VCum recunosti o vila de epoca
O casa de epoca se recunoaste dupa unul dintre cele mai raspandite stiluri
arhitectonice din prima jumatate a secolului trecut: brancovenesc,
neo-brancovenesc sau de inspiratie franceza (motiv pentru care Bucurestiul
interbelic a capatat supranumele de Micul Paris). Interiorul unei asemenea vile
este caracterizat de spatii generoase, plafoane inalte, stucaturi, parchet,
balustrade si ferestre din esente de lemn rar, tavane casetate si scari
interioare de marmura sau lemn masiv. Aceste elemente arhitecturale sunt
completate de mobilierul care cere masivitate, calitate si armonizare cu stilul
ales la constructia locuintei. a€žDaca un apartament nou nu impune un
anume mobilier, o casa veche necesita asortare", declara Robert Teodorescu,
director Departament Vanzari Rezidentiale la compania Regatta.ilele interbelice, o piata dedicata amatorilor de
belle epoque
Multe dintre resedintele construite in perioada interbelica sau chiar mai devreme nu beneficiaza de confortul modernelor vile de lux. Piscina, jacuzzi, sauna si alte amenajari, care necesita rescrierea planurilor originale ale constructiilor - mare parte monumente de arhitectura -, sunt dotari mai rar intalnite in astfel de locuinte. Cu toate acestea, vilele interbelice au cautare, numarul amatorilor de resedinte cu personalitate fiind mai mare decat al imobilelor scoase la vanzare. Imbinarea vechiului monumental cu modernul confortabil este greu de obtinut. Ai nevoie de putere financiara si „intrare” la autoritatile competente din zona urbanistica pentru a transforma un monument de arhitectura intr-o locuinta conforma cu standardul de viata actual. Oricum, prea multe batai de cap. De aceea piata locuintelor de lux este impartita aproape categoric in doua: segmentul locuintelor moderne si cel al vilelor de epoca. Pana la urma, alegerea unei case este o treaba exclusiv subiectiva, afirma Robert Teodorescu, director al Departamentului Vanzari Rezidentiale din compania Regatta. „Unii oameni prefera imobilele noi, definite de confortul modernismului. O casa sau un apartament nou iti ofera siguranta executiei recent finalizate, care nu a avut timp sa imbatraneasca. La acea 636u2022g sta se adauga arhitectura moderna, cu un design interior special configurat pentru a maximiza confortul. Constructorii fac spatii cu destinatie speciala precum dressinguri sau incastrarea mobilierului si a aparaturii electrocasnice in bucatarie”, adauga Teodorescu.
Echilibristica pe sarma avantajelor
Imobilele noi ofera si alte avantaje. Daca sunt achizitionate in faza de proiect, permit modificari care sa satisfaca toate nevoile cumparatorului, explica Robert Teodorescu. Un alt mare avantaj este asigurarea locurilor de parcare, amanunt foarte important intr-un oras aglomerat ca Bucurestiul. Reversul medaliei este insa la fel de important in procesul decizional. In cazul imobilelor rezidentiale noi s-ar putea considera dezavantajoasa lipsa de intimitate cauzata de exploatarea intensa a unor zone, gen Iancu Nicolae, Sisesti etc., unde au aparut „insule” de aglomerari rezidentiale care ar putea crea unor persoane aceasta senzatie, adauga reprezentantul Regatta. In ceea ce priveste iubitorii de imobile vechi, cu parfum si atmosfera de Micul Paris, alegerea locuintei in acest caz este dictata mult mai mult de factorul emotional. Totusi, in definitiv, vorbim de cladiri deosebite, cu arhitectura eleganta si suprafete generoase. „Nu este de mirare ca pentru aceste imobile a existat un interes crescut din partea cumparatorilor romani, dar mai ales a celor straini. Oferta pentru acest gen de proprietati nu a acoperit niciodata cererea, mai ales ca, in ultima perioada, numarul acestora a scazut considerabil”, declara Mihaela Pana, director Departament Rezidential al DTZ Echinox. Destinatia finala dupa achizitie poate fi multipla, de cele mai multe ori sunt investitii, imobilele fiind inchiriate atat ca resedinte, cat si catre ambasade, companii multinationale, cabinete de avocatura etc. Dezavantaje? La imobilele datand din belle epoque, proprietarii actuali se lovesc de problema renovarii, care nu este doar costisitoare, ci si extrem de birocratizata, mai ales in cazul imobilelor care fac parte din patrimoniul istoric si national. Principala problema a ofertei este faptul ca majoritatea imobilelor de vanzare sunt intr-o stare degradata. In cazul monumentelor de arhitectura, necesitatea renovarii si reabilitarii devine obligatie, potrivit legii
Bucuresti- 04 Iulie 2008 - Casele
vechi boieresti, palatele si conacele sunt plasamente imobiliare ideale pentru
investitorii care stiu ce inseamna cu adevarat valoarea. Odata cumparata, o
astfel de casa poate deveni un sediu central somptuos pentru o banca, sediu de
ambasada sau chiar resedinta unei personalitati.
