta raspundere îi revine constructorului.

Trasarea axelor constructiei se va efectua în conformitate cu prevederile din "Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în constructii", indicativ C83-75.

Executarea trasarii de detaliu se efectueaza de echipe de specialisti capabili sa utilizeze corespunzator diferitele instrumente pe care le folosesc si sa interpreteze în corespondenta cu conditiile reale de efectuare a masuratorilor, rezultatele obtinute.

La receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:

- modul de alcatuire al reperelor care sa asigure stabilitatea acestora;

- amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor în vederea lucrarilor de terasamente si infrastructura;

precizia masuratorilor - toleranta la distanta între axe este de 5 mm.

1. 3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Executarea sapaturilor se va realiza în conformitate cu prevederile din "Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale", indicativ C 169-88 si din "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire" indicativ P7-92.

Umpluturile de pamânt sau balast din exteriorul fundatiilor, între fundatii si sub pardoseli, se vor executa din pamântul rezultat din sapaturi dupa sortare, respectiv de balast conform normativelor C169-88 si P7-92.

Umpluturile se vor executa în straturi elementare, realizându-se un grad de compactare al fiecarui strat, conform STAS 1913/13-1983.

Verificarile se vor efectua conform normativelor C169-88 si C56-85 pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut în STAS 1913a13-1983 este de 121i82b -1% pentru mediu si -2% pentru minim.

Rezultatele acestor verificari se vor consemna în procese verbale de lucrari ascunse.

Conform normativului P7-92, se vor verifica în mod special:

- asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale pe toata durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii;

- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat dupa ce constructiile au depasit nivelul terenului natural .

La verificarea pe faze si receptia lucrarilor de terasamente se vor executa sondaje în punctele critice sau care prezinta dubii, pentru a se verifica daca umiditatea pamântului este cea prescrisa de normativul P7-92. De asemenea se va verifica daca au fost luate masurile necesare pentru a evita umezirea ulterioara a pamântului din jurul fundatiilor. Rezultatele verificarilor se înscriu în procese verbale de lucrari ascunse.

1.4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII

Generalitati

Lucrarile de fundatii se vor executa în conformitate cu prevederile din "Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" indicativ P10-86, iar pentru terenul dificil se vor respecta prevederile din "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire" indicativ P7-92.

Executarea fundatiilor se va face numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente.

La executarea fundatiilor se va urmari ca:

- materialele întrebuintate sa corespunda indicatiilor din proiect prescriptiilor tehnologice în vigoare; se atrage atentia asupra cazurilor în care proiectele prevad ca masuri de protectie anticoroziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului;

- rosturile de turnare vor respecta prevederile din "Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat" indicativ C140-86.

Lucrarile de fundatii se vor receptiona în conformitate cu normativul C 56-85.

Abaterile admisibile sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1.

La receptionarea lucrarilor de fundatii în afara de prevederile de mai sus se vor mai verifica:

- clasa betonului;

- aplicarea masurilor de protectie prevazute în proiect pentru cazul agresivitatii naturale a apelor subterane, în ceea ce priveste tipul de ciment, gradul de impermeabilitate al betonului si acoperirea armaturilor;

- continuitatea betonarii sau respectarea rosturilor de lucru prevazute în proiect;

existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi longitudinale din stâlpi, armaturi din grinzi fundatii).

Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor, se vor consemna în procese verbale de lucrari ascunse.

Executarea fundatiilor izolate

Înainte de executare, fundatiile se vor trasa cu repere care sa fie vizibile în timpul montarii cofrajelor si turnarii betonului.

. La executarea lucrarilor de armare, se va asigura fixarea armaturilor pentru a nu se deplasa în timpul turnarii betonului (prin distantieri, legarea armaturilor, etc.).

Betonul va avea clasa si calitatile prescrise în proiect si se va turna în conformitate cu prevederile normativului C140-86.

La receptia lucrarilor se vor verifica:

- clasele realizate pentru betoane;

- calitatea si corectitudinea pozitiei armaturilor;

- axarea blocurilor si cuzinetilor;

- cota de nivel a partii superioare a cuzinetilor.

Abaterile maxime sunt prezentate în tabelul 2

Tabel 2

Defectele admise la elementele de beton:

- defecte de suprafata (pori,segregari superficiale sau denivelari locale) având max.1 cm, suprafata de max.400cm²adefect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la max. 10% din suprafata elementului pe care sunt situate;

- defecte în stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) având adâncimea pâna la armatura, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la max. 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele constatate care se încadreaza în limitele prezentate mai sus nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare.

Elementele vor fi remediate conform prevederilor stabilite de normativul C149-87. În cazul unor defecte mai mari, solutiile se vor stabili de catre proiectant.

1.5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT MONOLIT - STÂLPI, GRINZI, PLANsEE

Lucrarile se vor executa în conformitate cu prevederile normativului C140-86.

Toate materialele care intra în componenta unei structuri din beton armat nu pot fi introduse în opera decât dupa:

- verificarea certificatelor de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt cele corespunzatoare normelor respective;

- ca s-au efectuat la locul de punere în opera încercarile prevazute în prescriptiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa;

- verificarea fisei de transport a betonului, din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator calitatii prevazuta în proiect si în prescriptiile tehnice.

