Numar total de intrebari : 181
CORPURI DE ILUMINAT - 20 īntrebari
Eficacitatea luminoasa este o caracteristica a :
a. sursei de lumina
b. corpului de iluminat
c. sistem de iluminat
Factorul de utilizare caracterizeaza :
a. sursa de lumina
b. corpul de iluminat
d. sistemul de iluminat
Curba fotometrica este o caracteristica a :
a. sursei de lumina
b. corpului de iluminat
c. sistemului de iluminat
Valoarea 1000 din expresia intensitatii luminoase este :
a. un factor de proportionalitate
b. un flux luminos de referinta
c. o unitate de masura
Corpul de iluminat al lampii cu incandescenta contine :
a. montajul lampii
b. starterul si elementul de sustinere si alimentare a lampii
c. elementul de sustinere si alimentare a lampii , sistemul optic
Randamentul corpului de iluminat depinde de :
a. tipul sursei
b. tipul corpului
c. coeficientul de reflexie al elementelor reflectante si de transmisie al elementelor transmitatoare
Factorul de amplificare caracterizeaza :
a. sursa de lumina
b. corpul de iluminat
c. sistemul de iluminat
Factorul de depreciere este o marime caracteristica a :
a. sursei de lumina
b. corpului de iluminat
c. armaturii corpului nde iluminat
Corpurile de iluminat practic simetrice se caracterizeaza prin :
a. o singura curba fotometrica
b. o familie de curbe fotom 24224o148y etrice
c. doua curbe fotometrice
Ce este curba fotometrica din planul util pentru un corp de iluminat simetric :
a. o elipsa
b. un cerc
c. un patrat
Cum se calculeaza fluxul luminos emis de un corp :
a. metode exacte analitice
b. metode grafice
c. metode probabilistice
12. Cine limiteaza utilizarea metodei analitice pentru calculul fluxului emis de un corp : a. forma curbei fotometrice Iαβ
b. dificultatea modelarii matematice a curbei Iαβ
c. tipul sursei electrice de lumina
13. Cāte suprafete grafice Ronsseau se construiesc pentru un corp de iluminat simetric : a. o suprafata
b. doua suprafete
c mai multe, īn functie de numarul de curbe fotometrice ce-l caracterizeaza
14. Cāte suprafete grafice Ronsseau se construiesc pentru un corp de
iluminat practic simetric :
a. o suprafata
b. patru suprafete
c. mai multe, īn functie de numarul de curbe fotometrice ce-l caracterizeaza
15. Cāte suprafete grafice Ronsseau se construiesc pentru un corp de iluminat nesimetric :
a. o suprafata
b. cinci suprafete
c. mai multe, īn functie de numarul de curbe fotometrice ce-l caracterizeaza.
16. Cine limiteaza utilizarea metodei analitice pentru calculul fluxului emis de un corp : a. tipul corpului de iluminat
b. dificultatea modelarii matematice a curbei Iαβ
c. tipul sursei electrice de lumina
17. Cine limiteaza utilizarea metodei analitice pentru calculul fluxului emis de un corp : a. tipul corpului de iluminat
b. dificultatea modelarii matematice a curbei Iαβ
c. dificultatea integrarii lui Iαβ
18.Factorul de depreciere este o marime caracteristica a :
a.sursei de lumina
b.indicelui de local
c.mediului ambiant
19.Corpurile de iluminat simetrice se caracterizeaza prin :
a.o singura curba fotometrica
b.o familie de curbe fotom 24224o148y etrice
c.doua curbe fotometrice
20. Cāte suprafete grafice Ronsseau se construiesc pentru un corp de iluminat simetric : a. cite sunt necesare
b. trei
c mai multe, īn functie de numarul de curbe fotometrice ce-l caracterizeaza
SURSE DE LUMINĂ - 38 īntrebari
1.Principiul de functionare al lampii cu incandescenta este fenomenul de :
a. incandescenta
b. fotoluminescenta
c. electroluminescenta
2. Principiul de functionare al lampii cu halogen este fenomenul de:
a. electroluminescenta
b. incandescenta
c. fosforescenta
3. Durata de viata este sporita la lampa cu halogen prin :
a. reducerea oxidarii
b. reducerea volatilizarii
c. regenerarea filamentului
4. Cine determina durata de functionare a lampii incandescente:
a. oxidarea
b. temperatura de culoare
c. tehnologia de executie
5. Cine determina eficacitatea lampii incandescente :
a. natura materialului din care este confectionat filamentul
b. temperatura filamentului
c. soclul; tip Edisson
6. Lopatica lampii cu incandescenta are rolul :
a. de sustinere a cārligelor
b. de reflector
c. de sustinere a electrozilor
7. Lampa cu halogen contine :
a. filament din wolfram
b. balon de protectie
c. strat de luminofor
8. Distrugerea unei lampi cu incandescenta este practic instantanee
daca tensiunea de alimentare este :
a. 1.05 Un
b. 1.15 Un
c. 0,95 Un
9. Lampa cu descarcare īn gaze si vapori metalici (LDGVM) emite
radiatii īn domeniul vizibil īn proportie de :
a.