Cladiri de prestigiu, casele boieresti si palatele din Bucuresti sunt primele
care au atras atentia investitorilor cu bani si stil. Destinatia finala poate
fi multipla, de cele mai multe ori spatiile fiind destinate inchirierii ca
resedinte, ambasade, sedii pentru companiile mari, banci sau cabinete de
avocatura.
Una dintre cele mai scumpe case boieresti din Capitala este situata pe
cheiurile Dambovitei, vis-a-vis de Casa Poporului, valoareaza 6 milioane de
euro si este un exemplu de arhitectura boiereasca urbana de inceput de secol
XX. Valoarea acestei case creste si datorita elementelor interioare originale,
cum ar fi stucaturi, tavane decorate, feronerie, arcade, candelabre originale,
sobe din teracota de o mare valoarea artistica, care se pastreaza chiar si la
80 sau 100 de ani de la ridicarea constructiei. In pret sunt incluse si terenul
(de peste 1000mp) si o anexa formata din garaj si camere de serviciu.
„Pretul unui asemenea vile nu se stabileste pe baza acelorasi criterii ca in
cazul unui banal apartament de bloc, a caror evaluare tine cont de cele mai
recente tranzactii cu locuinte similare, ci urmeaza niste proceduri speciale.
Sunt evaluati parametri precum reprezentativitatea, valoarea estetica si
arhitecturala, structura de rezistenta, stadiul de intretinere al proprietatii,
posibilitati de dezvoltare si adaptare la cerintele actuale de utilizare si,
bineinteles, profitabilitatea investitiei. Valoarea unor astfel de cladiri
unicat, situate in pozitii bune, in centrul orasului, va continua sa creasca in
urmatorii ani, odata cu maturizarea pietei imobiliare” - sustine arh. Bogdan
Alexandru Pintilie, Director General la Birou de Arhitectura Pintilie (BAP).
Un alt motiv de atractie il reprezinta amplasarea caselor boieresti. Piata
Romana, Rosetti, Intercontinental, Gradina Icoanei, Kiseleff, Foisorul de Foc,
Ana Ipatescu, cheiurile Dambovitei sunt doar cateva dintre zonele din care
vechile constructii fastuoase fac cu ochiul celor interesati. Multe astfel de
cladiri se regasesc si in nordul capitalei, in Primaverii si Aviatorilor.
Denumite conace sau chiar palate, imobilele care au apartinut aristocratiei
Tarii Romanesti trezesc si interesul romanilor cu dare de mana, care isi arata
astfel potenta financiara prin cumpararea sau inchirierea acestor constructii
cu arhitectura exterioara specifica perioadei interbelice, dar si cu
decoratiuni interioare care creeaza atmosfera intima a inceputului de secol XX.
Chiar daca unele dintre aceste case sunt cumparate de la primul proprietar si
necesita mari investitii, neavand imbunatatiri, valoarea acestor constructii
este in continua crestere, cererea fiind mai mare decat oferta. In ceea ce
priveste modificarile si modernizarile aduse caselor boieresti, acestea trebuie
atent efectuate pentru a nu se strica frumusetea, istoria si atmosfera
conturata de stilul arhitectural.
