CAPITOLUL I

I. CONSTRUCŢIA INSTALAŢIEIE ELECTRICE A

FARURILOR sI A ELEMENTELOR COMPONENTE

SCHEMA CONEXIUNILOR sI CIRCUITELOR INSTALAŢIEIE ELECTRICE A FARURILOR

Conectarea farurilor în instalatia electrica a automobilului, respectiv alimentarea acestora de la sursele de curent (baterie sau generator), se realizeaza în general prin intermediul urmatoarelor elemente: comutatorul cu cheie de contact, comutatorul central de lumini, patru sigurante, conducatoare electrice, regletele sau casetele de borne si accesoriile necesare (de exemplu, FIAT, LADA etc), se mai foloseste în plus un întrerupator simplu sau dublu 36 pentru lumini exterioare, prin intermediul caruia se alimenteaza comutatorul central de lumini, si lampile de pozitie.

1.2 CONECTAREA FARURILOR LA AUTOTURISMELE ECHIPATE CU PATRU FARURI

La automobilele cu patru faruri, în momentul conectarii celor patru filamente a 45 - 60 W corespunzatoare fazei lungi, acestea consuma un curent de 15-16 A. Un astfel de curent poate sa deterioreze contactele comutatorului central de lumini 31, calculat pentru o valoare a curentului de 8 A. De aceea, faza lunga a farurilor se conecteaza prin intermediul unui releu suplimentar 38 tip PC - 527, ale carui contacte sunt capabile sa suporte un curent de 20 A; prin contactele comutatorului central 31, trece numai curent de alimentare a înfasurarii releului, care nu depaseste 0,3 A. În fig. 1 este reprezentata schema electrica de conectare a farurilor la autoturismele echipate cu patru faruri.

În situatia de nefunctionare, contactele releului sunt deschise, întrerupând circuitul curentului permanent de alimentare a sigurantelor nr. 3 si 4 ale fazei lungi.

Conectarea fazei scurte

Se contacteaza întrerupatorul pentru lumini exterioare 36; se actioneaza (în jos, la prima pozitie) maneta comutatorului central de lumini 31. În aceasta situatie curentul se închide pe urmatorul circuit: borna "+" a bateriei 28 sau borna "30" a alternatorului 29 - caseta de distributie - bornele "30" - "INT" ale comutatorului cheii de contact 32 - întrerupatorul luminilor exterioare 36 - conducatorul de culoare verde - comutatorul central de lumini 31 - sigurantele nr. 5 si 6 (simbol 56 b) - filamentul becurilor fazei scurte ale celor doua faruri exterioare 27 (prin cele doua conducpatoare de culoare gri, respectiv gri cu dungi negre) - masa - borna - "-" a bateriei de acumulatoare, respectiv corpul alternatorului.

Contactarea fazei lungi

Pentru obtinerea fazei lungi, dupa contactarea întrerupatorului pentru lumini exterioare 36 se actioneaza (în jos, la a doua pozitie) maneta comutatorului central de lumini 31.

Contactarea fazei lungi se realizeaza cu ajutorul a doua circuite, si anume: circuitul de comanda (de excitatie) a releului prin care trece o intensitate mica (de 0,3 A) si circuitul propriu-zis de alimentare a celor patru becuri ale farurilor, curent de intensitate mare, respectiv de 15-16 A.

Curentul circuitului de comanda se închide pe urmatorul traseu: borna "+" a bateriei de acumulatoare 28 sau borna "30" a alternatorului 29 - caseta de distributie - borna "30" - "ITN" ale comutatorului cheii de contact 32 - întrerupatorul lumini exterioare 36 - conducatorul de culoare verde - comutatorul central de lumini 31 - borna "85" si înfasurarea de excitatie a releului 38 - borna "86" a releului - masa - borna "-" a bateriei 28, respectiv corpul alternatorului.

La trecerea curentului prin înfasurarea releului 38, miezul acestuia se magnetizeaza si atrage armatura mobila, închide contactele, contactând prin acesta circuitul propriu-zis de alimentare a becurilor de la faruri.

Curentul circuitului propriu-zis de alimentare a becurilor farurilor se închid pe traseul urmator: borna "+" a bateriei 28, respectiv borna "30" a alternatorului 29 - caseta de distributie - borna "30/15" si contactele închise ale releului 38 - borna "87" a releului - conducatorul de culoare neagra - sigurantele nr. 3 si 4 - cele doua conductoare (de culoare verde, respectiv cu dungi negre) - filamentul celor patru becuri ale farurilor 27 - masa - borna "-" a bateriei, respectiv corpul alterntoarului.