Înainte de punerea în opera a betonului si armaturii este necesar a se efectua verificarile prescrise în STAS 1799-81 (încercari pe beton proaspat, confectionarea de epruvete).

Toate armaturile si toate piesele înglobate vor fi verificate, bucata cu bucata,cu atentie deosebita înaintea începerii betonarii - din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, diametrului, lungimii, distantelor, marcii otelului beton si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor în tot cursul betonarii.

Stâlpii, grinzile si planseele unui nivel se vor executa în aceeasi etapa sau în doua etape, astfel:

Se vor executa în prima etapa stâlpii pâna la cota inferioara a grinzilor cu înaltimea cea mai mare (30 cm sub cota superioara a planseului).

Se vor executa în a doua etapa grinzile (inclusiv nodurile stâlp-grinda) si planseele.

În varianta de turnare a structurii unui nivel în doua etape, vor apare rosturi de turnare la partea inferioara a stâlpilor (deci la partea superioara a planseului) si la partea inferioara a grinzilor cu înaltimea cea mai mare (deci cu 30 cm sub cota inferioara a planseului).

Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conform normativului C140-86.

Lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate corespunzator lucrarile pregatitoare, sunt organizate si verificate materialele necesare, iar utilajele si dotarile necesare sunt în stare de functionare.

Betonarea va începe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul, au fost curatate si corect pregatite. Aceste verificari se efectueaza bucata cu bucata.

Turnarea betonului se face de la max. 3m înaltime.

Înaintea betonarii, la terminarea montarii armaturilor se vor consemna în procese verbale constatarile rezultate în urma verificarilor cu privire la numarul, diametrul si pozitia armaturilor, diametrul etrierilor si distanta dintre acestia, înadiri, suduri, acoperiri, etc.

Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Durata optima de vibrare este functie de lucrabilitatea betonului (care poate varia între L1 L5) si de tipul de vibrator folosit, între min.5 sec. si 30 sec.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

- înceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Grosimea stratului de beton supus vibrarii va fi de 3a4 din lungimea capului vibratorului (buteliei).

La compactarea unui nou strat butelia trebuie sa patrunda 5 15 cm în stratul compactat anterior.

Dupa decofrarea elementelor de beton se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:

- vizuala, bucata cu bucata, stabilindu-se si înregistrându-se toate defectele aparute care depasesc, în sens defavorabil, pe cele admisibile prezentate la pct.5.1.4. Examinarea vizuala se va completa dupa caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul si, în cazuri speciale sau de dubiu, prin încercari de defectoscopie cu ultrasunete si se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura în care exista concentrari de armaturi;

- prin sondaje, pe baza de masuratori, ale dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurilor principale. Numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc, de comun acord, de catre delegatul beneficiarului (dirigintele de santier) si al executantului;

În cazul în care, la mai mult de un element, abaterile depasesc pe cele admisibile, numarul elementelor verificate se va dubla; în cazul în care se mai gaseste înca o abatere peste cea admisibila, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a efectuarii unui releveu general, care sa serveasca la luarea de masuri în continuare;

- orice alte verificari cerute de prescriptii si normative.

Rezultatele acestor verificari se înscriu în procese verbale de lucrari ascunse, în care se vor consemna si cazurile de abateri ce depasesc pe cele admisibile.

În toate cazurile în care abaterile constatate depasesc abaterile admisibile în sens defavorabil, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari (tencuieli, ziduri adiacente, aplicarea locala sau superficiala de mortar, etc.) care ar împiedica reexaminarea elementului sau accesul la el.

Lucrarile de remediere sau consolidare a acestor elemente se vor executa numai cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant.

Pentru a asigura conditii favorabile de întarire a betonului si de reducere a deformatiilor din contractii, se va mentine umiditatea betonului min. 7 zile dupa turnare, protejând suprafetele libere prin:

- acoperire cu materiale de protectie;

- stropire periodica;

- aplicare de pelicule de protectie.

Rezultatele încercarilor epruvetelor de beton, destinate verificarii realizarii clasei conform STAS, trebuie comunicate în termen de la data încercarii. În toate cazurile în care rezultatul este mai mic decât cel admisibil pentru clasa respectiva, laboratorul va comunica rezultatul în cauza persoanelor prevazute în anexa X5 pct.3 din normativul C140-86, în vederea precizarii situatiei lucrarii si luarii de masuri.

Dupa decofrare se vor verifica si consemna, în procese verbale de lucrari ascunse, aspectul betonului si eventualele defecte: beton necompactat, segregari, goluri, luându-se masurile de remediere necesare.

Abateri admisibile la elemente de beton si beton armat (vezi tabel 2.)

Abateri admisibile la armaturi pentru beton armat.

- la lungimea segmentelor barei:

< 1 m 5 mm

< 1 10 m 20 mm

> 10 m 30 mm

- lungimea de petrecere a barelor (fata de prevederile din proiect si

prescriptiile tehnice) 3d 

- la pozitia înadirilor (fata de proiect) 50 mm

- distanta între axele barelor (fata de proiect si prescriptiile tehnice)

- grinzi si stâlpi 3 mm

- placi 5 mm

- între etrieri 10 mm

- la grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect si prescriptii tehnice)

- stâlpi si grinzi 3 mm

- placi 2 mm

Defecte limita ale betonului monolit(vezi paragraful anterior).

