CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR
D.p.d.v. al destinatiei sunt: civile, industriale, agricole.
In afara acestei clasificari mai exista c-tii ingineresti care cuprind:c-tii speciale ind.(cosuri de fum ,turnuri de racire, rezervoare, castele de apa), c-tii hidrotehnice, c-tii energetice, cai de comunicatii(tunele, viaducte), linii de trasport, c-tii speciale edilitare.
C-tiile civile cuprind: cladiri de locuit, social culturale, administrative.
Dpdv al consecintelor depasirii starii limita pentru viata si sanatatea oamenilor, importanta ec a exploatarii continue a c-tiilor, importanta in viata spirtuala si durata de exploatare prevazuta, cladirile se impart in 5 clase de importanta: 1. Clasa de importanta I (c-tii de importanta exceptionala a caror avariere conduce la urmari catastrofale,Ex:c-tii destinate producerii energiei nucleare); 2.clasa de importanta II (c-tii de importanta deosebita a caror avariere are urmari grave,Ex:spitale,c-tii cu valoare culturala deosebita); 3. C-tii de importanta medie (marea parte a constructiilor de locuit,social culturale,administrative); 4.C-tii de importanta secundara (a caror avariere implica un pericol redus pentru viata oamenilor; 5. C-tii neimportante, provizorii(fara implicatii materiale sau de vieti omenesti dc sunt avariate).
CONCEPTUL DE PERFORMANTA
Conceptul de performanta in c-tii constituie un nivel superior de interpretare a calitatii. Scopul acestuia il constiutie stabilerea exigentelor de siguranta a c-tiilor si a partilor componente pe durata de viata a constructiei.Conceptul de performanta are 3 etape: 1. Identificarea exigentelor utilizatorului ; 2. Tranzitia de la exigentele utilizatorului la exigentele de performanta( rezistenta si stabilit. cladirii, rezist la foc, exigente hidrotermice, vizuale ,economice, etc); 3. Stabilirea criteriilor de apreciere al gradului de satisfacere a fiecareia din exigentele de perfornanta.
Exigentele de performanta sunt:1.Stabilitatea si rezistenta,2.Siguranta la foc,3.Siguranta de utilizare,4.Etansietatea,5.Performanta hidrotehnica,6.Ambianta atmosferica,7.Performanta acustica,8.Performanta vizuala,9.Performanta tactila,10.Performanta dinamica,11.Performanta de igiena,12.Adaptare la utilizare,13.Durabilitate,14.Economie
Dpdv al calitatii performantelor de comportare se clasifica astfel:
a)Siguranta(Rezistenta,Stabilitate,Protectia la actiunea focului,Siguranta in exploatare)
b)Confort(Vizual,Auditiv,Igienic,Tactil,Artropodinamic)
c)Economic(Durabilitate,Mentinabilitate,Flexibilitate,Postutilizare)
SIGURANTA CONSTRUCTIEI
Notiunea de siguranta a c-tiilor a aparut din cele mai vechi timpuri.Prima definitie a fost data de Rankeine in 1862, care utilizeaza coeficientul de siguranta(2-10),aspct car 323b18d e pune in evidenta nivelul scazut al cunostintelor.Analiza evolutiva a sistemelor de calcul a pus in evidenta urmatoarele etape:
-1940-Metoda rezistentelor admisibile dupa care sau utilizat metodele rezolvarii la rupere
-1960-Se introduce teoria probabilitati in calculul structurii,ceea ce a constituit fundamentul introducerii metodei starii limita.
METODA STARILOR LIMITA
Trasaturile esentiale sunt : 1. Se considera sistematic diferite stari limitta posibile pentru o c-tie data ; 2. Se considera in mod independent variabilitatea diferitilor factori care afecteaza siguranta c-tiilor stabilind in consecinta datele calificative care determina nivelul de asigurare a unei c-tii. Se intelege prin stare limita o stare a carei atingere implica pierderea reversibilia sau ireversibila a capacitatii unei c-tii de a satisface cond. de exploatare legata de destinatia stabilita si aparitia unor pericole pentru viata si sanatatea oamenilor.