Castigurile dintr-o astfel de investitie nu sunt deloc de neglijat, acestea
fiind intre 15% si 50% peste valoarea investitiei. Dupa modernizare, valoarea
per ansamblu a unei case boieresti poate creste chiar si cu 70%, potriARHITECTURA ROMANEASCA A ANILOR '30
Lansarea pe scara larga a arhitecturii moderne in Romania s-a facut in primii ani ai deceniului patru, cand a inceput sa fie privita ca simbol al progresului si deschidere spre noua civilizatie a secolului XX. Acum ea va cunoaste o expansiune impresionanta prin calitate si cantitate, marcand definitiv silueta capitalei si a unora din marile orase ale tarii.
O adevarata explozie de creativitate a inceput in acesti ani. Ea se va face in concordanta cu puterea de selectie a mediului cultural romanesc, iar evolutia ei se va desfasura sub semnul urmatoarelor caracteristici:
O succinta analiza a procesului de creatie parcurs de principalii arhitecti romani demonstreaza existenta catorva repere comune, esentiale pentru ceea ce a insemnat in Romania curentul modernist in arhitectura.
I. POZITIA FATA DE CONTEXTUL EXISTENT
Exemplul cel mai elocvent il constituie bulevardul Magheru - Balcescu, aceasta axa majora in compozita urbana a capitalei. El a fost trasat inca din secolul trecut, dupa modelul conceput de Haussman in perioada 1853-1869 pentru Paris. Completarea fronturilor acestei artere, in spiritul adus de arhitectura moderna, creeaza o grupare urbana unitara, inedita in comparatie cu alte capitale ale continentului, ale caror centre istorice erau deja construite in acel moment.
II. PRINCIPALELE REPERE FUNCTIONAL-ESTETICE in care evolueaza arhitectura moderna interbelica romaneasca
III. PRINCIPIILE MAJORE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR FUNCTIONALE
Din acest punct de vedere se constata mai multe niveluri la care a fost gandita creatia de arhitectura interbelica:
Structurarea analizei arhitecturii moderne interbelice pe principalele teme de proiectare reprezinta una din caile posibile de aboradare pentru o intelegere si apropiere de acest fenoment in intreaga lui complexitate. In mare tematica lucrarilor poate fi grupata in:
URBANISM
Potentialul economico-politic al tarii crescand vertiginos dupa formarea Statului National Roman in 1918, antreneaza dezvoltarea aleatoare a unora dintre principalele orase ale Romaniei, exprimata prin aparita si dezvoltarea industriei, cresterea densitatii populatiei in zonele centrale si aparitia unor cartiere noi, toate avand un caracter dezordonat si haotic. In Europa Occidentala se depasise deja aceasta faza de dezvoltare a oraselor. Promotorii Miscarii Moderne promovau in acest moment doua principale directii de rezolvare a problemelor urbane, cu valente caracteristice in functie de tara. Prima directia cauta "Stilul", speculand efectele compozitional-estetice si subordonandu-se deviziei "tot ceea ce este acceptabil trebuie pastrat". Al doilea principiu, mai radical, cauta "viata in natura", avand ca model "Orasul gradina" si "Charta de la Atena".Dupa Primul Razboi Mondial, orasele Romaniei intregite si in special capitala tarii prezinta o situatie speciala din punt de vedere al problemelor legate de urbanism si sistematizare teritoriala. Marile restructurari urbane ale Europei secolului XIX, al caror apogeu l-a reprezentat modelul francez (Georges Eugene Haussmann la Paris in perioada 1853-1869) au avut un ecou si in Romania prin trasarea la sfarsitul secolului a celor doua axe majore ale capitalei, est-vest si nord-sud.