În cazul constatarii la decofrare a unor defecte mai mari decât cele admisibile, acestea se vor consemna în procese verbale care se întocmesc la examinarea elementelor, iar remedierea acestor defecte se va face numai pe baza solutiilor tehnice acceptate de proiectant.

1.6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS

Lucrarile se vor executa în conditiile prevazute în actele normative în vigoare, printre care:

- Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat, indicativ C140a86;

- Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros, indicativ C16a84;

Printre masurile speciale care trebuie avute în vedere, se mentioneaza:

- se interzice desprinderea, prin tragere cu macaraua, a elementelor prinse de înghet de elementele pe care se reazema. Se vor folosi în acest scop, apa calda, abur, etc.;

- betoanele si mortarele se vor încalzi la o temperatura de max.40⁰C, luându-se masuri corespunzatoare de conservare a caldurii;

- se vor termoizola cofrajele;

- înainte de turnarea betoanelor se va verifica daca s-au îndepartat resturile de zapada;

- se va tine evidenta zilnica a lucrarilor, cu mentionarea temperaturilor exterioare;

- lucrarile de turnare beton în structura (stâlpi, grinzi, placi) se sisteaza când temperatura scade sub -5⁰C;

1.7. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute de legislatia în vigoare - în special cap.X, XIV, XVIII, XXI, XXVI, XXX.

Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate, în care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica însusirea fiselor tehnologice de întreg personalul.

Dintre masurile ce trebuie avute în vedere :

- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;

- toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;

- caile de rulare a macaralelor vor fi autorizate de ISCIR;

- dispozitivele de ridicare vor fi verificate periodic;

- se atrage atentia asupra masurilor care trebuie sa previna accidentele la manipularea elementelor prefabricate;

- se interzice deplasarea panourilor cu ranga în timp ce tensiunea cârligului este slabita.

1.8. PREVEDERI SPECIALE

Se atrage atentia asupra urmatoarelor categorii de lucrari a caror neexecutare corecta poate compromite rezistenta si stabilitatea constructiei;

- trasarea axelor la infrastructura si suprastructura;

- executarea corecta a fundatiilor;

- executarea corecta a structurii (stâpli, grinzi);

- respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre si calitatea armaturilor;

- încadrarea în abaterile admise în ceea ce priveste dezaxarile, abaterile de la verticala;

1.9. sARPANTA

Tehnologia de execuŢie

Etapele principale ale procesului tehnologic sunt:

trasarea pozitiilor popilor si respectiv a talpilor;

pozitionarea talpilor (pe directia fermei) ;

fixarea talpilor pe grinzi cu mustatile lasate in beton;

montarea popilor si trasarea pantei acoperisului;

montarea elementelor "cadrelor verticale": contrafise, clesti, pane. Clestii vor fi taiati la min 5 cm de la fata popului.

montarea tâmplariei (ferestrelor de lucarna);

baterea asterealei si montarea învelitorii;

realizarea dispozitivelor de evacuare a apelor meteorice;

montarea opritorului de zapada la max 85 cm de la pazie;

ignifugare-vopsire prin peliculizare.

*OBSERVAŢII:

Panele si capriorii se vor înnadi pe reazeme prin scoabe, cf. schitei din fig.1. Sub înnadire va fi obligatorie prezenta fururii corespunzatoare latimii elementului continuu.

Lucarnele se prevad în scopul luminarii podului. Sunt prevazute cu ferestre cu ochiuri mobile si sunt triunghiulare. Ele sunt alcatuite din grinzisoare fixate pe capriori; pe grinzisoare se aseaza montanti, iar pe acestia se bat sipcile care sustin învelitoarea.

Materiale

Conform STAS 8689-80 (dimensiuni) si STAS 1961-80 (calitate):

*Popii - Popii, din lemn de rasinoase ecarisat, au sectiunea 15x15 cm. Pe acestia reazema panele (15x15cm) prin suprapunere directa. Popii se vor reazema pe talpi cu sectiunea 14x14cm, cu lungimea de 50 cm;

*Clestii - dulapi de 2⁸x15 cm. Se fixeaza de ambele parti ale popilor si de perechea de capriori corespunzatori fermei,

*Contrafisele - au sectiunea de 8 10cm sunt din bucati de caprior. Acestea vor fi îmbinate cu popii, cu prag,

*Capriorii - au sectiunea 8x10 cm si se dispun de regula la 75 cm interax. Exista o exceptie la decalarea de nivel în cazul lucarnelor. Capriorii se dispun perpendicular pe pane. La coama, capriorii se îmbina cu nut si feder si se bat cuie sau scoabe. Înnadirea capriorilor se face numai pe pane prin alaturarea si petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm. Înnadirea nu se face nici într-un caz în câmp.

* Panele - sunt grinzi din lemn ecarisat, cu sectiunea 15x15cm, 15x17 cm. Acestea se aseaza orizontal pe capul popilor si pe grinzile din beton. Panele nu vor fi chertate. Chertarea se va practica numai asupra capriorilor, pentru a le asigura fixarea.