b.
c.
10.Lungimea de unda a radiatiei emise prin luminescenta depinde de :
a. natura structurii atomice
b. tipul corpului de iluminat
c. caracteristicile sursei de excitare
11.Ce reprezinta caracteristica de descarcare :
a. dependenta dintre tensiunea aplicata circuitului si curentul prin acesta,
b. dependenta dintre caderea de tensiune pe intervalul de descarcare si curentul prin acesta
c. dependenta dintre caderea de tensiune dintre electrodul principal si cel auxiliar si curentul dintre acestia.
12.Ce zona luminoasa depinde de lungimea intervalului de descarcare:
a. lumina anodica
b. coloana luminoasa pozitiva
c. lumina negativa
Ce reprezinta temperatura de culoare :
a. temperatura filamentului lampii fluorescente
b. temperatura filamentului unei lampi cu incandescenta care ar produce aceeasi senzatie de culoare ca si o lampa fluorescenta
c. temperatura din intervalul de descarcare
14. Pentru care lampi se precizeaza indicele de culoare :
a. cu incandescenta
b. cu halogen
c. lampi fluorescente
Principiul de functionare al lampilor cu descarcare īn gaze si vapori metalici este : a luminescenta
b. electroluminescenta
c. fotoluminescenta
16. Care lampi cu descarcare emit fluxul nominal numai prin electroluminescenta:
a. cu vapori de mercur
b. fluorescente
c. cu vapori de sodiu
17. Durata de functionare a lampii fluorescente depinde de :
a. tensiunea de alimentare
b. natura luminoforului
c. numarul de conectari-deconectari
18. Cum este caderea de tensiune pe starter īn raport cu cea de pe lampa fluorescenta
a. mai mare
b. egala
c. mai mica
19. Starterul este :
a. un releu termic cu bimetal
b. o lampa cu descarcare īn regim de licarire
c. o lampa cu descarcare folosind coloana luminoasa pozitiva
20. Starterul are rolul de a asigura :
a. amorsarea descarcarii lampii fluorescente
b. mentinerea descarcarii
c. protejarea lampii
21. Lampile cu descarcare īn arc au īn montaj :
a. starter
b. filament
c. condensator
22. Care este rolul balastului :
a. amorsare a descarcarii
b. limitare a supratensiunilor
c. protejare a lampii
23. Care este rolul balastului :
a.amorsare a descarcarii
b.mentinere a descarcarii
c.protejare a lampii
24. Montajul DUO amelioreaza :
a. factorul de putere
b. efectul stroboscopic
c. eficacitatea lampii
25. Domeniul de temperatura a mediului īn care poate functiona o lampa
fluorescenta cu aprindere normala (LFA) depinde de :
a. tipul balastului
b. caracteristicile starterului
c. caracteristicile lampii
26. Amorsarea si functionarea LFR se bazeaza pe :
a. caracteristicile lampii
b. proprietatile circuitului rezonant serie cu elemente neliniare
c. proprietatile circuitului rezonant paralel cu elemente neliniare
27. Eficacitatea LFV depinde de :
a. forma tubului de descarcare
b. presiunea din tubul de descarcare
c. temperatura de culoare
28. Cum se poate ameliora factorul de putere la un corp de iluminat FIA - 140
a. folosind un condensator montat īn paralel
b. folosind un condensator montat īn serie
c. utilizānd montajul DUO
29. Cum se poate ameliora factorul de putere la un corp de iluminat FIRA - 140
a. utilizānd montajul DUO
b. utilizānd montajul tandem
c. folosind un condensator montat īn paralel
30.Principiul de functionare al lampii cu un filament de wolfram este fenomenul de :
d. incandescenta
e. fotoluminescenta
f. electroluminescenta