Daca in cazul unor orase europene, "marile axe" au sfasiat brutal tesutul medieval existent, in cazul Bucurestiului, cu toate "sacrificiile" (Turnul Coltei, Biserica Sarindari etc.), trasarea acestor axe a contribuit la demararea organizarii structurii urbane amorfe. Aceste interventii au oferit premisele aplicarii in perioada interbelica a unor teorii moderne in demersul de solutionare a problemelor urbane ale capitalei. Modernismul urbanismului romanesc a constat in primul rand in usoara si fireasca adaptare la o etapa teoretica avansata de organizare a orasului; in al doilea rand in identificarea fenomenului urban cu teoria sistemica (sistemul) si utilizarea termenului de "sistematizare" in relatie cu planificarea urbana, iar in al treilea rand, derivat poate din primele doua, modul original de imbinare a tendinelor mentionate si adaptarea lor la conditiile locale.
In 1935 s-a elaborat de catre un grup de specialisti, arhitecti si ingineri, Planul Director de Sistematizare a Capitalei (PDSC), unul din cele mai progresiste din Europa de Rasarit. El devine operant in 1938, continutul lui acceptand selectiv elemente din cele doua directii de dezvoltare a urbanismului epocii. Respectul pentru principiile estetice de compozitie va da sentimentul statorniciei pentru cei ce locuiesc orasul, permitand arhitecturii sa-si produca efectul asupra ansambului urban. Principiile Chartei de la Atena vor influenta propunerile de zonificare functionala si de configuratie a circulatiei, iar valentele "Orasului gradina" pot fi regasite in sistemul de lotizare, in ideile de dezvoltare a salbei de lacuri si a valorificarii elementelor naturale din nordul capitalei.
Analiza PDSC evidentiaza caracterul principalelelor prevederi:
Ca urmare a acestui "context legislativ" de mare deschidere, capitala a cunoscut cateva interventii ce au ilustrat potentialul spiritual si creativ al generatiei de arhitecti si urbanisti romani. Dintre acestea cele mai importante au fost:
Incepand cu 1929, conform legii administratiei locale, toate orasele si centrele urbane balneo-climaterice trebuiau sa-si intocmeasca propriile planuri directoare si de sistematizare. Ca exemple sunt orasele Brasov, Craiova, Cluj, Sfantul Gheorghe etc. Concursurile pentru obtinerea unor solutii cat mai interesante pentru sistematizarea unor localitati maritime sau a unor zone ale oraselor devin o practica ce va contribui la selectarea si promovarea celor mai valoroase idei in domeniul urbanismului.
Se poate desprinde concluzia ca urbanismul ca si arhitectura moderna interbelica din Romania s-a dezvoltat intr-o conjuctura favorabila, intretinuta si de o legislatie ce continea principalele intentiii ale miscarii moderne mondiale, bine fundamentate teoretic, urmarind directii de evolutie rationale, moderate, de mare profunzime in modul de intelegere a sistemului contextual construit existent si a psihologiei sociale in general.
Fara a fi ostentativ in gesturi si decizii, acest urbanism a creat reguli si directii de urmat a caror valabilitate, prin coerenta si logica ei, este certificata si astazi.
CONCLUZII
Miscarea moderna exprimata in arhitectura si urbanismul romanesc a fost asimilata in jurul anilor '30 de catre societatea romaneasca printr-o larga deschidere, acceptare si receptivitate.
Ancorata puternic in determinari materiale si sociale, arhitectura moderna romaneasca ilustreaza cel mai clar spiritualitatea, fluenta culturala si dorinta de emancipare a societatii romanesti.
Modernismul in arhitectura si urbanism a avut in Romania semnificatii unice, determinand racordarea, alaturi de celelalte arte, la cultura moderna mondiala.
Expresia pe care curentul modernist a primit-o in arhitectura romaneasca nu reprezinta o copie a unor curente de avangarda lansate la nivelul Europei. Ea constituie o secventa aparte in dezvoltarea si interpretarea unor principii prin filtrul permeabilitatii culturale proprii, care au condus la un proces de creatie diferit, independent, prin ale carui realizari arhitectii romani au participat cu un aport important la ansamblul valorilor universale.