*Astereala - din scânduri de 2⁴ cm grosime si de latime de maxim 20 cm. Scândurile se aseaza alaturat, iar fixarea fiecarui capat se face cu doua cuie batute înclinat pentru a evita defectele cauzate de deformarea scândurilor. Înnadirea scândurilor se va face numai pe capriori, la jumatatea latimii acestora. Înnadirile vor fi rezolvate în asa fel încât sa alterneze si sa se realizeze pe capriori diferiti, la scânduri alaturate. Pe astereala, se fixeaza tabla zincata, cu respectarea conditiilor de fixare (a se vedea si detaliile).

verificarea calitĂŢii

Verificarea defectelor lemnului si verificarea asamblarilor se face vizual. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat.

Lemnul din care se confectioneaza elementele de sarpanta nu trebuie sa depaseasca umiditatea maxima de 15%.

Se verifica fixarea elementelor sarpantei prin buloane, scoabe, cuie si talpi.

Abaterile admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3,0 m lungime sunt 5 mm în lungul liniei de cea mai mare panta.

Învelitoarea din tablĂ si accesoriile sale.

Înaintea începerii executiei învelitorii se va verifica suportul, pentru a îndeplini conditiile:

sa nu aiba denivelari mai mari de 3 mmam;

astereala sa fie bine fixata pe capriori, cu rosturile între scânduri de max 2 cm;

cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereala sa fie înglobata la nivelul acesteia, fara denivelari

Pentru o fixare mai puternica, tabla se prinde de astereala cu ajutorul a cel putin doua copci (de 30 50 cm grosime) confectionate din resturile de la croirea tablei si având lungimea corespunzatoare tipului de falt (80 mm la falt simplu si 120 mm la falt dublu). Acestea se introduc în faltul culcat al tablei, dupa ce au fost prinse în cuie zincate cu cap lat. Distanta dintre agrafe sa nu depaseasca 40 cm.

Îmbinarea foilor din aceeasi fâsie se face prin încheietura culcata (falt orizontal), iar îmbinarea longitudinala a fâsiilor alaturate se face prin încheietura ridicata (falt vertical). Falturile de îmbinare se vor unge cu chit de miniu înainte de a fi strânse.

Întâi se vor executa falturile orizontale care se culca. Ele vor fi alternate la jumatatea a doua foi alaturate. Distanta dintre falturile orizontale a doua foi alaturate nu poate fi mai mica de 15 cm.

La coama si la muchii foile de tabla se vor încheia cu falturi în picioare.

Dolia va fi alcatuita din fâsii de tabla, încheiate între ele cu falturi duble culcate.

Jgheaburile si burlanele

Jgheaburile si burlanele vor avea sectiunea cu F 12.3cm respectiv de F9cm.

La lungimi de 10 20 m se prevad rosturi de dilatatie. Rostul se lasa de cca 5 mm în cazul când montarea se face pe timp calduros.

Jgheaburile vor fi consolidate prin:

întarirea ciubucului exterior cu o vergea de otel beton rotund cu F10 mm,

tirant de otel lat prins cu surub,

ultimul segment, deasupra trotuarului, va fi din fonta si va avea gura de scurgere la max 15 deasupra trotuarului.

Marimea burlanului va fi sub cea a jgheabului (9,9cm diametru), iar distanta dintre burlane nu va depasi 15m. Racordarea burlanelor la jgheaburi se face prin stut care se lipeste în golul lasat special în jgheaburi. Partea sa inferioara se introduce în jgheaburi cu lungime libera de 4 5 cm.

Distanta dintre perete si burlan este de 1 5 cm. La partea inferioara a burlanelor se monteaza cotul de scurgere, la înaltimea de 15 cm de la sol. Unghiul de scurgere este de 30 , iar gura de evacuare se întareste cu o fâsie de tabla.

Fixarea burlanelor în peretii cladirii se face prin mijlocirea bratarilor din tabla groasa prinse de ziduri prin cuie de otel patrat.

Tronsoanele de burlane se asambleaza prin petrecere libera de 6 cm, iar pentru a nu se deplasa între bratari se monteaza gulere plasate deasupra acestora, la cel mult 1,5 m.

OpritorI de zĂpadĂ

Se monteaza la distanta de max 85 cm de jgheab (pazie), conform detaliilor.

RecepŢia lucrĂrilor

Receptia se va face dupa completa terminare a lucrarilor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii). Se va verifica:

respectarea cotelor si pantelor prevazute în proiect;

asigurarea functiei de îndepartare completa a apelor pluviale si asigurarea conditiei de etanseitate generala;

privind învelitoarea din interior nu trebuie sa se vada lumina exterioara atât în câmp cât si în dreptul racordurilor de la cosuri,

se verifica cu sfoara toate aliniamentele drepte care nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 0,5 cm.

MĂSURI TSM sI PSI

Executia lucrarilor va fi întrerupta pe timp de ploaie, ceata, deasa, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6.

Se vor respecta indicatiile din :

"Norme de protectia muncii în activitatea de constructii montaj" - vol I.

cap III - Instructajul de protectia muncii;

capIV - Echipamente de protectie;

cap X - Lucrari de încarcari, descarcari materiale;

capXII - Lucrari de depozitarea materialelor;

cap XIV - Scule si dispozitive;

cap.XXXV - Lucrari din lemn;

cap. XXXVII - Lucrari de învelitori.