31. Cine determina durata de functionare a lampii incandescente:
a.aterialul din care este confectionat filamentul
b.volatilizarea
c.tensiunea de alimentare
32. Cine determina durata de functionare a lampii incandescente:
a.tipul soclului
b.forma filamentului
c.tehnologia de executie
33. Cine determina durata de functionare a lampii incandescente:
a.volatilizarea
b.temperatura de culoare
c.tehnologia de executie
34. Cine determina eficacitatea lampii incandescente :
a.tensiunea nominala
b.natura materialului din care este confectionat filamentul
c.temperatura filamentului
35. Cine determina eficacitatea lampii incandescente :
a.tensiunea nominala
b.natura materialului din care este confectionat filamentul
c.forma balonului
36. Lampa cu halogen contine :
d. tub de descarcare
e. filament din carbune
f. soclu cu furci
37.Lungimea de unda a radiatiei emise prin luminescenta depinde de :
a.tipul montajului
b.saltul energetic efectuat de electron
c.caracteristicile sursei de excitare
38. Lampile cu descarcare īn arc au īn montaj :
a.starter
b.balast
c.condensator
SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR+EXTERIOR - 17 īntrebari
Luminoblocul este un corp de iluminat pentru :
a. sistem de iluminat interior normal
b. sistem de iluminat exterior
c. sistem de iluminat interior de siguranta de veghe
Sistemul de iluminat de siguranta aferent unui bloc operator(spital)se alimenteaza de la :
a. sursa de baza
b. de la o baterie de acumulatori
c. de la un grup electrogen cu pornire automata
Īn faza de predimensionare a unui SIN interior se determina :
a. fluxul necesar a fi instalat
b. puterea electrica ceruta
c. numarul si fluxul corpurilor de iluminat
Factorul de utilizare a unui FIA - 240 depinde de :
a. dimensiunile geometrice ale īncaperii
b. indice de local
c. numarul de lampi al corpului
Predimensionarea unui SIN este o etapa :
a. cantitativ globala
b. calitativa
c. cantitativa si calitativa
Care este rolul lampii de 15 W, al luminoblocului :
a. asigura iluminarea de siguranta atāt timp cāt sunt persoane īn incinta
b. asigura iluminarea la disparitia sursei de baza
c. este o lampa de veghe
Īn ce regim functioneaza bateria de acumulatori a unui luminobloc:
a. ocazional
b. permanent
c. tampon
Marimile fotometrice de baza, ce fac obiectul calculului fotometric al unui SIN sunt :
a. nivelul de iluminare
b. fluxul corpurilor de iluminat
c. nivelul de iluminare mediu recomandat
Iluminarea īntr-un punct al suprafetei utile depinde de :
a. īnaltimea de suspendare a corpurilor de iluminat
b. curba fotometrica a corpului de iluminat
c. dimensiunile suprafetei utile
Numarul si fluxul corpurilor ce se instaleaza depinde de :
a. fluxul necesar a fi instalat
b. nivelul de iluminare mediu
c. uniformitatea iluminarii
Numarul si fluxul corpurilor ce se instaleaza depinde de :
a. Tipul sursei electrice de lumina
b. uniformitatea iluminarii
c. fluxul necesar a fi instalat
Aplicarea metodei celor noua puncte este o etapa de :
a. verificare cantitativa
b. predimensionare cantitativa
c. verificare si predimensionare
Īn faza de predimensionare a unui SIN interior se stabileste:
a. amplasarea corpurilor de iluminat
b.curba fotometrica a corpurilor
c.numarul si fluxul corpurilor de iluminat
Care este rolul lampii de 15 W, al luminoblocului :
d. asigura iluminarea de siguranta atāt timp cāt sunt persoane īn incinta de la sursa de baza