Starile limite se impart in 2 categorii : stari limite ultime (ruperi de diferite naturi, pierderea stabilitatii partiale )si stari limita ale exploatarii normale (deplasari statice sau dinamice excesive , fisuri execesive ruperi si prabusiri).
CLASIFICAREA ACTIUNILOR
Clasificarea actiunilor :1.Actiunii permanente (greutatea elementelor,greutatea utila ,care se calculeaza conform STAS in functie de destinatia incaperilor,greutatea pamintului, efectul precomprimarii);2.Actiuni temporare (variabile,incarcari tehnologice, incarari din timpul executiei, act. vintului, zapezi, variatii de temperatura ); 3.Actiuni exceptionale(actiunea seismica,cutremure,cedari ale unor elemente ,explozii ,inundati, etc).
ACTIUNEA SEISMICA
Cutremurele de pamint sunt fenomene geologice naturale cu carctere distructive, de natura aleatoare, atat prin cauze cit si prin efect. Pot fi provcate de miscari tectonice, de origine mecanica sau de explozie. Cutremurele sunt : de suprafata(focarul este situat pina la 60 km adincime ); cutremure prod de scoarta terestra ; cutremure de adincime (focarul e mai mare de300km). In general ctiile au implicatii puternice la act. seismica. Severitatea misc. seismice variaza in functie de magnitudine , adincime focar , mecanismul de producere (magnitudine = masura de evaluare a misc. seismice ). C-tiile se prevad din proiectare cu forme regulate in plan , cu rosturi seismice, cu rigiditati uniform distribuite pe verticala, cu capacitate de deformare post elastica.
ACTIUNEA VINTULUI
Are un caracter temporar , variabil si dinamic, si se manifesta prin forte ext. distribuite , orientate preponderent perpendicular pe suprafata expusa. In afara de aceste actiuni se mai dezvolta si o componenta care devine importanta la c-tii cu suprafat mare. Fortele din act vintului sunt variabile in timp si dpdv al efectului asupra c-tiilor , act vintului se considera ca o suma dintre componenta statica( corespunde vitezei mediane pe un interval de timp referinta - 10 ani) si cea dinamica(se manfesta prin fluctuatii ale presiunii dinamice, aparitia fortelor alternate si generarea de oscilatii autointretinute).In evaluarea efectelor fluctuante ale actiunii vantului sunt considerate 3 categorii de constructii,in functie de sensibilitatea acestora:1.C-tii putin sensibile,numite curente(C1);2.C-tii curente sensibile a caror perioada proprie notata cu T>1sec,in categoria acestor c-tii intra cosurile de fum cuinaltimea 40<h<150m;3.C-tii sensibile la actiunea vantului notate cu(C3).Calculul la actiunea vantului se realizeaza dupa STAS,cu relatia:pv=β*Cni*Cn(h)*qv
ACTIUNEA FOCULUI
Apare cu o probabilitate redusa in general datorita unor masuri de protectie neluate in considerare. Proiectarea este legata de protectia pe care o asigura c-tiei, iar actiunea de exploatare este coordonata de o serie de tehnologii care se aplica si care prezinta un grad ridicat de apritia incendiului. In timpul unui incendiu temp depaseste 1000 grade celsius, atat betonul cit si armatura schimbindu-si parametri de comportare dupa depasirea tmp de 100 grade. Comportarea unei c-tii la foc este dependenta de comportarea materialelor constitutive.