Se vor respecta normele în vigoare de protectie contra incendiilor (P118-83).

Lista normativelor ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii

1. Legea nr.10 - ianuarie 1995 - Legea privind calitatea în constructii.

2. STAS 9824/0 - 74 - Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.

3. C83-75 (B.C.1/1976) - Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în constructii.

4. STAS 9824/0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale (M.SR 4a96).

5. STAS 9824/1-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.

6. C169 - 88 (B.C. 5 - 1988) - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

7. P10 - 86 (B.C.1 - 1987) - Normativ privind proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe la constructii.

8. P7 - 92 (B.C.2 - 1993) - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire.

9. C140 - 86 (B.C.12 - 1986 0 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

10. C28 - 83 (B.C.7 - 1983) - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton.

11. C56 - 85 (B.C.1-2 - 1986) - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

12. C16 - 84 (B.C. 6 - 1985) - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

13. P130 - 88 (B.C.4 - 1988) - Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor , inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.

14. HGR nr.273 - 1994 (monitorul Oficial 28.07.1994) - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii. Inclusiv anexa 6 la regulament - privind cuprinsul cartii tehnice a constructiei.

2. COMPARTIMENTĂRI , FINISAJE

2.1. ZIDĂRII

Prevederile prezentului capitol se aplica la executia peretilor neportanti de zidarie de B.C.A.

Prevederi generale

Toate materialele care intra în componenta zidariei vor fi puse în opera dupa verificarea certificatelor de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare .

Executia zidariilor si peretilor va începe numai dupa ce se verifica existenta proceselor verbale de lucrari ascunse care sa ateste ca suportul peste care se executa ( hidroizolatie) corespunde prevederilor proiectului

Executia zidariei se va realiza în conformitate cu proiectul de executie, respectând prevederile normativului P2-85, în conditiile procedurilor de verificare pe parcursul lucrarilor conform C56-85.

Abaterile limita ale zidariei vor fi:

- la grosimea de executie prevazuta 10mm

- la goluri + 20, 10mm

- la dimensiunile în plan ale întregii cladiri 50mm

- la dimensiunile verticale 20mm

- la dimensiunile rosturilor - verticale 2 mm

- orizontale + 5, 2 mm

La suprafete si muchii

- la planitatea suprafetelor 3mm/m

- la rectilinitatea muchiilor 2mm/m

- la verticalitatea suprafetelor 3mm/m

(dar nu mai mult de 10mm pe etaj)

Abateri fata de orizontala 2mm/m

(dar nu mai mult de 15mm pe lungimea zidului)

2.2. tencuieli

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se refera la executarea tencuielilor interioare si exterioare.

Tencuielile se fac în praf de piatra dispuse în registre dreptunghiulare marginite de nuturi simplu driscuite si zugravite cu var alb. Registrele vor avea culoarea alb conform planselor.

Tencuielile interioare se vor realiza simplu driscuite cu mortar ciment-var.

Prevederi comune

Tencuielile fiind lucrari destinate de regula sa ramâna vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, dupa terminarea întregului obiect.

Înainte de executia tencuielilor este necesar a se verifica daca au fost receptionate toate lucrarile ce urmeaza a fi protejate sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor (învelitori, conducte de instalatii, tâmplarie pe toc). Se va verifica daca odata cu executia reparatiilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei tâmplarii sau instalatiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).

Materialele pot fi introduse în lucrare daca s-a verificat în prealabil de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective.

Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului si aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri împotriva uscarii rapide (vânt, însorire), spalari de ploaie sau îngheturi.

Rezultatele încercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului tehnic al lucrarii în termen de 48 de ore de la încercare.

În toate cazurile în care rezultatul încercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata.

Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona în prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotarî definitiv asupra acceptarii tencuielii tespective.

Verificarea pe faze de lucrari se face în cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare zona reaparata în parte:

- a. - rezitenta mortarului;

- b. - numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;

- c. - aderenta la suport între doua straturi;

- d. - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;

- e. - dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative(solbancuri, nuturi,etc.).

Aceste verificari se efectueaza înaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrari ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face odata cu verificarea acestui suport.

Este absolut interzis a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice.

ABATERI ADMISE LA LUCRARILE DE TENCUIELI tab. 3

Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli:

- C.12/1983 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.

- C.17/1983 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

- C.16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

- STAS 233/1986 - Placi de faianta.

- STAS 1667/1976 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane.

- STAS 146/1980 - Var pentru constructii.

- C.18/1983 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.

- C.17/1983 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

- C.16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

- STAS 1667/1976 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane.

- STAS 146/1980 - Var pentru constructii.

2.3. VOPSITORII

Prevederile din prezentul capitol se refera atât la lucrarile de vopsitorii exterioare aferente învelitorii, paziilor de lemn, stresinii si tâmplariei cât si la cele interioare.

Vopsitoriile fiind lucrari ce ramân vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar dupa terminarea întregului obiect si în consecinta nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrari ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica vopsitoriile, se face în cadrul verificarii executarii acestui suport (elemente de tâmplarie). Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de vopsitorii înainte ca suportul sa fi fost verificat de catre seful punctului de lucru, privind îndeplinirea conditiilor de calitate.

