Profilul topografic este un element de baza al analizei reliefului, deoarece da posibilitatea unei mai bune intelegeri a particularitatilor morfologice si morfometrice ale acestuia. El rezulta din intersectia unui plan vertical cu suprafata terestra si poate fi intocmit doar in cazul in care relieful este reprezentat prin metoda curbelor de nivel.
Pentru a construi un profil topografic se procedeaza astfel:
se aleg punctele intre care dorim sa construim profilul (Figura 36a) si se determina altitudinile acestora (in cazul in care nu sunt puncte de cota cunoscuta);
se unesc punctele cu o linie subtire si de-a lungul acesteia se aseaza o banda de hartie pe care se vor marca toate punctele de intersectie ale liniei de profil cu curbele de nivel si cu talvegurile vailor pe care acesta le traverseaza, inscriindu-se si altitudine punctelor respective (Figura 36b);
pe o hartie milimetrica se traseaza un sistem de axe YOX, unde pe abscisa vom avea scara orizontala (sau scara distantelor), iar pe ordonata scara verticala (sau scara inaltimilor);
se alege o scara verticala adecvata, de exemplu 1 cm = 100 m, si se vor inscrie apoi pe ordonata valorile de altitudine pornindu-se din origine nu cu valoarea 0 (cu exceptia situatiilor cand se executa profile in zone de campie), ci cu o valoare mai mica decat altitudinea minima intalnita de-a lungul liniei de profil;
se aseaza banda de hartie de-a lungul abscisei (Figura 37) si din dreptul punctelor inscrise pe ea se ridica perpendiculare pana la altitudinea corespunzatoare fiecaruia dintre acestea;
punctele rezultate pe hartia milimetrica se vor uni in ordinea raportarii lor, obtinandu-se astfel linia profilului topografic.
In final, profilul se traseaza in tus si se completeaza cu o serie de elemente, si anume: titlu, scara, orientare si denumiri (Figura 38).
Titlul trebuie sa scoata in evidenta felul profilului (topografic, geomorfologic, longitudinal, transversal, etc.), dar in acelasi timp trebuie sa contina si elemente de localizare, care sa dea posibilitatea identificarii regiunii in care a fost realizat.
Scara este un element esential al oricarei reprezentari grafice sau cartografice. In cazul profilului topografic apar doua scari: scara orizontala si scara verticala. Scara orizontala este data de scara hartii pe care s-a executat profilul, iar scara verticala este cea pe care o stabilim in functie de caracteristicile reliefului.
a.
b.
Figura 36 - Sector de harta pe care se executa un profil topografic
a. alegerea punctelor A si B
b. marcarea pe banda de hartie a punctelor
de intersectie ale liniei de profil cu curbele
de nivel si talvegul vailor
Figura 37 - Raportarea punctelor pe hartia milimetrica
Figura 38 - Profil topografic
Profilul topografic poate fi construit cu scara verticala normala sau exagerata. In primul caz cele doua scari au aceeasi valoare, in timp ce exagerarea se refera la faptul ca cele doua scari difera. Marimea exagerarii poate fi calculata cu ajutorul formulei:
unde:
E = exagerarea verticala a profilului
N = numitorul scarii orizontale
n = numitorul scarii verticale
Alegerea scarii verticale nu trebuie facuta la intamplare, ci ea trebuie sa tina cont de o serie de considerente, si anume:
profilul topografic trebuie sa redea cat mai fidel aspectul reliefului din regiunea studiata. De exemplu, in zonele deluroase relieful este alcatuit in general din culmi rotunjite si culoare de vale mai largi (Figura 39a). Daca vom exagera prea putin pe verticala zona deluroasa va capata mai degraba aspectul unei regiuni de campie (Figura 39b), iar daca exagerarea va fi prea mare, aceasta se va transforma intr-un relief montan tipic, cu creste ascutite si culoare de vale inguste, cu versanti abrupti (Figura 39c);
a. exagerare adecvata
b. exagerare prea mica
c. exagerare prea mare
intotdeauna exagerarea va fi mai mica in regiunile montane, medie in zonele deluroase si mare in cele de campie;
cu cat amplitudinea reliefului va fi mai mare, scara verticala va fi mai mica, si invers, cu cat amplitudinea va fi mai mica, scara verticala va fi mai mare;
Orientarea liniei de profil se refera la dispunerea acesteia fata de punctele cardinale si intercardinale. Ea prezinta o importanta deosebita deoarece ne arata din ce directie a fost privita sectiunea realizata prin scoarta terestra. De asemenea, in cazul profilelor executate dupa linii frante ea indica directia fiecarui segment al acestora (Figura 40).
Figura 40 - Profil topografic executat dupa o linie franta
Denumirile elementelor traversate de linia profilului topografic trebuie si ele avute in vedere. De obicei, denumirile formelor negative de relief si ale elementelor hidrografice specifice acestora se scriu mai jos decat cele ale formelor pozitive intalnite in lungul liniei de profil (Figura 38).
|