e. asigura iluminarea la disparitia sursei de baza
f. este o lampa de veghe
Care este rolul lampii de 5 W, al luminoblocului :
a.asigura iluminarea de siguranta atāt timp cāt sunt persoane īn incinta
b.asigura iluminarea la disparitia sursei de baza
c.asigura iluminarea pentru continuarea lucrului
Iluminarea īntr-un punct al suprafetei utile depinde de :
a.īnaltimea de suspendare a corpurilor de iluminat
b.curba fotometrica a corpului de iluminat
c.indicele de local
Numarul corpurilor ce se instaleaza depinde de :
a.fluxul necesar a fi instalat
b.volumul investitiei
c. tipul corpului de iluminat
INSTALAŢII ELECTRICE DE ILUMINAT sI FORŢĂ - 55 īntrebari
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale asigura rezerva īn alimentare :
a. radiala
b. radiala dubla
c. īn cascada
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale asigura rezerva īn alimentare :
a. radiala
b. magistrala
c. buclata simplu
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale asigura rezerva īn alimentare :
a. radiala
b. cascada
c. magistrala dubla
Alegerea unei scheme ce asigura rezerva īn alimentare este determinata de :
a. ponderea receptorilor vitali
b. durata admisa a īntreruperii alimentarii
c. puterea de calcul a consumatorului
Alegerea unei scheme ce asigura rezerva īn alimentare este determinata de :
a. pierderile admisibile de tensiune
b. ponderea receptorilor vitali
c. amplasarea receptorilor
Rolul tubului de protectie tip IP :
a. de a asigura protectia īmpotriva electrocutarii
b. de a asigura protectia mecanica a conductoarelor
c. de a asigura protectia antiexploziva
Materialele electrice se caracterizeaza prin literele IP urmate de un grup de :
a. o cifra
b. doua cifre
c. trei cifre
Aparatele electrice se caracterizeaza prin literele IP urmate de de un grup de :
a. o cifra
b. trei cifre
c. cinci cifre
Careia din cele trei sectiuni īi corespunde curentul admisibil al unui conductor:
a. sectiune nominala
b. sectiune economica
c. sectiune tehnica
Curentul admisibil este un curent nominal, afectat de :
a. natura izolatiei
b. temperatura mediului
c. natura materialului din care este executat conductorul
Pentru care aparate electrice puterea de rupere este egala cu curentul lor nominal
a. aparate de conectare de protectie
b. īntrerupatoare si comutatoare pentru comanda iluminatului
c. contactoare
Comutatorul stea - triunghi are rolul de a :
a. reduce curentul de pornire
b. deconecta motorul de la sursa
c. reduce pierderile de tensiune
Reducerea curentului de pornire asigura parametrii de calitate pentru :
a. motorul care porneste
b. motoarele care sunt īn sarcina
c. reteaua electrica
Īntrerupatorul automat poate deconecta manual :
a. curentii de sarcina
b. curentii de suprasarcina
c. curentii de scurtcircuit
De cine depinde capacitatea de rupere a unui aparat de conectare:
a. viteza contactului mobil
b. natura mediului de stingere
c. viteza de manevrare
De cine depinde capacitatea de rupere a unui aparat de conectare:
a. caracteristicile camerei de stingere
b. viteza contactului mobil
c. tipul mecanismelor de actionare
Pierderea de tensiune admisibila este o cerinta de calitate impusa de :
a. reteaua electrica a furnizorului
b. reteaua electrica a consumatorului
c. receptorii consumatorilor
Care sunt pierderile admisibile pe reteaua electrica a furnizorului:
a.
b.
c.