Verificarea calitatii vopsitoriilor, se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile în vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrarilor de vopsitorii, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (învelitoare, streasina, tinichigerie) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tâmplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti).

Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.

Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta în prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive în ordinea si la intervalele de timp prescrise.

Se va urmari aplicarea masurilor de protectie împotriva uscarii bruste (vânt, însorire), spalari prin ploaie sau înghet.

Verificarile ce se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin câte una la fiecare 20 mp.

La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minim 1a5 din frecventa precedenta.

Înainte de începerea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi daca la vopsitoriile în ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere urmatoarele:

a. suprafata vopsita cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect (lucios sau mat) dupa cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pâna la "perfect curat", aduca sa nu prezinte straturi stravezii, pete desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau gletuire necorespunzatoare, urme de pensula sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare.

b. La vopsitoriile pe tâmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite în prealabil).

c. Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafete vopsite.

d. Înainte de vopsirea suprafetelor, vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.

e. Se va verifica înainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire.

Normative privind executarea lucrarilor de vopsitorii:

-C.3 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.

-Ordin M.C.Ind.1233.D/80 - Norme de protectia muncii în activitatea de constructii-montaj.

2.4. ZUGRĂVELI

Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugravelile interioare si exterioare.

Generalitati

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, se face în cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, gleturi, elemente de tâmplarie, instalatii).

Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de zugraveli sau placaje, înainte ca suportul sa fi fost verificat de catre seful punctului de lucru, privind îndeplinirea conditiilor de calitate.

Verificarea calitatii zugravelilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile în vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (învelitori, streasina) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tâmplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de încalzire).

Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.

Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologica de executie, prevazuta în prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive în ordinea si la intervalele de timp prescrise.

Se va urmari aplicarea masurilor dr protectie împotriva uscarii bruste (vânt, însorire), spalari prin ploaie sau înghet.

Verificarile ce se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin câte una la fiecare 200 mp.

La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.

Verificari pe faze de lucrari

Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

a. corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare;

b. aspectul suprafetelor zugravite în culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);

Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.

Nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.

Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala nu trebuie sa se ia pe palma prin frecare.

Normative privind executarea lucrarilor de zugraveala, vopsitorii:

C.18/1983 - Normativ pentru executarea lucrarilor umede.

C.16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

C.3/1976 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.

Ordin M.C.Ind.1233.D/80 - Norme de protectia muncii în activitatea de constructii-montaj.

STAS 146/1980 - Var pentru constructii.

2.5. PLACAJE

Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaj de faianta si gresie executate la interiorul cladirilor (aplicate pe suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip), precum si la lucrarile de placaj din caramida exterioare .

Placajele exterioare se executa din placi de argila arsa aplicate pe stratul de grund cu mortar de ciment marca M-100T.

Placajele fiind destinate sa ramâna vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar dupa terminarea întregului obiect si în consecinta nu este necesar sa se încheie procese verbale de lucrari sI numai pe faze de lucrari.

Lucrarile de placare vor începe dupa verificarea :

- stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate;

- existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (plansee, învelitori, sticle, cornise, balcoane);

- existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul (tâmplaria, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de instalatii).

Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective înaintea începerii montarii placajelor.

Toate materialele, semifabricatele si prefabeicatele care intra în componenta lucrarilor de placaje nu vor fi introduse în opera decât daca în prealabil:

- s-a verificat ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective;

- au fost depozitate sI manipulate în conditii care sa evite orice degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere în opera (dupa prescriptiile tehnice specifice pe care proiectul le cere) încercari de calitate;

- mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate în incinta santierului, pot fi introduse în lucrare daca sunt însotite de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie;

Lucrarile de placare se verifica având în vedere:

- aspect si stare generala;

- elemente geometrice (grosime, planeitate,verticalitate);

- aderenta placajului la stratul suport;

- rosturi, etanseitate, tesatura placilor, corespondenta cu proiectul;

- executarea muchiilor iesinde sau intrânde.

Verificarea pe faze de lucrari se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încapere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada în parte si se refera la urmatoarele obiective:

a) rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective).

b) determinarea de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinata prin sondaje executate cel putin unul la fiecare 100 mp).

c) aderenta la suport a mortarului de poza si între spatele placilor si mortar (sau pasta adeziva).

d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata).

e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor care se placheaza (stâlpi, grinzi, brâie, câmpuri).

Abaterile adimensionale pentru placaje sunt date în anexa A.2.

La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi verificari.

Prin examinarea vizuala se verifica:

a) Racordarea placajului cu tencuiala

Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu muchii rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat.

Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se faca prin scafe de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii.

b) Racordarea placajului din placi de faianta cu cada de dus.

Etansarea rostului respectiv trebuie sa fie executata cât mai îngrijit, neadmitându-se grosime neuniforma sau lipsa chitului.

Pentru a verifica etanseitatea racordului dintre placaj si cada de dus, se va controla partea opusa a peretelui, obsevând daca umezeala a trecut prin perete.

c) Strapungerile efectuate în suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, întrerupatoarelor, scarile de inox la bazinul de recuperare : gaurile facute în placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice, nichelate sau prevazute cu garnituri - dupa cum este prevazut în proiect. La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel încât conturul gaurii se vede sI în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator.