HIGROTERMICA CTIILOR
Prin destinatia lor , cladirile de locuit si social culturale trebuie sa satisfaca exigentele de viata ale oamenilor. Prin procesele de catabolism si anabolism ale oamenilor se elimina substante nocive ce au ca efect diminuarea capacitatii de munca. De aceea este importanta cunoasterea caracteristicilor higrotermice ale elementelor de c-tie si efectuarea studiului termic si de umiditate pentru asigurarea cerintelor fundamentale care genereaza confortul termic. Factorii imortanti de care depinde confortul termic sunt: temp aerului interior si temp medie a suprafetelor interioare. Confortul termic se studiaza atat in plan orizontal (elemntele verticale de inchidere perimetrala sau de compartimentare)cat si vertical (elem orizontale ale unei ctii - plansee acoperis). In vederea asigurarii cerintelor functionale , la ctiile civile este necesara izolarea termica a elem acestora.Alegerea modului de executie se face pe baza calculelor urmarind :-realizrea rezistentelor termice necesare asigurarii climatuluii int, limitarea fluxului termic ; - evitarea aparitiei condensului ; - asigurarea existentei coresp la permeabilitate a vaporilor ; - limitarea influentei aerului exterior.
ACUSTICA CTIILOR
Datorita impactului negativ pe care-l are sunetul asupra sanatatii oamenilor , zgomotul a devenit o problema majora pentru tarile civilizate , fapt pentru care au aparut o serie de masuri capabile sa protejeze oamenii. Zgomotele produse in locuinte pot fi apreciate ca zgomote de intensitate medie. Cu toate acestea datorita caracterului lor prelungit ele pot fi condsiderate drept iritanti cronici ai mediului. Principalele surse de zgomot care pot afecta caracteristicile functionale ale unei cladiri sunt: zgomote produse din exploatarea crescuta , spatii tehnice si comerciale. Domeniul de audibilitate variaza intre 16 - 20.00
de Hz. Se defineste nivelul de zgomot echivalent care se citeste la o distanta de 3 metri de cladire si la 1.3 m de la cota terenului natural. Acest factor se refera la nivelul de zgomot care exista inafara unitatii functionale. Limitele admise pentru diferite zone urbane sunt: cvartale de locuit - 50 decibeli; pentru zonele centrale - 60 decibeli.
Sunetul se caracterizeaza prin 3 zone: zona I - de propagare (are o crestere exponentiala in timp); zona II (zona de mentinere a unei intesitati anume ); zona III (scaderea substantiala a zgomotului).
Gradul de protectie acustica este definit de tipul dectie , destinatie , exigente functionle , amplasament si se calculeaza pe baza elementelor de intensitate stabilite in standarde minime si maxime, precum, si capacitatea de absorptie acustica a elementelor constitutive ale ctiei. In general elementele de protectie acustica ale ctiei sau ale unui amsamblu sunt stabilite prin proiectul cladirii , avand in vedere exigentele acustice. Elementele de acustica urbana se reglementeaza in general pe plan urbanistic.
ILUMINATUL CLADIRILOR-ELEMENTE
Iluminatul reprezinta o exigenta generala foarte importanta care caracterizeaza o ctie, avand in vedere ampldsarea si orientarea fata de punctele cardinale, suprafata ferestrelor si spatiului care necesita a fi iluminat. La ctiile civile iluminarea se poate realiza natural sau artifical, in functie de suprafata incaperii si de cerintele functionale impuse.
INFRASTRUCTURA CTIILOR CIVILE
Reprezinta componenta unei cladiri situata sub cota terenului natural. Este constituita din fundatii subsoluri. Infrastructura reprezinta elem de ctie care asigura incastrarea caldirii in teren, precum si transmiterea incarcarilor la terenul de fundare, asigura rezistenta si stabilitatea suprastructurii. Criteriile care stau la baza alegerii fundatiei sunt : planul cladirii, studiul de sistematizare, clasa de importanta, capacitatea portanta a terenului de fundare, schema generala incarcarilor, studiul hidrologic.
Clasificarea fundatiilor :
1.dupa modul de transmiterea descarcarilor la terenul de fundare :directe si indirecte.