Pierderile admisibile de tensiune pe reteaua consumatorului depind de :
a. natura receptorilor
b. configuratia retelei
c. tipul bransamentului electric
Pierderile admisibile de tensiune pe reteaua consumatorului depind de :
a. natura receptorilor
b. natura consumatorului
c. solutia de racord
Īn ce conditii un īntrerupator automat se asociaza cu o siguranta fuzibila :
a. cānd nu are capacitate de a rupe curenti de scurtcircuit
b. cānd nu are relee termice
c. cānd nu are releu de minima tensiune
Cum se asigura capacitatea de rupere a unei sigurante fuzibile:
a. cu aliaje eutectice
b. prin dimensiuni corespunzatoare ale patronului
c. cu fuzibil cu sectiune variabila
Pentru circuitele de iluminat se folosesc sigurantele fuzibile :
a. lente
b. rapide
c. ultrarapide
Īn urma ramānerii cu secundarul īn gol, ce se poate refolosi de la un TMC :
a. miezul magnetic
b. conductoarele electrice ale īnfasurarilor
c. carcasa
Pentru circuitele de forta se folosesc sigurantele fuzibile :
a. lente
b. ultrarapide
c. rapide
Pentru transformatoarele de masura de curent functionarea īn gol este :
a. interzisa
b. recomandata
c. necesara
Pentru TMT functionarea īn scurtcircuit este :
a. interzisa
b. recomandata
c. necesara
Contactorul este :
a. un element care logic se comporta ca un bistabil
b. un aparat de conectare
c. un element de comanda a motoarelor electrice
La bornele unui utilaj actionat cu motor electric se monteaza :
a. aparate de masura
b. aparate de comanda
c. aparate de protectie care asigura evitarea autopornirii
Circuitele de iluminat se separa de cele de prize :
a. pentru a nu depasi īncarcarea admisibila
b. pentru ca probabilitatea de defect este diferita
c. pentru ca regimul de sarcina este diferit
Aparatele de protectie se monteaza de regula :
a. pe capatul dinspre sursa al circuitelor si coloanelor
b. ori de cāte ori se modifica sectiunea
c. pe intrarea īn tabloul de distributie
Aparatele de conectare se monteaza :
a. pe capatul dinspre sursa
b. pe intrarea īn tabloul de distributie
c. la bornele motorului electric
Īntrerupatorul automat dintr-o retea se echipeaza cu :
a. relee termice
b. relee electromagnetice
c. relee de minima tensiune
Caile de curent se dimensioneaza īn functie de :
a. puterea instalata
b. puterea ceruta
c. pierderea admisibila de tensiune
Cum se asigura actionarea selectiva a sigurantelor fuzibile :
a. prin asociere cu relee de timp
b. prin alegerea corespunzatoare a curentilor nominali
c. prin corelarea curentilor nominali
Selectivitatea este o caracteristica :
a. a doua aparate de protectie ce pot fi parcurse de acelasi curent de defect
b. a unui aparat de protectie
c. a unui ansamblu de aparate de protectie
Regimul tranzitoriu de scurtcircuit se modeleaza prin :
a. o ecuatie diferentiala de gradul I, cu coeficienti constanti, neomogena
b. o ecuatie diferentiala de gradul I cu coeficienti constanti, omogena
c. o ecuatie algebrica de ordinul II.
Īn urma scurtcircuitarii īnfasurarii secundare, ce se poate refolosi de la un TMT :
a. circuitul magnetic
b. conductoarele electrice ale īnfasurarilor
c. carcasa
Schema radiala cu alimentare dubla poate asigura alimentarea de rezerva pentru :
a. toti receptorii
b. numai pentru 50 % dintre acestia
c. pentru receptorii vitali
Puterea optima a unui transformator de forta depinde de :
a.
b.
c.