Deasemeni, gaurile preacticate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator,oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub aceste obiecte.

Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,2 - 2,0 m lungime. Sub acest dreptar asezat pe orice directie nu se admite decât o singura denivelare de max. 2mm.

Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul sI cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. În suprafetele orizontale (glafuri, marginea bazinului, trebuie sa se asigure o panta catre interior de cca. 2%).

Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la început prin examinarea vizuala, iar daca se observa pendulari în plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite sub dreptar decât o singura unda având o sageata mai mica de 2 mm.

În limita de separare a placajului de tâmplaria de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele, cel putin 1 mm.

Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe înaltimea placajului.

Abateri admisibile la calitatea placajelor

Placaje interioare în placi de faianta :

Devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor placajului (distanta între dreptar si suprafata placajului).......... ..... ...... .................2 mm

Devierea rosturilor dintre faiante , stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor , maxim una la o placa

pe o suprafata de 1 mp.......... ..... ...... ............................1mma1 placa

Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi.............nu se admit

Locuri neumplute cu glazura pe supraf. placajului................max. 2amp

Fisuri pe suprafata placajului.......... ..... ...... ................nu se admit

Placaje exterioare de caramida decorativa :

Devierea de la planeitate ....................2mm

Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente ...1mm/1 placa

Devierea de la verticalitate a placajului.............nu se admit

Portiuni neumplute mortar in rosturi  .............nu se admit

Locuri neumplute cu glazura pe supraf. placajului................max. 2/mp

Fisuri pe suprafata placajului.......... ..... ...... ................nu se admit

2.6. PARDOSELI

Generalitati

Lucrarile de pardoseli se vor începe dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se înregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.

Este necesara verificarea si receptionarea lucrarilor de instalatii ce trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli (ex. instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.

Toate materialele, semifabricate si prefabricate ce intra în componenta unei pardoseli vor intra în lucrare daca în prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;

- au fost depozitate si manipulate în conditii care sa evite orice degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere în opera - daca este cazul - încercarile de calitate.

Betoanele si mortarele provenite chiar de la statii centralizate chiar situate în incinta santierului, pot fi introduse în lucrare numai daca sunt însotite de documente din care sa rezulte caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.

Pricipalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul si starea generala;

- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);

- fixarea îmbracamintei pe suport;

- rosturile;

- racordarea cu alte elemente de constructii si instalatii;

- corespondenta cu proiectul.

Verificarea pe parcursul lucrarilor

La pardoselile din gresie se va verifica cu atentie :

- pantele spre sifoanele de pardoseala (acolo unde este cazul);

- egalitatea rosturilor si umplerea acestora;

- locurile de pornire cu placa întreaga si locurile de încheiere cu placa taiata.

Pardoseli reci din mozaic turnat.

În plansele de arhitectura sunt indicate încaperile unde se vor utiliza pardoselile din dale mozaicate (holuri, casa scarii, grupuri sanitare).

Îmbracamintile din mozaic se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic.

Pe stratul suport de beton armat se va întinde un strat de mortar de ciment de poza în grosime de cca. 30 mm, cu suprafata rugoasa, pentru o mai buna legatura cu îmbracamintea din mozaic. Dupa întinderea mortarului de ciment de poza, se va turna mortarul de ciment cu piatra de mozaic într-un strat de 10-15 mm grosime, în functie destinatia încaperii unde este turnat.

Finisarea suprafetei îmbracamintilor, se va face prin frecare, slefuire, ceruire.

La executia stratului de finisaj, se vor realiza rosturi de dilatatie la suprefete de 2-4 mp.

La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarii;

- verificarile de aspect se efectueaza încapere cu încapere;

- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1a4 din aceea prescrisa pentru verificarile de parcurs.

Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza în procele verbale conform instructiunilor respective.

La receptia preliminara a obiectului se efectueaza:

- examinarea si controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;

- verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1a5 din încaperi, dar min. o verificare de 200 mp. Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1a4 din cea prescrisa pentri încheierea fazelor de lucrari.

Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:

- C.35a182- "Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor";

- STAS 3430a1982- "Pardoseli", "Clasificare".

- C.16a1984- "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente";

- C.56a1985- "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente";

- STAS 7055a1987- "Ciment ", "Portland alb";

- STAS 1131a1971- "Piatra de mozaic";

- STAS 328a1980- "Lianti hidraulici", "Ciment Portland";

2.7. TÂMPLARIE

Generalitati

Tâmplaria exterioara pentru atelierul Suceava este de tipul simpla si dubla cu deschidere interioara executata din aluminiu.

Datorita deschiderilor si închiderilor mari, tâmplaria a fost tronsonata în module mai mici usor de executat si de montat (conform planse proiect, faza DDE).

Ferestrele sunt proiectate la exterior, cu ochiuri fixe si ochiuri mobile, iar la interior toate ochiurile sunt mobile pentru asigurarea întretinerii acestora.

Pentru ventilarea curenta a încaperilor s-au prevazut ferestre cu ochiuri mobile accesibile la nivelul pardoselii.

Nodurile pentru realizarea tâmplariei exterioare sunt unicat si se vor executa conform planselor de detalii din proiect faza DDE.