Tot de la siguranta nr. 3, prin conducatorul de culoare verde cu dungi negre se alimenteaza, acesta situatie, si becul de control 35, încorpotat în vitezometrul 37, care semnalizeaza aprinderea (conectarii) fazei lungi.

Conectarea claxonului de lumini

Claxonul de lumini se obtine pentru scurt timp, la actionarea în sus, (fata de axul volanului) a manetei comutatorului central de lumini 31 si indiferent de pozitia clapetei întrerupatorul de lumini exterioare 36.

Contactarea claxonului de lumini se realizeaza cu ajutorul a doua circuite, si anume: circuitul de comanda (de excitatie) a releului si circuitului propriu-zis de alimentare a celor patru becuri ale farurilor.

Curentul circuitului de excitatie se închide pe urmatorul traseu: borna "+" a bateriei de acumulatoare 28 - caseta de distributie - bornele "30" - "INT" ale comutatorului cheii de contact 32 - comutatorul central de lumini 31 - conducatorul de culoare albastra cu dungii rosii - borna "85" si înfasurarea de excitatie a releului 38 - borna "86" a releului - masa - borna "-" a bateriei 28, respectiv corpul alternatorului.

La trecerea curentului prin înfasurarea releului 38, miezul acestuia se magnetizeaza si atrage armatura mobila, închide contactele, conectând prin acesta circuitul propriu-zis de alimentare a becurilor farurilor.

Curentul circuitului propriu-zis de alimentare a becurilor farurilor se închide prin contactele releului 38, pe aceleasi traseu (circuit) descris mai înainte, la conectarea fazei lungi respectiv la fel ca în cazul conectarii spre stânga, la a doua pozitie a manetei comutatorului central de lumini 31.

1.3CONECTAREA FARURILOR LA AUTOTURISMELE ECHIPATE CU DOUĂ FARURI

În fig. 2 este prezentata schema electrica de conectarea farurilor la autoturismele echipate cu doua faruri. Conectarea farurilor se face la fel ca la autoturismele echipate cu patru faruri, cu deosebirea ca la cele cu doua faruri ele nu mai sunt prevazute cu regleta de conectare a bateriei cu alternatorul si nu au releul pentru faruri. S-a pastrat aceiasi numaratoare a elementelor care intra în componenta instalatiei electrice a farurilor, la care s-a adaugat panoul aparatelor de bord 34.

si la celelalte tipuri de automobile contactarea farurilor se face principal în mod asemanator, putând sa existe mici deosebiri, legate de particulalitati, constructive ale unor elemente ca, de exemplu comutatorul central de lumini (care poate fi actionat atât prin bascularea manetei, prin actionarea axiala, cât si prin rotirea acesteia). Comutatorul poate avea încorporat si întrerupatorul claxonelor (de exemplu, la autoturismele Renault, Dacia, Olcit, Citröen, Peugeot, Skoda, 105 S,120 LS, Roman etc).

1.4 REGLAREA FARURILOR

Reglarea incorecta a luminii farurilor creeaza mari dificultati în circulatia pe timp de noapte, generând o stare de încordare si de oboseala accentuata a soferului: fie el nu vede bine persoanele sau obstacolele de pe partea carosabila, fie este orbit de autovehicule care circula din sens opus.

Reglarea farurilor se poate efectua cu ajutorul ecranului sau (panoului) de protectie sau cu ajutorul aparatelor optice speciale (regloscoapelor).

1.4.1 Reglarea farurilor cu ajutorul ecranului (panoului) de protectie

Se aseaza autoturismul, de regula fara încarcatura (daca firma conducatoare nu specifica acest lucru), pe o platforma orizontala, asfaltata sau betonata, la distanta L = 5 -10 m de un ecran (panou) vertical, de culoare alba opac sau albastru situat, daca e posibil, în penumbra creata de un perete transversal (fig. 3). Axa longitudinala a autoturismului trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata ecranului.

Daca platforma se pregateste pentru verificarea mai multor tipuri de automobile pe platforma se vor trasa distantele L de 10 m, 7,5 m si 5 m, acesta fiind în functie de indicatiile uzinei constructoare, specifice în tabelul 1.

Se verifica daca presiunea în pneuri este cea corecta;

Pentru a aseza suspensia în stare normala de destindere, se balanseaza de câteva ori autoturismul în sens lateral.