Devenit "fenomen mondial", arhitectura moderna a participat masiv la transformarea Romaniei anilor '30 printr-un salt spectaculos spre civilizatie, ramanand dovada incontestabila a uneia dintre cele mai fertile etape din istoria noastra culturala.
vit jucatorilor din do
Vilele interbelice, o piata dedicata amatorilor de belle epoque |
|
Multe dintre resedintele
construite in perioada interbelica sau chiar mai devreme nu beneficiaza de
confortul modernelor vile de lux. |
meniu.
|
Case de locuit |
|
|
|
Palatele, locuintele nobiliare, conacele, vilele urbane si rurale ale aristocratiei Ţarii Moldovei sunt descrise în documentele secolelor XVII-XVIII si în consemnarile calatorilor straini ce au vizitat aceste tinuturi. Pe teritoriul Moldovei din dreapta Prutului s-au pastrat multe case domnesti, palate si conace datând din sec. XVII-XVIII. În Basarabia si Transnistria, - regiuni care formeaza astazi Republica Moldova, - cele mai vechi resedinte boieresti sunt datate cu sfârsitul sec. XVIII - începutul sec. XIX. Monumentele locative, pe parcursul sec. XIX si la începutul sec.XX, au cunoscut o evolutie rapida, explicata, partial, de dezvoltarea agriculturii în zonele rurale si a comertului si administratiei în zonele urbane. Monumentele arhitecturale de acest tip prezinta un interes deosebit pentru istoricii arhitecturii, întrucât în ele s-a reflectat cel mai bine influenta diferitor orientari stilistice succesive, prezente în sec. XIX pe teritoriul Basarabiei si Transnistriei. Traditiile nationale autohtone, clasicismul si neoclasicismul rus, stilul "empire", eclectismul de la sfârsitul sec.XIX - începutul sec. XX si-au lasat amprenta inconfundabila în arhitectura si în decorul acestor edificii locative. Initial, cele mai vechi case boieresti si anexele lor gospodaresti erau construite cu schelet din lemn împletit cu nuiele, având aspecte comune cu casele taranesti traditionale cu cerdacuri si prispe, dar depasindu-le ca dimensiuni. Drept exemplu timpuriu de organizare a spatiului locativ boieresc de la începutul sec. XIX serveste conacul mosierului Russo din satul Micauti (jud. Chisinau) - o casa scunda cu camerele dispuse în rând, prispa, acoperis în patru ape, dotata din punct de vedere decorativ doar cu o galerie cu coloane, amenajata de-a lungul fatadei. Similar era în varianta sa initiala din prima jumatate a sec. XIX si conacul caminarului Zamfir Ralli, reconstruit radical în anii 70 ai sec. XX de arhitectul Robert Curt pentru a gazdui Casa-muzeu A.S. Puskin din actualul sat Dolna (jud. Chisinau). Neoclasicismul în varianta-i proprie Imperiului Ţarist patrunde în Basarabia începând cu anii 20 ai sec. XIX. Unul din primele edificii realizate în spiritul stilului neoclasicist din Basarabia este conacul Ecaterinei Rosetti-Roznovanu, întemeiat în anii 20 ai sec. XIX. În cadrul arhitecturii neoclasiciste erau deseori utilizate porticurile cu coloane în stil ionic, doric sau (mai rar) corintic. Ca exemplu de utilizare a acestor ordine în arhitectura rurala poate servi conacul boierului Celac (ulterior a apartinut familiei Malischi) din satul Bahmut (fostul r-n Calarasi). Camerele de gala si locative erau dispuse aici în anfilada, iar încaperile de serviciu si cele auxiliare erau legate prin coridoare. Solutii planimetrice similare putem gasi si în resedintele nobiliare neoclasiciste, de tipul conacului Iusnevski din s. Hrustovaia (în apropiere de or. Camenca) sau de tipul conacului boierului Strajescu din s. Vascauti (jud. Soroca). Neoclasicismul din arhitectura conacelor boieresti a avut si unele particularitati locale în Basarabia. Astfel, în conacul familiei Cazimir din s. Cernoleuca (jud. Edinet), camerele amplasate în jurul tindei erau completate de o