Tocurile ferestrelor vor fi protejate pe contur cu carton bitumat la montarea în zidarie.

Daca este cazul, rosturile se vor etansa cu vata minerala, chit permanent elastic si baghete da lemn.

Protejarea tâmplariei la apa de ploaie cu lacrimare si santuri de tabla zincata.

TÂMPLĂRIE METALICĂ

Prevederi comune

Verificarea produselor de tâmplarie (lemn sau metal) montata în fabrica se face la primirea în fabrica a tâmplariei, a tâmplariei montata pe santier se face la primirea pe santier a ambelor categorii în tot timpul punerii în opera (montarii) precum si la receptie.

Tâmplaria din lemn si metal care soseste pe santier si în fabrica gata confectionata, trebuie verifcata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul:

- existentei si comtinutul certificatelor de calitate;

- corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;

- existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.

La punerea în opera se verifica daca în urma depozitarii si manipularii, tâmplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montarii va fi executata de catre conducatorul tehnic.

Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform reglementarilor în vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si încadrare în abaterile admisibile prevazute mai jos.

Verificarea pe faze se refera la întreaga categorie de lucrari de tâmplarie sau dulgherie si se va face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se "Procese verbale de verificare pe faze de lucrare", acestea înscriindu-se în registrul respectiv.

La receptia preliminara a întregului obiect, comisia de receptie va verufica lucrarile de tâmplarie si dulgherie, urmarind:

a). examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari;

b). examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;

c). se va avea în vedere ca tâmplaria sa îndeplineasca perfect functia pentru care a foct prevazuta.

Prevederi specifice

La tâmplaria de aluminiu se va verifica:

a).corespondenta dintre prevederile proiectului si golurile din santier. Comanda se va lansa la subantreprenor numai dupa rezolvarea eventualelor neconcordante;

b).existenta pieselor de fixare din elementele de constructie;

c).calitatea tâmplariei aduse în sanrier de subantreprenor: tratarea elementelor de rezistenta ale tocurilor, îmbinarea profilelor de aluminiu, finisajul acestora, accesoriile metalice;

d).montajul: verticalitate, lufturi, izolatia perimetrala.

2.8. GEAMURI

Prevederile capitolului "GEAMURI" se refera la controlul calitatii si receptiei lucrarilor de geamuri montate la usi si ferestre.

Verificarea materialelor aduse pe santier si în fabrica se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si calitatea materialelor prevazute în documentatia de executie.

Materialele nu vor fi puse în lucrare daca nu sunt însotite de certficatele de calitate. De asemenea, nu se vor pune în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei.

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se efectueaza conform instructiunilor în vigoare si se refera la corespondenta cu tipurile si dimensiunile din proiect, la conditiile de calitate si la încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte si precizate în cataloagele de detalii tip sau în desenele de executie.

Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrari de geamuri si pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI, care se înscriu în registrul respectiv.

Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a întregului obiect se va face prin:

- examinarea existentei si continutului procesului de verificare pe faze de lucrari;

- examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj;

La geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb se cotroleaza vizual daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse.

Nu se admite sa se vada capetele tintelor sau stifturilor.

Se controleaza daca îmbinarea chitului la colturi este corect executata.

Se controleaza daca s-a întins patul de chit pe faltul grunduit al tâmplariei de lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb si patul de acelasi chit la tâmplaria metalica, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva geamuri.

Daca nu se poate stabili precis existenta patului de chit, se scoate un ochi (la geam ), operatia repetându-se daca rezultatul este negativ, pâna la edificarea organului de verificare.

Pentru a controla aderenta cordonului de chit, se va încerca cu un spaclu desprinderea lui.

Un chit bun si bine aplicat adera la geam si falt atât de puternic, încât nu se poate îndeparta decât prin taiere cu dalta.

Etanseitatea cordonului de chit se controleaza prin scoaterea unei cercevele si asezarea într-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea ei prin stratul de chit.

Controlarea tintelor de fixare a geamurilor la tâmplaria din lemn, respectiv a stifturilor de sârma de otel la tâmplaria metalica se face prin sondaj, scotându-se chitul la câteva cercevele sau foi de usi, numarul sondajelor depinzând de volumul lucrarii si de rezultatele obtinute la primele încercari.

Jocul de 1...2 mm între geam si falt se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea tintelor si stifturilor, precum si a aderentei cordonului de chit.

Pentru tâmplaria de aluminiu se va verifica fixarea geamului si etanseitatea.

Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de tâmplarie si montare a geamurilor:

- C199/1979 - "Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea în constructii a tâmplariei de lemn";

- STAS 465/1980 - "Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii";

- STAS 466/1986 - "Usi din lemn pentru constructii civile";

- STAS 333/1986  - "Ferestre si usi de balcon, usi interioare si exterioare din lemn pentru constructii";

Formate si alcatuiri:

- STAS 799/1988  - "Ferestre si usi din lemn.Conditii generale";

- STAS 9317/4.2a1987 - "Tâmplarie pentru constructii.Metode de verificare a calitatii";

- C.47/1986  - "Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla în constructii";

- STAS 853/1980  - "Geamuri trase";

- STAS 3830/1984 - "Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre";

Întocmit,