Pentru trasarea liniilor de referinta pe ecran, se procedeaza astfel:

se traseaza linia verticala axiala "O" care trece prin planul median al autoturismului si liniile verticale simetrice Asi B la distanta 2 F, care corespunde cu distanta între axele ce trec prin centrele farurilor;

se traseaza linia orizontala 1 la înaltimea "H", a carei valoare este egala cu distanta de la platforma la centrul farurilor;

se traseaza sub linia 1, linia orizontala 2, la distanta h fata de linia 1, sau H₁fata de sol.

Intersectia liniilor verticale A si B cu linia orizontala 2 reprezinta centrele fasciculelor luminoase ale farurilor pe ecran. La un reglaj corect, pe aceasta linie trebiue sa se situeze demarcatia între partea luminata si cea neluminata a fazei de întâlnire.

În situatia când nu se indica valoarea distantelor h si AB, acesta pot fi luate astfel:

h = iar AB = 2F = B + 10 cm,

B reprezentând distanta între centrele farurilor, iar L = 5 000 mm.

Pentru reglarea fazei scurte a farurilor asimetrice, se traseaza pe ecran liniile înclinate la 15⁰.

Valorile distantelor necesare reglarii farurilor la diferite marci de automobile

se masoara distanta H de la sol pâna la centrul farului.

se calculeaza H₁ = H - h

se masoara distanta F de la axul de simetrie al automobilului le centrul farului.

la numarator valorile pentru doua faruri; la numitor, pentru patru faruri.

1.4.2. Reglarea autoturismelor echipate cu doua faruri

La autoturismele LADA 1200 se procedeaza în felul urmator: se desurubeaza suruburile 1 fig. 4 si dupa degajarea suporturilor 5 din orificiile dreptunghiulare 6, se scot ramele exterioare ornamentale. Partea superioara a liniei de demarcatie a luminii fazei de întâlnire trebuie sa se situeze pe linia 2 fig. 5 si pe linia înclinata cu 15⁰ a ecranului, iar cea a fazei lungi - la intersectia liniilor A si B cu linia orinzontala 2. Reglarea în plan orinzontal se realizeaza cu ajutorul suruburilor 2 (fig. 6), iar reglarea în plan vertical - cu ajutorul suruburilor 3. suruburile 4 servesc la fixarea elementelor optic de rama interioara. Deplasarea maxima admisa a punctului de intersectie a liniei A cu linia 2, spre exteriorul autoturismului este de 1⁰30 (sau 130 mm).

Reglarea farurilor autoturismelor DACIA - 1300 pe verticala, în functie de încarcatura, se face actionându-se asupra manetei 3 fig. 7 , în situatia când este încarcat, se deplaseaza maneta în sus, iar este gol, maneta se deplaseaza în jos.

Reglarea în plan orizontal si vertical se efectueaza cu ajutorul suruburilor 2 si respectiv 3: la aprinderea fazei lungi, daca axele celor doua fascicule de lumina nu sunt paralele si la distanta F de axa autoturismului fig. 8, se actioneaza asupra surubului de reglaj 2; la aprinderea fazei scurte, daca înaltimea petei de lumina H₁ este inferioara lui H cu 10 - 25 cm, nu este indicata sa se actioneze asupra surubului 3.

1.4.3Reglarea autoturismelor echipate cu patru faruri

Se procedeaza principial ca si în cazul autoturismelor cu doua faruri, cu deosebire ca trebuie trasate pe ecran linii atât pentru farurile exterioare , cât si separat pentru cele interioare (faza lunga - fig. 9).

1.4.4 Reglarea farurilor cu ajutorul aparatului optic

Utilizarea aparaturii specializate pentru verificarea si reglarea farurilor prezinta avantajele si nu mai este necesara o platforma orizontala, nu mai este influentata de conditiile atmosferice, iar durata operatiilor se scurteaza simtitor.

De obicei aparatele optice pentru reglarea farurilor sunt mobile. În fig. 10 este prezentat un astfel de aparat.

El se compune dintr-un cadru montat pe doua roti 6, cu doua coloane verticale 1, care ghideaza pe vertical carcasa ce cuprinde partea optica a aparatului. Pentru asezarea paralela cu axa longitudinala a automobilului, aparatul este prevazut cu tija 7, de reazm fata de rotile automobilului. La unele constructii, atât centrarea axei optice a aparatului fata de centrul optic al farului, cât si fata de axa longitudinala a automobiluluji, se realizeaza prin metode optice.

Lentila biconvexa 5 si sistemul optic colecteaza fasciculul luminos al farului, cât si fata de axa longitudinala a automobilului se realizeaza prin metode optice.

