Cei mari mari arhitecti ai Modernismului in Europa si
in America.
1. Arhitectura Moderna a prins pentru prima data contur mai decis la Weimar, in Germania, unde arhitectul Walter Gropius a infiintat in 1919 Scoala Bauhaus. Erau anii de dupa razboi iar arhitectii se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia vroiau sa-i asigure, in mod egal, fericirea, prin realizarea conditiilor de munca si locuire sanatoas 17317q1611r e si confortabile. Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la scoala de arhitectura condusa de Gropius. Cladirea scolii de la Dessau a fost proiectata de Walter Gropius. Cele trei aripi sunt repartizate pe 3 functiuni - scoala propriu zisa, atelierele si dormitoarele - conform principiului segregarii functionale.
Walter Gropius a construit in 1911 - 14, impreuna cu Adolf Meyer, Uzinele Fagus la Alfred, unde a intrat in scena inventia lui Gropius : peretele-cortina, complet vitrat, inclusiv colturile cladirii.
2. In 1908, arhitectul vienez Adolf Loos a scris un celebru articol numit « Ornament sau crima », prin care se cerea cu vehementa epurarea arhitecturii prin totala eliminare a ornamentului. In favoarea tezei sale, Loos aducea o argumentatie logica si convingatoare : « Casa trebuie sa placa tuturor. Ceea ce o distinge de opera de arta, care nu trebuie sa placa nimanui. Opera de arta este afacerea privata a artistului. Casa nu este o afacere privata. Opera de arta este creata far aca cineva sa aiba nevoie de ea. Casa raspunde unor nevoi. Artistul nu este responsabil fata de cineva anume. Arhitectul este responsabil fata de toata lumea ». Dar, nu se putea spune despre casa modernista ca placea tuturor.
3. Le Corbusier a fost, incontestabil, marea personalitate a Miscarii Moderne europene. In contrast cu Loos, el a fost un spirit patruns de senzualitatea imaginii vizuale, un mare creator de forme seducatoare. Le Corbusier a folosit tehnologia de constructie pentru a propune noi moduri de a locui si a te misca in spatiu, pentru a sugera oamenilor noi sensuri ale spatiilor construite. Tot spre deosebire de sobrul Loos, Le Corbusier si-a valorificat talentul de creator de imagini si texte de elocinta, astfel incat, la putin timp de la realizarea primelor sale proiecte, aceste realizari au fost cosacrate drept idealuri ale modernismului. Spre finalul carierei sale, cand suflul revolutiei moderne pierduse mult din intesitate, Le Corbusier a dat arhitecturii poemul vietii sale : biserica de pelerinaj de la Ronchamp - cea mai consacrata, neconventionala si discutata opera plastica a arhitectului. Ea constituie cel mai frumos final de cariera pentru un mare arhitect.
Ultimul mare poet al formelor simple era Mies van der Rohe. El a fost preocupat de punerea la punct a programului, a principiilor si tipologiei arhitecturii moderne. Marele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa materializarea inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. Prin Mies van der Rohe, spatiul fluid, articulat, prezent mai ales in constructiile sale cu regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii moderne. Un exemplu ar fi Pavilionul german la expozitia internationala de la Barcelona, care a fost construit in 1929 si demolat cativa ani mai tarziu, dar care a ramas un obiect de referinta al Miscarii Moderne.
5. Personajul dominant al Scolii de la Chicago si un mare pionier al modernismului a fost Louis Sullivan, care a consacrat prin realizarile sale tema cladirilor de birouri. Cladirile lui Sullivan doreau sa exprime ceea ce, dupa el, trebuie sa exprime intotdeauna arhitectura : modul de viata.
6. Arhitectura americana si-a castigat coerenta paradoxal prin opera celui mai atipic dintre arhitectii sai : Frank Lloyd Wright. Incepand din 1900, Wright a construit vile pentru bogatii sai vecini de la periferia orasului. A fost epoca in care marele arhitect a dat o cu totul noua interpretare locuintei unifamiliale. El a spart peretii cutiei traditionale - atat pe cei interiori cat si pe cei exteriori - pentru a crea interioare care comunica atat intre ele, cat si cu esteriorul. A creat spatiul deschis, flexibil si tot el a definit zonele functionale in cadrul locuintei. Casele de prerie erau primele creatii care ilustrau noua ideologie lansata de Wright. Planul in cruce a devenit caracteristic, aripile casei patrunzand in natura si lasand natura sa intre in casa, prin marii suprafete vitrate.
|