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale nu asigura rezerva īn alimentare :
a.radiala
b.radiala dubla
c. īn cascada
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale nu asigura rezerva īn alimentare :
a.radiala
b.magistrala
c.buclata simplu
Care din urmatoarele tipuri de scheme generale nu asigura rezerva īn alimentare : a.radiala
b.inel
c.magistrala dubla
Alegerea unei scheme ce asigura rezerva īn alimentare este determinata de :
a.pierderile admisibile de tensiune
b.natura receptorilor
c.amplasarea receptorilor
Comutatorul stea - triunghi are rolul de a :
a. protectie mecanica
b.deconecta motorul de la sursa
c.reduce pierderile de tensiune
Īntrerupatorul automat poate deconecta automat:
a.curentii de sarcina
b.curentii de regim normal
c.curentii de scurtcircuit
De cine depinde capacitatea de rupere a unui aparat de conectare:
a.caracteristicile camerei de stingere
b.tipul releelor de protectie
c.tipul mecanismelor de actionare
Īn ce conditii un īntrerupator automat se asociaza cu o siguranta fuzibila :
a.cind nu are releu de minima tensiune
b.cānd nu are relee termice
c.cānd nu are relee electromagnetice
Cum se asigura capacitatea de rupere a unei sigurante fuzibile:
a.cu aliaje eutectice
b.prin dimensiuni corespunzatoare ale patronului
c.prin incadrarea cu furci
Īntrerupatorul automat de la bornele unui motor electric se echipeaza cu :
a.relee termice
b.relee electromagnetice
c.relee de minima tensiune
Verificarea capacitatii de rupere este specifica :
a.aparatelor de protectie
b.aparatelor de conectare
c.aparatelor de masura
Verificarea stabilitatii termice īn regim de lunga durata este specifica :
a.conductoarelor si cablurilor
b.TMT
c.aparatelor de protectie
Prin actiunea aparatelor de protectie se asigura :
a.stabilitatea termica īn regim de scurta durata
b.limitarea curentului de pornire
c.stabilitatea termica īn regim de lunga durata
Pierderea de tensiune este o marime:
a.vectoriala
b.scalara
c.fazoriala
Caderea de tensiune este o marime:
a.vectoriala
b.scalara
c.fazoriala
FACTORUL DE PUTERE - 17 īntrebari
Factorul de putere caracterizeaza :
a. componentele puterii aparente
b. deformarea undei de tensiune
c. pierderile de tensiune pe retea
Valoarea factorului de putere este o cerinta impusa de :
a. receptori
b. consumatori
c. furnizorul de energie electrica
Īn ce consta ameliorarea factorului de putere:
a. reducerea puterii reactive necesare unui receptor
b. reducerea puterii active absorbite de la sursa
c. reducerea puterii reactive tranzitate prin caile de curent
Din punct de vedere a factorului de putere este avantajoasa
functionarea motoarelor electrice :
a. īn gol
b. la putere nominala
c. supraīncarcate
Ameliorarea cos φ cu condensatoare statice se bazeaza pe :
a. rezonanta serie
b. rezonanta paralel
c. caracteristicile circuitelor neliniare
Cum este avantajos sa se monteze elemente condensatoare īn bateriile trifazate :
a. īn paralel
b. īn triunghi
c. īn stea
La ce se refera cerinta cu privire la amplasarea unei baterii de condensatoare :
a. protectia īmpotriva electrocutarii
b. rentabilizarea tranzitului de putere
c. cerintele de montare a elementelor unei baterii
Descarcarea automata a unei baterii de condensatoare se efectueaza din conditii de : a.electrosecuritate
b.economice
c.comutatie
Compensatorul sincron este :
a. un generator electric supraexcitat
b. un motor electric asincron
c. un motor electric sincron fara sarcina activa
Reglarea capacitatii unei baterii de condensatoare este necesara
pentru :
a. mentinerea constanta a factorului de putere pe retea
b. mentinerea constanta a pierderilor de tensiuni pe retea
c. mentinerea constanta a puterii reactive tranzitate pe retea.