2. dupa rigiditate: rigide si elastice.
3. dupa alcatuire: monolite si prefabricate.
4.dupa materialul utilizat : din zidarie (caramida sau piatra ), din lemn si din beton
5. dupa forma : continuie si izloate.
Adincimea fundatiilor este conditionata de asigurarea exigentei de ingehet, precum si de cpacitatea portanta a terenului in vederea preluarii incarcarilor transmise de cladire.
Forma fundatiilor este aleasa de proiectant in functie de schema statica de transmiterea incarcarilor si de capacitate portanta a terenului de fundare. Un aspect foarte important in stabilrea formei il constitue amplasarea cladirii in teren si existenta unei alte ctii in imediata vecinatate.
FUNDATII DE SUPRAFATA
Sunt utilizate atunci cind capacitatea portanta a terenului este corespunzatoare preluarii sarcinilor transmise de fundatie, adincimea fiind de 5-6 m maxim.pot fi continue sau izolate. Fundatiile continue se adopta in general la structuri pe zidarie portanta si se caracterizeaza prin 2 centuri (superioara si inferiaora) realizate pentru transmiterea incarcarilor de la structura la teren. Penntru alcatuirea unei astfel de fundatii sunt necesare 2 analize: adincimea de inghet si la timea talpii de fundare. Cind incarcarile transmise fundatie sunt mari, se adopta sistemul de fundare, utilizind grinzi de fundare(nu sunt prevazute subsoluri). Atunci cind incarcarile transmise de suprastructura depasesc capacitatea portanta a terenului se adopta solutuia de radieri generale(soltii economica pentru cladiri cu subsol si cladiri amplasate pe terenuri deformabile).
FUNDATII IZOLTATE
Se adopta atunci cind structura nu transmite incarcari foarte mari iterenului de fundatie. Se aplica constructiilor cu deschideri mari , amplasate pe teren nedeformabil, pentru ctii de importanta redusa. Fundatiile izolate pot fi rigide si elastice.
Fundatiile rigide se utilizeza pentru ctii tip parter, amplasate pe terenuri bune de fundare; se aplica in general pentru srtructuri metalice.
Fundatiile elastice pot fi realizate monolit (pentru structuri din bet armat) sau prefabricat(pentru stilpii prefabricati se adopta sistemul de fabricatie tip pahar).
FUNDATII SUB DIAFRAGME DIN BET. ARMAT
Se realizeaza in solutie de fundatie continua rigida(transmiterea de la difragma la cuzinet se realizeza prin centuri armate) sau elastica. Sistemul este compatibil cu cel al fundatiei continue sub ziduri. Fundatia continua sub stalpi este o solutie care se adopta cand incarcarea transmisa de stalpi e mare , si cind terenul prezinta o capacitate de deformare ridicata. In calculul grinzilor de fundare se aplica 2 metode : modelul winkler si modelul teoriei elasticitatii.
FUNDATII PE RADIERE
Se utilizeaza cind descarcarile sunt foarte mari, comparativ cu capacitatea portanta a terenului. Dpdv constructiv si al rolului pe care-l au radierele sunt : de greutate(cind ctia este amplasata cu nivelul apei crescut), de rezistenta(similare unor plansee intoarse si rezemate pe stilpi si grinzi). Radierele de rezistenta pot fi : tip placa(la ctii civile cu structura de zidarie portanta) ;tip placa si grinzi(la ctii civile cu strctura in cadre); tip planseu ciuperca; circulare(ctii tip turn).
FUNDATII PE COLOANE
Sunt utlizate cind punctele de descarcare ale sarcinilor supra structurii sunt in numar mic. Coloanele sunt din bet armat prefabricat, se monteaza in teren cu ajutorul utilajelor grele(se sapa la interior, evacuiind pamintul , dupa care se introduce betonul simplu).