Letilele biconvexe 5 si sistemul optic interior colectaza fasciculul luminos al farului si-l reproduc micsorat pe ecranul 3, din sticla mata, prevazut cu repere (cruci, cercuri) de reglaj pentru faza lunga si cu linii de reglaj pentru faza scurta simetrica si asimetrica. Observatorul care verifica reglajul farurilor pe ecran 3 , vede imaginea proiectiei fasciculului luminos la fel ca pe un ecran de proiectie asezat la distanta de 5 - 10 m de faruri. În fig. 11 este prezentat ecranul aparatului, cu liniile si reperele de reglaj.

La verificarea si reglarea fazei lungi, centrul luminos al elipsei trebuie sa se situeze pe crucea care marcheza centrul ecranului. La verificarea fazei scurte asimetrice, trebuie ca garantia între zona luminoasa si cea întunecata, sa se situeze pe linia înlinata în sus cu 15⁰, iar la faza scurta simetrica - pe linia orinzontala.

În interiorul sistemului optic al aparatului, respectiv în centrul zonei luminoase a fazei lungi a farurilor, se afla o celula fotoelectrica. Celula fotoelectrica înlesneste masurarea intensitatii luminoase a farului, cu ajutorul luxmetrului 4. Cu ajutorul luxmetrului se poate determina daca intensitatea luminoasa a fazei lungi si a celei scurte se încadreaza în presciptii si daca este egala pentru cele doua faruri. Astfel pentru faza scurta, acul luxometrului trebuie sa se situeze în zona verde a cadranului, ale carei limite corespund valorilor 0 si 25 1x. Pentru faza lunga, acul luxometrului trebuie sa se situeze în zona rosie a cadranului, ale carei limite corespund valorilor 15 si 250 1x. toleranta pentru masurare este reprezentata prin linia de demarcatie între zona verde si cea rosie, atât pentru faza scurta, cât si pentru faza lunga.

Daca se pune luxometrul înaineta farurilor deasupra liniei de separatie, respectiv în zona obscura iluminatul fazei scurte trebuie sa aiba valoarea de 1,6x la distanta de 25 m sau 9,51x la distanta de 10 m. Iluminatul fazei lungi - tot în zona obscura - la distanta de 25 m trebuie sa fie de cel putin 16 1x, iar la distanta de 10 m, trebuie sa fie de 100 1x.

Cu ajutorul luxometrului se pot determina, fara demontarea farurilor, puterea si calitatile de iluminare ale becului, starea reflectorului - daca este oxidat, mat sau ruginit, gradul de transparenta al dispersorului. Intensitatea slaba de iluminare a farurilor se poate datora si bateriei, descarcate alternatorului care nu încarca suficient sau bornele oxidate.

În cazul în care la verificare se constata ca faza scurta a farurilor nu prezinta o pronuntata linie de demarcatie în zona luminata si cea întunecata, înseamna ca blocul optic al farului este dereglat sau elementele sale nu au fost montate corect. Un astfel de far este impropiu circulatiei pe timp de noapte, deoarece produce orbirea soferilor care circula din sensul opus.

Normele în vigoare prevad pe faza scurta sa lumineze sub 25 m, iar faza lunga - peste 100 m.

1.5 ÎNTREŢINEREA FARURILOR

Întretinerea farurilor are ca obiect mentinerea eficacitatii iluminatului si orientarea corecta. Eficacitatea iluminatului depinde de starea elementelor care compun farul,

Astfel, dispersorul murdar sau învechit îsi pierde calitatea, transparenta, el poate absorbi, o cantitate prea mare din razele de lumina emise de far. Datorita vibratiilor, geamul poate prezenta fisuri sau crapaturi care nu sunt întoteauna vizibile, în care patrunde apa,praful, umezeala si care distorsioneaza fasciculul luminos.

Reflectorul poate fi oxidat, ruginit sau cu deformari care produc anumite neregularitati în reflectarea luminii, dispersia luminii fasciculului de raze reflectat reducându-se.

Fabrica constructoare stabileste durata de functionare de la 100h pentru becurile cu lumina stralucitoare si 200h pentru becurile a caror lumina nu este prea puternica (stralucitoare). Periodic trebuie sa se regleze orientarea farurilor si sa controleze starea de uzura ale elementelor componete de care depinde vizibilitatea, mersul odihnitor si siguranta circulatiei.

Reflectoarele argintii, când sunt în stare buna, reflecta 90% din raze. stergerea lor se face numai radical, dinspre bec spre margine. Daca luciul dispare, se curata cu piele de caprioara naturala sau artificiala, nefolosita.