Valoarea factorului de putere este o cerinta impusa de :
a.receptori
b.rentabilitatea tranzitului de putere
c.furnizorul de energie electrica
Cum se amelioreaza factorul de putere:
a.prin reducerea puterii reactive absorbite de receptori
b.prin reducerea puterii active absorbite de receptori
c.reducerea puterii reactive tranzitate prin caile de curent
Reglarea capacitatii unei baterii de condensatoare este necesara
pentru :
a.mentinerea constanta a pierderilor de tensiuni pe retea
b.asigurarea stabilitatii statice in regim de lunga durata
c.mentinerea constanta a factorului de putere pe retea
Mijloacele organizatorice asigura:
a. reducerea puterii reactive absorbite de receptori
b.asigurarea stabilitatii statice in regim de lunga durata
c. ameliorarea factorului de putere
Reglarea curentului de excitatie al compensatorului sincron este necesara
pentru :
a.mentinerea constanta a tensiunii la borne
b.asigurarea stabilitatii statice in regim de lunga durata
c.mentinerea constanta a factorului de putere pe retea
Cum este, de regula, factorul de putere al unui motor electric aflat in sarcina in raport cu factorul de putere nominal:
a. mai mic
b. mai mare
c. egal
17 Prin mijloace tehnico-organizatorice se poate elimina aplicarea mijloacelor radicale de ameliorare a factorului de putere:
a . da
b. nu
c. fara sens
d.
ELECTROSECURITATE - 34 īntrebari
La cine se refera legarea la pamānt:
a. atingerii directa
b. tensiunii de pas
c. carcasa unui echipament electric
La cine se refera legarea la nul:
a. atingerea monofazata;
b. carcasa unui echipament electric;
c. punctul neutru al sistemului electric
Atingerea directa este nepericuloasa īntr-o retea trifazata cu nulul
izolat daca rezistenta de izolatie a fazelor are valoare minima :
a.
b.
c.
Atingerea directa este nepericuloasa īntr-o retea cu nulul legat la
pamānt daca rezistenta izolatiei suplimentare este de minim :
a.
b. 63 Ω
c. 21 Ω
Protectia īmpotriva atingerii indirecte bifazate se asigura prin :
a. uniformizarea potentialelor;
b. legare la pamānt;
c. separare de protectie.
Nulul de protectie se separa de cel de lucru din motive :
a. mecanice
b. de continuitate electrica
c. pentru a asigura conditia SN > 4.5 Sf
Separarea de protectie consta īn :
a. introducerea unei izolatii suplimentare
b. crearea unui sistem electric trifazat cu neutrul izolat fata de pamānt
c. alimentarea la tensiune redusa prin intermediul unui transformator de separare
Tensiunea de pas are valoarea maxima :
a. īn zona de potential nul
b. īn imediata vecinatate a unui electrod
b. īntr-o zona stabilita prin calcul, la o distanta de cel mult 20 m de priza de pamānt
Protectia prin legare la nul se asigura pe seama :
a. reducerea valorii tensiunii de atigere
b. reducerea duratei expunerii la tensiunea de atingere
c. reducerii valorii tensiunii si a duratei atingerii.
Legarea la pamant se aplica ca mijloc de protectie de baza la sistemul de protectie:
a. legarea la nul;
b. legarea la pamant;
c. controlul automat.
Legarea la nul se aplica ca mijloc de protectie de baza la sistemul de protectie:
a.legarea la nul;
b.legarea la pamant;
c.controlul automat.
De ce nu se aplica legarea la pamant, ca mijloc de baza, in sisteme cu neutrul legat la pamant :
a. pentru ca nu se asigura reducerea tuturor tensiunilor de atingere la valori nepericuloase ;
b. pentru ca nu se asigura continuitatea conductorului de nul;
c. pentru ca punctul neutru nu este accesibil.