Un sistem de fundarte modern este fundarea pe placi curbe subtiri.acestea pot fi sub forma de con si paraboloiti hiperbolici.
ACOPERISUL
Partea de atic prin intermediul caruia se relizeaza inchiderea cladirii la partea superioara cu scopul de a o proteja impotriva agentilor climatici. Partile componente ale acoperisului sunt: struct portanta, izolatia termica, invelitoarea. Clasificarea acoperisurilor: 1.Dupa panta: -acop inclinate(α>20o); acoperisuri medii(8o<α<20o) acoperisuri plane(α<8o). 2.Dupa forma in elevatie: -cu suprafete plane inclinate; - cu suprafete plane cu panta unica; -cu supraf curbe; -acop speciale. 3.Dupa struct de rezistenta: -acop masive din zidarie; -acop din elemente plane. 4.Dupa comp dpdv termic: -acop reci; -acop calde. La constr civile se utilizeaza toate tipurile de acoperisuri prezentate, dar cu precadere acop tip sarpanta, tip terasa.
HIDROTERMICA ACOPERISURILOR
Rezistenta termica necesara este >decat cea a puntilor exterioare datorita faptului datorita faptului ca este necesar ca pierderea de caldura in timpul iernii sa fie mai redusa iar efectul radiatiilor solare pe timp de vara sa fie minime.In acest context precizam ca si sistemele de acoperis se clasifica in doua categorii :acop calde(terase) si acop reci(sarpante).Atat unele cat si celelalte se prevad obligatoriu cu izolatie termica,dimensionarea acesteia Ref>Rnec.Grosimea izolatiei termice este stabilita prin calcul avand in vedere coeficientul de conductivitate t0 a fiecarui element component,grosimea stratului iar la niv acoperisului pot sa apar punti termice atunci cand izolatia termica nu este sau nu a fost dimensionata corespunzator.
INVELITORILE
Sunt elemente de constructie cu rol de a proteja cladirea de actiunile climatice. Cerinte: impermeabilitate, rezistenta la foc, adaptabilitate la forma acoperisului. Clasificarea invelitorilor: 1.Dupa natura materialelor constitutive: invelitori ceramice, materialele bituminoase, sticla, mase plastice, tabla. Elementele accesorii sunt din tabla sau mat plastice. Acestea sunt: jgeaburile, burlanele. Burlanele servesc la evacuarea apelor la sist de canalizare. Ele pot fi montate la interiorul cladirii cat si la ext acesteia. Cele de la ext se realizeaza in special din tabla. In general diametrul burlanelor tr sa fie 2/3 pana la ¾ din diametrul jgheaburilor.
O solutie des utliizata de a realizaun acoperis il constituie terasa. Terasa este sistemul de acoperis care este constituit din: beton de panta; termoizolatie; sapa; bariera contra vaporilor; strat de difuzie; strat suport hidroizolatie. Terasele pot fi circulabile sau necirculabile, functie care este asigurata din faza de proiect. Terasele sunt prevazute cu aticuri, au o inaltime stabilita prin proiect in functie de tipul terasei. Deasupra aticului se monteaza un sort de tabla ptr protejarea acestuia. Evacuarea apelor pluviale se face prin intermediul coloanelor montate prin interiorul cladirii.
PLANSEE PTR. CONSTRUCTII CIVILE
Sunt elemente de constr care compartimenteaza cladirea pe verticala. Cerintele acestora sunt: demobilitattea, rezistenta si stabilitatea, izolatia termica si acustica, exigente fizice, exigente economice.Clasificare: a). Dupa pozitie si functie: -planseu peste subsol; -plansee curente; -planseu special; -planseu de terasa. B) dupa materialul utilizat: -plansee din lemn; -plansee din metal; -plansee din zidarie; - din beton. C). Dupa forma geometrica: -plansee curbe, plane, cu nervuri, casetate. D). Dupa sistemul de sustinere: - care descarca pe pereti portanti, pe cladire, pe stalpi, plansee suspendate. E). Dupa alc constructiva: -plansee cu elem identice; plansee cu structuri diferite in componenta.