Reflectoarele cromate se curata cu o cârpa curata, muiata în spirt sau benzina.

Reflectoarele nichelate se curata cu negru de fum dizolvat în alcool, fara sa se apese tare. Pentru sters se foloseste o cârpa curata sau o piele de caprioara. Reflectorul, daca este puternic oxidat, se înlocuieste.

Becul, prin uzura, îsi pierde puterea, iar randamentul scade mult.

Becurile arse se înlocuiesc cu altele, de aceiasi putere si de acelasi tip.

Trebuie sa se controleze tensiunea de functionare a becurilor, pentru ca de acesta depind puterile, rezistenta interioara, eficacitatea luminoasa sau randamentul, intensitatea luminoasa si durata de functionare. Durata de functionare scade foarte mult chiar la mici supratensionarii (de la câteva sute de ore la câteva ore). De acea trebuie sa se evite orice defectiune la alternator, regulator, sau la bateria de acumulatoare (cum ar fi: contactul defectuos, baterii de acumulatoare suflatate sau necorespunzatoare din punct de vedere al capacitatii, reglarea gresita etc), care ar schimba valoarea tensiunii.

Becurile de 12V si 45 X 40 W putere au tensiune de încercare de 13,5 V si curentul maxim de 3,5 A pentru faza lunga si 3,3 A pentru faza scurta. La fixarea în soclul se verifica contactele, stifturile, bornele si arcurile care asigura contactul normal.

Demontarea farului în vederea înlocuirii becului se face în ordinea urmatoare:

Se desfac suruburile 1 si se scoate rama ornamentala 2;

Se slabesc suruburile 5 dupa care se roteste rama exterioara 9, în sensul acelor de ceasornic pentru a se desprinde;

Se scot din corpul farului elementul (blocul) optic si se decupeaza mufa de racordare 13 cu contactele (ergourile) soclului becului;

Se rabat arcurile 11 si se scot becul 14 din blocul optic;

Se scoate de pe soclul becul 14 si garnitura inelara de etanseitate, din material plastic.

Montarea farului dupa înlocuirea becului se face astfel:

Se îmbraca pe soclul becului garnitura de etansare, dupa care se introduce becul în elementul optic astfel încât iesindurile din flansa becul sa intre în degajarile corespunzatoare din elementul optic, dupa care se asigura (fixeaza) cu ajutorul arcurilor 11;

Se conecteaza la bornele becului mufa de racordare cu contactele si se monteaza elementul optic în corpul farului, astfel ca iesindurile 10 sa intre nîn degajarile 12 practicate în rama interioara a farului;

Se introduce prin apasare pe suruburile 5 rama exterioara 9, care se roteste apoi în sens invers acelor de ceasornic, dupa care se srâng suruburile 5 de fixare a ramei exterioare;

Se regleaza fasciculul luminos al farurilor din suruburile de reglaj 3 si 8 în plan vertical, iar din suruburile 4 si 7 - în plan orinzontal;

Se monteaza rama ornamentala 2, prin intermediul iesindurilor 6, dupa care se fixeaza cu ajutorul surubului 1.

1.6 DEFECTE, CAUZE sI MODUL DE REMEDIERE

CAPITOLUL II

II. INSTALAŢII ELECTRICE PENTRU ILUMINAREA   INTERIOARĂ, EXTERIOARĂ sI PENTRU

SEMNALIZAREA OPTICĂ

2.1 INSTALAŢIA PENTRU ILUMINARE INTERIOARĂ

Instalatia pentru iluminarea interioara are rolul de a ilumina interiorul habitaclului, compartimentul motorului si portbagajului. Din acesta categorie fac parte urmatoarele corpuri de iluminat: plafonierele, lampile sub capota, lampile pentru iluminarea cutiei cu acte si lampi de portbagaj.

Lampile pentru iluminarea interioara sunt de constructie simpla, confectionate în general din materiale plastice cu întreruptorul încorporat. Plafonierele mai au în plus întreruptoare actionate prin deschiderea usilor. Alimentarea plafonierelor se face de la circuitul de curent permanent (simbolul "30").

Spre deosebire de tipurile de automobile de fabricatie mai vechi, la automobilele de constructie recenta aprinderea becurilor de la lampile de subcapota si portbagaj se realizeaza numai dupa conectarea prealabila a luminilor (de gabarit). Acest lucru corespund normelor internationale, , pe linia îmbunatatirii securitatii si sigurantei circulatiei pe drumurile publice.