traditionala galerie si cerdac, iar coloanele ionice aveau proportii improprii acestui ordin arhitectural. În conacul familiei Leonardi din s. Cubolta (jud. Balti), constituit ca ansamblu în jurul anului 1835, arhitectura si decorul neoclasicist se îmbina organic cu mediul ambiant, format de un parc cu alei acoperite cu pietris si cu havuzuri sculptate. Palatul contesei Trubetkoi din oraselul Camenca (Transnistria), construit în anii 30-40 ai sec. XIX, de asemenea a fost conceput în stil clasicist ca o parte componenta a unui ansamblu peisajer mai vast, cu terase de vita de vie, crame si beciuri, ce au apartinut initial kneazului P.H. Witgenstain. În jumatatea a doua a sec. XIX, în arhitectura vilelor rurale si a conacelor basarabene patrund si alte stiluri. Astfel, în conacul familiei Stremiadi din satul Sofrâncani (jud. Edinet) fatadele sunt decorate în stil neogotic. Neogoticul poate fi depistat în conacul lui V. Calmutchi din satul Corjeuti (jud. Edinet) si în conacul familiei Cantacuzino din satul Poiana (jud. Edinet). Apar compozitii planimetrice calitativ noi si procedee decorative raspândite anterior în Europa Occidentala. Ele pot fi observate, spre exemplu, în conacul lui Ion Hasnas din satul Sofia (jud. Balti), - conac unde a fost asigurat un foarte înalt grad de confort si unde au fost amplasate sobe de teracota smaltuita cu decor ornamental. Raportate la conacul lui Hasnas, conacele lui Manolachi Negruzzi din satul Târnova (jud. Edinet) si a lui Constantin Stamati din oraselul Ocnita (jud. Edinet) par sa fie mai traditionale, tributare stilului neoclasicist. Elemente ale stilului "empire turc" pot fi gasite în decorul "Casei Catargiu" din Chisinau, construite în anul 1854 de arhitectul E. Gasket la coltul actualei strazi Columna si actualului bulevard al Renasterii. "Casa Chesco" de pe strada S. Lazo nr. 24 din Chisinau (construita la 1858) este cunoscuta datorita proprietarei Zamfira Chesco, vizitata aici de nepoata ei Natalia Chesco, viitoare regina a Serbiei. Elemente ale stilului eclectic pseudo-renascentist putem gasi în "citadelele" decorative si în "ferestrele lui Bramante" aparute dupa 1888 la vila principesei Ghica-Comanesti din Chisinau (str. 31 August, nr. 100) si datorate reconstructiei de catre A. Bernardazzi a vechii cladiri neoclasice de la mijlocul sec. XIX. O adevarata bijuterie a stilului eclectic basarabean o prezinta cladirea fostului Castel de vânatoare a lui Manuc-Bei din Hâncesti (actualmente Muzeul de studiere a tinutului) construit dupa proiectul lui A. Bernardazzi în anii 80 ai sec. XIX la initiativa fiului magnatului armean Oganes. În cadrul acestui castel miniatural sunt combinate într-un mod reusit elemente ale stilurilor pseudogotic, mauritan si renascentist francez. Cu mult mai sobru si mai laconic a fost construit palatul aceluiasi Manuc-Bei tot din Hâncesti (cunoscut si sub numele de palat al printesei Dolgorukova). Aici predomina spiritul clasicist francez, unitatea stilistica fiind respectata cu mai multa strictete decât în Castelul de vânatoare. Cu mult mai modeste si mai apropiate de arhitectura caselor taranesti sunt Conacul familiei Lazo din satul Piatra si Conacul familiei Donici din satul cu acelasi nume, ambele din judetul Orhei. Cele mai vechi case de locuit din capitala Republicii Moldova n-au rezistat pâna astazi. Ele au suferit fie din cauza seismelor si a incendiilor, fie din cauza demolarilor. Din cele mai cunoscute cladiri ale Chisinaului care nu s-au mai pastrat merita sa mentionam casa comerciantului Gladilin si casa lui Tudor Crupenschi, care au fost demolate în legatura cu reconstructia centrului urban si care erau situate mai la vale de actuala catedrala Nasterea Domnului din Chisinau (pe strada