PLANSEE DIN LEMN
Se utilizeaza la const civile, in special in zonele cu grad seismic scazut si la const cu caracter de locuinta. In general descarca pe pereti structurali.Dezavantaje: rigiditate la incarcari orizontale, au deformabilitate mare la inconvoiere. Avantaje: greutate redusa, izolare buna, executie rapida.Calculul de rezistenta al planseului din lemn se face in gruparea fundamentala la starea limita de deformatie(sageata fef<fadmis).Planseul din lemn dispus la ultima cota trebuie pravazut cu termoizolatie dispusa intre grinzile din lemn.Elementele de conlucrare cu structura de rezistenta sunt:asigurarea prinderilor la extremitatea grinzilor,dispunerea tirantilor metalici(ancorati de pereti portanti).
PLANSEE DIN ZIDARIE DE CARAMIDA
Se intalnesc la constr vechi, declarate monumente istorice. Scopul fiind de a pastra substratul istoric.Astfel de plansee se pot realiza in 3 variante:1.cu bolti realizate pe doua deschideri;2.cu bolti realizate pe 1 deschidere;3.realizate in solutie mixta (grinzi metalice pe care descarca boltisoare din caramizi).Planseele din zidarie sunt semirigide si au o rezistenta indelungata.
PLANSEELE METALICE
Sunt utilizate la cladiri cu un nr mare de nivele si de regula cu schelet metalic. Avantajele sunt : capacitate portanta mare; referire la act orizontale ; pot avea un grad de reutilizare ; sunt mai usoare decat planseele din beton. Dezavantaje : trebuie considerate masuri pentru asigurarea durabilitatii la foc a exeigentelor termice si acustice; apar eforturi la variatii de temperatura.
PLANSEE CU GRINZI DIN METAL SI ELEMENTE DE UMPLUTURA
Sunt realizate din grinzi metalice situate la distante de 0.7-1.2 m, intre care se realizeaza bolti din zidarie de caramida sau BA. Calculul botilor se face in ipoteza de arc simplu rezemat pe profile metalice facandu-se verificarea la starea limita ultima si la starea de exploatare normala. Rigiditatea grinzilor metalice pentru evitarea flambajului talpilor completate cat si realizarea rigiditatii de ansamblu a planseului se face cu elemente suplimentare dispuse intre grinzile metalice.
PLANSEELE DIN BETON
Prezinta o serie de avantaje:capacitate portanta mare,durabilitate ridicata,rigiditate infinita,asigura efectul de saiba.Tipuri de plansee din b.a.:placi din b.a.;plansee cu grinzi pp si sec;plansee casetate;pl tip ciuperca(descarca pe un capitel);pl tip dala(descarca pe stalp).Placa din b.a. poate fi armata pe 1 sau 2 diectii in functie de raportul b/a.La placile armate pe 1 directie hpl=1/25-1/35 din latura lunga;iar la cele armate pe 2 directii hpl=1/35-1/40 din latura lunga.
La blocuri Hp>13cm(conditii acustice si/sau deformatii)
PLANSEE MIXTE DIN BETON ARMAT (TIP PREDALA)
Predala este o placa prefabricata cu gros max 6cm,armata, care contine armatura la partea inferioara a placii;stratul din b.a. monolit care se dispune peste predala contine armatura corespunazatoare placii la partea superioara.
Planseele se analizeaza sub 2 aspecte:1.ca element de c-tie sub actiunea incarcarilor gravitationale ;2.ca element de constructie in ansamblul structurii.