2.2 INSTALAŢIA PENTRU ILUMINARE EXTERIOARĂ

Lampile pentru iluminarea exterioara au rolul de a ilumina în exteriorul automobilului. Din aceasta categorie fac parte: lampile de pozitie, lampile pentru iluminarea numarului de imatriculare, lampile pentru mersul înapoi si lampile portative cu elementele componente respective.

Pentru evitarea patrunderii a apei si prafului, între corpul lampii si dispersori, cât si între corpul lampi si caroserie se intercaleaza garnituri din cauciuc sau materiale plastice.

Lampile de pozitie, denumite si lampi de gabarit sau lanterne, indica prin pozitionarea lor gabaritul automobilului atât în timpul deplasarii cât si al stationari acesteia. În acest scop ele se monteaza la maxim 0,30 - 0,40 m de la marginea limita laterala a automobilului. La constructiile moderne, lampile de pozitie din fata sunt combinate cu cele de semnalizare a directie, iar cele din spate sunt combinate în plus cu lampile de stop; La unele constructi (de exemplu SKODA - 105 S, 120 L) acestea sunt combinate si cu lampa de mers înapoi. În acest sens corpul poate fi cu un compartiment, doua compartimente sau oranj. În soclul se monteaza becul cu doua filamente (de exemplu, tip A 12 - 21 + 5); filamentul de 21 W serveste pentru semnalizarea schimbarii directiei, iar filamentul de 5 W pentru lumina de pozitie.

Lampile pentru iluminarea numarului de imatriculare se monteaza de regula în locasul practicat în bara de protectie spate. Dispersoarele executate din materilae plastice trasparente mate, de culoare alba dirijeaza un fascicol îngust de raze de lumina pe placa numarului, fara a lasa posibilitatea acestora sa fie reflectate înapoi.

La unele constructi lampile sunt prevazute cu abajur special de dirijarea razelor de lumina pe placa numarului. Conditia impusa este aceea ca numarul sa fie citibil de la minim 20 m.

Lampa tip FP-41 cu doua compartimente pentru iluminarea numarului de imatriculare. Pentru marirea sigurantei, cele doua becuri sunt alimentate prin doua circuite separate, de la circuitul luminilor de pozitie.

Lampile pentru mersul înapoi se conecteaza în mod automat la cuplarea treptei de mers înapoi a cutii de viteze, alimentarea efectuându-se de la circuitul de curent permanent sau prin conectarea prealabil a lumnilor de pozitie. Ele se monteaza pe panoul din spate al autoturismului sau lampile triple din spate. Dispersoarele executate din material plastic sunt de culoare alba. Alimentarea lampilor se face de obicei de la circuitul luminilor de pozitie.

Lampile portative sunt formate din lampa proprui-zisa, cablul bifilar cu lungimea de 4-5 m, stecherul si priza respectiva. Alimentarea prizei se face de la circuitul de curent permanent . În tabelul 2 se dau puterea becurilor folosite la lampile autoturismelor.

Puterea si tipurile de becuri folosite la autoturisme.

2.3 INSTALAŢIA PENTRU SEMNALIZAREA OPTICĂ

Instalatia pentru semnalizarea lampilor optice au loc de a avertiza - prin aprinderea lor - intentiile sau manevrele care urmeaza sa le efectueze soferul ca, de exemplu, semnalizarea momentului începerii frâneri, schimbarii directiei spre dreapta sau spre stânga automobilului sau intentia de depasire a acestuia. Ele se caracterizeaza printr-o iluminare puternica utilizându-se 21 W. De asemenea aprinderea unor lampi sau reflectarea razelor luminoase primite din afara, în special pe timp de noapte, se pun în evidenta prezenta cât si dimensiunile de gabarit, ale automobilului în cazul luminilor de pozitie, lampilor de semnalizare a deschiderii usilor din fata si a cadratioptrului. Lumina emise de acesta este mai slaba ca în acest caz, utilizându-se becuri de circa 5 W. În primul caz lumina se face cu lumina intermitenta pe cât în cel de al doilea caz cu lumina cu intensitate constanta.

Pentru dispersoarele din fata se utilizeza culoarea alba sau portocalie sau pentru cele din spate - culoarea portocalie sau rosie. Lampile de semnalizare a schimbarii directiei se monteaza pe partile exterioare ale automobilului.

