COFRAJE
Generalitati
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de be 131d38b ton armat monolit. De aceea se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;
Clasificari
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii:
dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:
a) cofraje demontabile - alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.
Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;
b) cofraje nedemontabile - care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.
Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale.
Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante, cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.
c) cofraje traditionale - folosite la elemente si structuri cu character de unicat sau cu forme variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de cofrare.
Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un numar mic de ori.
d) cofraje pierdute - care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se recupereaza, ramanand aderente la elemental format.
Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau estetic.Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru planseele casetate etc.
din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in:
a) cofraje pentru fundatii;
b) cofraje pentru pereti;
c) cofraje pentru stalpi;
d) cofraje pentru grinzi;
e) cofraje pentru plansee;
f) cofraje pentru arce si bolti;
g) cofraje pentru alte elemente de constructie.
dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din:
a) cherestea;
b) placaj rezistent la umiditate;
c) tabla de otel;
d) profiluri din aliaje de aluminiu;
e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon);
f) cauciuc;
g) materiale combinate - placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel sau cu polimeri.
Conditii de calitate
Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice.
Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate.
Conditii tehnice
a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura a elementelor;
b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei elementelor de beton;
c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico-mecanice la care sunt supuse;
d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc);
e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii, circulatei etc.;
f) starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta betonului la ea;
g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic sis a nu fie atacate de beton.
Conditii functionale
a) sa aiba dimensiunile modulate;
b) sa permita o asamblare usoara;
c) sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare;
d) sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de manopera;
e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 - 40 kg, pentru cele manipulate de catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate de catre doi muncitori;
f) sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii muncii.
Conditii economice.
a) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de materiale, energie si manopera si la un cost cat mai mic;
b) sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;
c) sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si demontarea lor;
d) sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat mai usoara si la un prêt cat mai redus.
Principii de calcul
Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora (asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte.
Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de"
rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din care este confectionat elemental;
modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental;
sageata maxima admisa pentru elemental respective;
combinatia de incarcari cea mai defavorabila.
Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.
La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt folosite cofrajele.
Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ:
a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului;
b) greutatea proprie a betonului proaspat (armat);
c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni;
d) incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate cu beton;
e) incarcarea datorata vibrarii betonului;
Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la deformatii.
Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:
pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele orizontale ale esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b;
pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b.
Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia.
|