Columna, fosta Frunze). Casa lui Gladilin era un imobil cu parter si etaj, cu galerii etajate. A fost construita dupa principiile stilului post-clasicist rus, cu modificari locale. Casa lui Crupenschi, era si ea cu parter si etaj, dar dispunea si de o sala de teatru, unde au evoluat primele trupe dramatice de actori-profesionisti, veniti în Basarabia. În general, trebuie sa spunem, ca fondul de baza arhitectural al oraselor basarabene construit în sec. XIX este prezentat de locuinte cu un singur nivel. Acestea sunt constructii perimetrale, întrerupte de portile de acces în curtile orasenilor. Arhitectura fatadelor era determinata de variantele propuse de albumele "Fatade exemplare" elaborate de arhitecti din Sanct-Petersburg. Aceste variante de fatade erau obligatorii pentru constructiile din orasele guberniale ale Imperiului Ţarist. Arhitectii locali variau însa aceste fatade prin elemente de factura nationala prezente în ornamentatie, în cornise, în ancadramentele ferestrelor, la intrarile de onoare a edificiilor construite. Multe cladiri de locuit din principalele orase ale guberniei Basarabia erau proiectate de arhitecti celebri, printre care lui A.I. Bernardazzi îi apartine rolul si aportul decisiv. Casa aristocratei Alexandra Casso (de la intersectia strazilor M. Eminescu si V. Micle) - cunoscuta si sub denumirea de Casa Inglezi, - Casa Ianusevschi-Donici (de la intersectia strazilor G. Banulescu-Bodoni si 31 August) unde actualmente se afla Muzeul de Arheologie si Etnografie al AsM si Palatul Râscanu-Derojinschi de pe strada Bucuresti (nr.62) sunt cele mai cunoscute edificii cu caracter locativ, proiectate la Chisinau de vestitul arhitect. Toate aceste cladiri, de un eclectism bine pronuntat în decoratia fatadelor, denota maiestria arhitectului, libertatea sintezei organice a formelor arhitecturale preluate din diverse curente si orientari stilistice replamadite în noi compozitii arhitectonice originale. În arhitectura conacelor rurale de la sfârsitul sec. XIX - începutul sec. XX se observa de asemenea aparitia unor înnoiri stilistice. Astfel, daca conacul familiei Stroiescu din satul Brânzeni (jud. Edinet) si conacul boierului I. Bogdan din satul Cuhurestii de Sus (jud. Soroca) sunt realizate într-o cheie traditionala pentru sec. XIX, atunci conacul familiei Leonardi-Buzni din Ciuciulea (jud. Balti) si conacul boierului N. Ergiu din satul Napadova (jud. Soroca) poarta în unele detalii amprenta stilului "Art nouveau" (cunoscut în Rusia sub genericul de "Stil modern" iar în România sub genericul de "Stilul anului 1900"). La începutul secolului XX la Chisinau activeaza înca doi arhitecti de renume. Primul dintre ei este H. Lonschi, care proiecteaza în stil baroc vienez celebra Casa Herta, de pe bulevardul stefan cel Mare, nr.115 (unde este situata astazi una din cladirile Muzeului National de Arte Plastice) si care, în pofida starii ei precare de conservare, ramâne drept unul din cele mai frumoase edificii din Chisinau. Al doilea, este tânarul Alexei V. sciusev, nascut la Chisinau si care îsi începe aici activitatea creatoare construind în stil oriental (sub impresia calatoriei petrecute la Samarkand!) Casa Drogoev de pe str. A Bernardazzi, nr. 97. Tot lui sciusev îi apartine la Chisinau edificiul vilei Carcevschi, iar la Cuhurestii de Sus (jud. Soroca) biserica Sf. Treime. În Casa Drogoev sciusev utilizeaza cu succes decoratia din caramizi cu smalt albastru dispuse în frize late sub cornisa. Stilul electic continua sa concureze cu stilul modern în arhitectura Chisinaului de la frontiera sec. XIX-XX. Astfel, monumentele de arhitectura urbana de pe strada Lazo, nr.14, si de pe strada Columna, 110 (asa numita Casa a Sofiei Andrianova), au fatade