Lampile de semnalizare a schimbarii directiei combinate cu cele de pozitie, se fixeaza pe partile laterale ale caroseriei automobilului. La unele constructii se mai utilizeaza lampi de semnalizare laterale montate pe aripile din fata. Asa cum s-a aratat, lampile pot fi cu un compartiment sau cu mai multe. Astfel la lampile cu doua compartimente în compartimentul mare se monteaza becuri cu filametul de 21 W pentru semnalizare schmbarii directiei, iar în compartimentul mic- becul cu filamentul de 5 W pentru luminile de pozitie.

Dispersoarele sunt de mateial plastic cu profil striat, pentru a difuza lumina fara a o reflecte. Pentru dispersoarele din fata, culoarea alba (interior) se foloseste pentru lumina de pozitie iar culoarea rosie (exterior) - pentru semnalizarea schimbari directiei. Pentru dispersoarele din spate se foloseste culoarea oranj sau rosie.

Semnalul luminos, dat de lampile de semnalizare, trebuie sa aiba o astfel de intensitate, încât ziua sa fie vazut minim 700 m, iar noapte minim 500 m.

Lampile de stop servesc pentru avertiza pe conducatorul auto din spate asupra intentilor de încetinirea vitezei sau frânare totala a automobilului. Lampile de stop sunt combinate cu cele de pozitie si de semnalizare a schimbarii directiei. Dispersoarele sunt executate din mase plastice având striuri, astfel încât lampa sa difuseze lumina fara a reflecta fascicule de raze suparatoare pentru ochiul conducatorului unei masini care vine din spate. Dispersoarele sunt colorate în oraj pentru a semnalizarea schimbarii directiei (filament 21 W), si rosu - pentru stop pe frâna (filamet 21 W) si pozitie (5 W).

Normele prevad ca lumina lampi de stop sa fie vizibile ziua de la minim 50 m, iar noaptea minim 500 m. În situatia când compartimentele sunt dispuse în plan orizontal, compartimentul pentru semnalizarea schimbarii de directie trebuie sa se afle spre partea exterioara a automobilului.

Catadrioptul sau ochiul de pisica se deosebeste de lampile obijnuite prin aceea ca de si nu este prevazut cu becuri, totusi constitue element de semnalizare prin faptul ca reflecta lumina ce cade pe suprafata lui.

Elementul reflectorizant de culoare rosir, se executa din material plastic. Suprafata exterioara a elementului este neteda, iar în cea interioara este prevazuta cu un sistem de prizme care reflecta lumina, cadatrioptul poate fi separat sau încorpora în dispersorul lampilor triple din spate.

Lampile de avertizare a deschiderii usilor se monteaza la partea frontala a usilor. Ele sunt de constructie îngropata fiind prevazute cu un dispresor de culoare rosie, din material plastic puterea becului este de 5 W.

2.4 SCHEMA CONEXIUNILOR sI CIRCUITELOR INSTALAŢIEI ELECTRICE DE ILUMINARE sI DE SEMNALIZARE LUMINOSĂ

Schema de conectarea a lampilor, a releului de semnalizare, a înteruptoarelor si comutatoarelor din cadrul instalatiei electrice de iluminare si de semnalizare luminoasa a autoturismelor LADA - 1200. În cadrul acestei instalatie se disting urmatoarele circuite:

Circuite de alimentare generale. Legatura electrica între borna "+" a bateriei de acumulatoare 3 si borna "30" a alternatorului 5, se realizeaza printr-un conductor de culoare marou. La de la borna "30" a alternatorului printr-un conductor de culoare maro se alimenteaza borna "30/1" a acumulatorului chei de contact 4. Tot de la borna "30" a alternatorului printr-o conducta de culoare roz se alimenteaza siguranta nr.1 sau A a casetei de siguranta 11. De la siguranta nr. 1 (fara sa se treaca prin ea) tot printr-un conductor roz se alimenteaza borna "30" a acumulatorului cheii de contact 4. Aceste circuite, cât si bornele respective, poarta denumirea de circuite de curent permanent (si sunt simbolizate cum cifra "30"), în sensul ca acestea sunt în permanenta în tensiune atâta timp cât bateria este conectata la instalatia electrica.

De la borna "INT" a comutatorului cheii (iar cheia se afla în pozitie de "aprindere" sau stationare ) prin doua conductoare de culoare neagra, se alimenteaza în parte, înteruptorul de lumini exterioare (borna H si comutatorul central de lumina 10).

De la borna "15" a comutatorului cheii de contact 4 (iar cheia se afla în pozitia "aprindere") printr-un conductor de culoare albastra cu dungi negre, se alimenteaza sigurantele nr. 9 si 10 ale casetei de sigurante.