Care sunt mijloacele cu care se cumuleaza legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a. izolarea suplimentara;
b. legarea repetata la pamant a conductorului de nul;
c. realizarea conductorului de nul din cupru.
Care sunt mijloacele cu care se cumuleaza legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a.izolarea suplimentara;
b.legarea repetata la pamant a conductorului de nul;
c.legarea la pamant..
Cu ce mijloace se cumuleaza legarea la pamant in cazul sistemului -legarea la pamant:
a. controlul permanent al rezistentei de izolatie a fazelor;
b.legarea repetata la pamant a conductorului de nul;
c.legarea la nul..
Cu ce mijloace se mai poate cumula legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a. legarea la pamant;
b. egalizarea potentialelor
c. alimentarea la tensiune redusa.
Cu ce mijloace se mai poate cumula legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a. legarea la pamant;
b. izolarea amplasamentului;
c. alimentarea la tensiune redusa.
Cu ce mijloace se mai poate cumula legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a.legarea la pamant;
b.protectia automata la tensiune de defect;
d. alimentarea la tensiune redusa.
Cu ce mijloace se mai poate cumula legarea la nul in cazul sistemului -legarea la nul:
a.legarea la pamant;
b.egalizarea potentialelor
c.protectia automata la curent de defect.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a. izolatia de baza;
b. izolatie intarita;
c. alimentare la tensiune redusa.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a.izolatia de baza;
b.izolatie suplimentara;
c.alimentare la tensiune redusa.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a.izolatia de baza;
b.izolatie dubla;
c.alimentare la tensiune redusa.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a.izolatia de baza;
b.izolatie intarita;
c.alimentare la tensiune redusa.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a.izolatia de baza;
b.legarea la nul;
c.alimentare la tensiune redusa.
Protectia la soc electric se asigura in cazul aparatelor electrice folosite in menaj si birouri se
asigura prin:
a.izolatia de baza;
b.legarea la pamant;
c.alimentare la tensiune redusa.
Protectia automata la curent de defect se bazeaza pe:
a. transformatoare de curent;
b. filtre de curent de secventa homopolara;
c. montajul Holmgreen
Protectia automata la curent de defect se bazeaza pe:
a.transformatoare de masura de tensiune;
b.filtre de curent de secventa homopolara;
c.transformatorul de secventa homopolara (TSH)
Modelul analitic al rezistentei unei prize de pamant sigulare contine:
a. rezistenta electrodului trusei de masura;
b. rezistenta electrodului prizei sigulare
c. rezistenta solului pina la zona de potential nul.
Modelul analitic al rezistentei unei prize de pamant sigulare contine:
a. rezistenta electrodului trusei de masura;
b. rezistenta de contact electrod- pamant;
c. rezistenta solului pina la zona de potential nul.
30.Pentru ce se efectuiaza masurarile intr-o instalatie de legare la pamant:
a. pentru determinarea rezistivitatii solului;
b. pentru confirmarea valorii rezistentei prizei de pamant;
c. pentru determinarea coeficientilor de atingere si de pas.
31.Priza de pamānt notata cu R0 asigura:
a. legarea la pamānt a punctului neutru;
b. legarea repetata la pamānt a conductorului de nul;
c. legarea la pamānt a carcaselor;
32.Ce mijloace de protectie se aplica la aparatele electrice de menaj, la cele din birouri, etc.?
a. izolare suplimentara;
b. legarea la nul;
c. alimentarea la tensiune redusa;
33.Priza de pamānt notata cu Rp1 asigura:
a. legarea la pamānt a punctului neutru;
b. legarea repetata la pamānt a conductorului de nul;
c.legarea la pamānt a carcaselor;
34.Priza de pamānt notata cu Rp2 asigura:
a.legarea la pamānt a punctului neutru;
b.legarea repetata la pamānt a conductorului de nul;
c..legarea la pamānt a carcaselor;
|