Starea de deformatie si de solicitare se determina dupa regimul mecanicii constructiei considerand ca planseul lucreaza in domeniul elastic.Dimensionarea si verificarea elementelor componenete ale planseelor se efectueaza dupa metoda starilor limita prin considerarea:1.starii limita a capacitatii portante;2.starii limita a stari normale(deformatii, aparitia si deschiderea fisurii)
PERETI
(CA ELEMENT DE INCHIDERE,COMPARTIMENTARE)
Sunt elemente verticale cu rol de compartimentare,contravantuire,inchidere perimetrala sau rezemare.
Clasificare:1.Dupa rolul pe care-l indeplinesc in ansamblul c-tiei(p.portanti,p.autoportanti, p.purtati sau de umplutura,care nu sunt nici autoportanti si au rol exclusiv de compartimentare usoara);2.Dupa materialul constitutiv(zid de caramida,piatra,brton armat,produse pe baza de ipsos)
Exigentele de performanta:rezistenta mecanica si stabilitate,siguranta in caz de incendiu,igiena si sanatate,durabilitate si securitate,protectia impotriva zgomotului,izolatie termica,economia de energie.
PERETII DIN ZIDARIE
Se pot executa din piatra naturala sau artificiala si pot avea rol de rezemare,compartimentare,contravantuire.In mod obligatoriu peretii de rezistenta au o grosime de min 25cm si cunt prevazuti cu samburi si centuri din b.a.Aceleasi caracteristici trebuie avute in vedere si la peretii de contravantuire.
PERETII DE COMPARTIMENTARE
Au grosimi de 12.5cm si oricand in structura de rezistenta acestia pot suferimodificari.Dc peretele de compartimentare se afla la parter acesta nu necesita fundatie ci doar o ingrosare a pardoselii.
PERETII DIN BETON ARMAT
Se clasifica in pereti monoliti si pereti prefabricati.Peretii monoliti sau utilizat la cladiri cu regim de inaltime pana la p+12 datorita faptului ca prezinta avantaje:capacitate portanta mare,durabilitate mare,conlucrare spatiala buna.Dezavantajul il constituie capacitatea de izolare redusa.Structura realizata in astfel de solutii au avut o comportare foarte buna la cutremure.
Peretii din beton armat prefabricat(panouri mari)care s-au aplicat la blocuri p+4;p+8,prezinta dezavantajul unui grad redus de conlucrare spatiala si o izolare termica deficitara.Avantajul lor il constituie faptul ca prezinta rigiditati comparabile pe ambele directii.
PERETII CORTINA
Sunt pereti usori de fatada care sunt suspendati de peretii de rezistenta.Avantaje:greutate redusa(30-50daN/m2),grad ridicat de productivitate,durabilitate,estetica arhitecturala.Dezavantaje:cost ridicat,inertie to redusa Dpdv al to panourile cortina pot fi cu aer ventilat sau cu bariera contra vaporilor,acestea preluand umiditatea care se creeaza in zona puntilor termice.Cand exista un strat de aer ventilat acesta trebuie sa comunice prin canale pe toate panourile avand zone de eliberare a vaporilor de aer
ELEMENTE SI ACCESORII PENTRU PERETI
-Buiandrugul:este elementul care bordeaza la partea superioara a golului si se calculeaza ca o grinda simplu rezemata incarcata cu o sarcina data de greutatea zidului de deasupra.
-Solbancul:este elementul de c-tie aplicat la exterior golului de fereastra
-Glaful:este dispus la interiorul golului de fereastra
-Tamplaria:lemn masiv,lamela,PVC,aluminiu, metal,beton.Trebuie sa fie etansa si rezistenta la actiunea factorilor atmosferici.
-Ferestrele: pot fi simple sau duble,iar dupa deschidere se pot clasifica astfel:cu deschidere obisnuita,prin basculare,rotire,pivotanta,tip ghilotina,culisanta.Suprafata ferestrei raportata la suprafata incaperii trebuie sa indeplineasca exigenta de a asigura lumina necesara(1/5-1/7 din suprafata utila a incaperii)
|