Circuitele instalatiei de semnalizarea a schimbarii directiei. Instalatia de semnalizare a schimbarii directiei este formata din releul 9 comutatorul 10, lampile de fata 2, lampile din spate 14, lampa de semnalizare de la bord si conductoarele cu anexele respective.

Curentul de la siguranta nr. 9 a casetei 11 (cheia fiind pusa în pozitia "aprindere") printr-un conductor de culoare oranj, alimenteza borna "+"

a releului 9. De la borna "L" a releului printr-un conductor de culoare alba cu dungi negre, alimenteza comutatorul 10, iar de la borna "P" a releului 9 printr-un conductor de culoare albastra alimenteza becul de semnalizare de la bord - masa.

În pozitie neutra (din mijloc) a manetei comutatorului 10, curentul circuitului de semnalizare schimbare directiei este întrerupt în celelalte doua poziti extreme (stânga - dreapta) circuitul se închide prin masa becurilor de semnalizarea schimbarii directiei.

Astfel, actionân maneta comutatorului 10 spre dreapta curentul circula prin doua conductoare de culoare albastra: unul pentru alimentarea în paralel a becurilor 1 si 2 din fata dreapta, iar al doilea pentru alimentarea becului lampi 14 di spate dreapte în acelasi timp este alimentata prin releu si lampa de semnalizare de la bord.

La actionarea manetei comutatorului 10 spre stânga, curentul de la comutator circula printr-un conductor de culoare albastra cu dungi negre spre caseta de racordare din spate, de la care se ramifica prin doua conductoare de aceiasi culoare si anume: unul pentru alimentarea în paralel a becurilor lampilor 1 si 2 fata stânga, iar al doilea pentru alimentarea becului lampi 14 din spate stânga; în acelasi timp este alimentata si lampa de semnalizare de la bord.

Circuitele instalatiile luminilor de pozitie. Instalatia luminilor de pozitie este formata din lampile de pozitie, întreruptorul luminilor exterioare, lampa de semnalizarea de la bord, conductoarele cu anexe respective.

Prin închiderea întruptorului luminilor exterioare (din cadrul blocului întreruptoare 7) iar cheia de contact fiind pusa în pozitie de "aprindere", sau "stationare" - printr-un conductor de culoare alba cu dungi negre se ali,emteaza sigurantele nr. 7 si 8 (simbol "58" ), de unde curentul este distribuit pe mai multe circuite si anume:

de la siguranta nr. 8 sau H, print-un conductor de culoare marou se alimenteaza lampa sub capota 6 si becul lampi 2 din fata dreapta;

tot de la siguranta nr. 8 sau H, print-un conductor de culoare marou se alimenteza becurile lampii de pozitie 14 si becul lampi de iluminarea numarului de imatriculare 15 - din spate stânga;

de la siguranta nr. 7 sau G, printr-un conductor de culoare galbena se alimenteza lampa portbagaj 13, becurilor lampilor lumini de pozitie 14 si de iluminare a numarului de imatriculare 15 - din spate dreapta;

de la siguramnta nr. 7 sau G, printr-un conductor de culoare galbena se alimenteza întreruptorul luminilor aparatelor de bord 7 (borna V) cât si becul lampi de pozitie 2 din fata stânga;

tot de la siguranta nr.7 sau G, printr-un conductor de culoare galbena se alimenteaza becul de la bord, se semnalizare a conectari luminilor de pozitie.

Toate circuitele de mai sus se închid prin filamentul becurilor respective la masa:

Circuitul instalatiei de semnalizare a stopului de frâna. Instalatia de semnalizare a stopului pe frâna este formata din colectorul 12 actionat hidraulic, lampile de stop 14 din spate si conductoarele cu anexele respective.

Alimentarea circuitelor se face prin conductoare de culoare rosie curentul fiind preluat de la siguranta nr. 1 sau A, respectiv la circuitul de curent permanent (simbol "30").

Când contactele colectorului 13 se închid (la apasarea pepedala de frâna) curentul are urmatorul circuit: siguranta nr. 1 - bornele si contactele colectorului 12 - placa de conexiuni spate - borna becului lampii stop 14 stânga- masa; de la lampa stop din stânga print-un conductor (tot de culoare rosie) se alimenteaza becul lampi de stop 14 din spate dreapta.

si la celelalte autoturisme circuitele instalatiei electrice de iluminare si de semnalizare iluminoasa se descrie mai sus în principal asemanatoare cu deosebire ca la unele pot sa mai existe o serie de circuite suplimentare ca de exemplu, semnalizarea deschideri usilor din fata.

DEFECTE,CAUZE sI MODUL DE REMEDIERE