realizate, respectiv, în stil pseudo-gotic si pseudo-renascentist, cu scoici decorative în frontoanele fatadelor. Casa Cligman (de pe bd. stefan cel Mare, 113), modesta la exterior, este cunoscuta în special datorita interioarelor ei somptuoase cu excelente sobe de teracota, parchete incrustate si o gradina de iarna în stil pseudo-gotic, dispusa în curtea edificiului. Un anumit interes prezinta si casa în care a locuit celebra cântareata Lidia Lipkovski de pe str. sciusev, nr. 111, realizata în stil modern. Foarte apropiata de decoratia exterioara pseudo-gotica a mentionatei casei de pe str. Lazo, nr. 14, este si casa de locuit de pe str. 31 August, nr. 15. Aici se simte mâna unuia si aceluiasi arhitect, cu parere de rau neidentificat pâna în prezent. La sfârsitul sec. XIX - începutul sec. XX în Basarabia încep sa fie construite imobile cu apartamente destinate închirierii, cum sunt cele de pe bul. Cantemir, nr.70, si de pe strada 31 August, nr. 139, din Chisinau. Aceste edificii sunt construite de obicei în stilul "Art nouveau", având o structura spatiala determinata de utilizarea rationala a terenului si a spatiului locativ. Cladirile sunt, de obicei, amplasate în forma de careu, formând o curte interioara izolata. Fatadele principale, orientate spre strada, au o plastica activa, cu reliefuri si ornamente cromatice, specifice acestui stil. Un rol important în aceste cladiri îl joaca si feroneria usilor, ferestrelor si grilajelor, executata la un înalt nivel profesionist. Una din ultimele vile urbane, construite în Basarabia înainte de Primul Razboi Mondial a fost vila lui A.T. Aleinikov de pe str. Decebal, nr.4, din or. Soroca, - vila înaltata la 1912. Amplasata în mijlocul unei gradini peisajere pe panta povârnisului înalt al terasei superioare a malului Nistrului, aceasta vila (din cauza reliefului) a fost solutionata în doua niveluri - parter si etaj, elementul arhitectural principal al întregului edificiu, ramânând însa porticul intrarii centrale, sprijinit pe doua coloane din fonta, având balcon cu grilaj din fier forjat. În perioada interbelica, la Chisinau, Balti, Tighina si Soroca au fost construite foarte multe case individuale, vile urbane, imobile cu apartamente de raport într-un stil specific, apropiat "Artei 1900" si numit în mod curent "Stil neoromânesc" sau "Stil modern românesc". În spiritul acestei orientari stilistice a lucrat la Chisinau arhitectul Nicolae Mertz. Lui îi apartin casa de locuit de pe str. Kogalniceanu, nr. 69, cladirea actualei galerii "Coral" de pe str. M. Eminescu. Similare din punct de vedere stilistic sunt si vilele urbane realizate de alti arhitecti si dispuse pe str. Sfatul Ţarii (nr. 69), A.Bernardazzi (nr. 52), Vlaicu Pârcîlab (nr. 57), 31 August (nr. 95), A.Mateevici (nr. 119) s.a. Pentru toate aceste cladiri de stil neoromânesc sunt caracteristice compozitii volumetrice cu o plastica activa, evidentiata de contrastul între zidaria masiva si spatiile libere - logii, terase, balcoane etc. Coloanele din lemn sau piatra, utilizate în decorarea acestor edificii au detalii împrumutate din arhitectura traditional româneasca, în special inspirate din edificiile epocii lui Constantin Brâncoveanu. Din acest motiv una din denumirile acestui stil "neoromânesc" este "stilul pseudobrâncovenesc". Cel mai impresionant imobil de stil "brâncovenesc interbelic" din Basarabia îl prezinta resedinta arhiepiscopului de Hotin Visarion Puiu, înaltata la Balti între anii 1924-1932 dupa proiectul arhitectilor A.Gabrielescu si N.Mihailescu. Tot la Balti în perioada interbelica activeaza si arhitectul Eti-Roza Spirer. Dupa proiectul ei este construita Casa cu apartamente de raport de pe str. Hotinului nr.26 (în stil constructivist) si este reamenajata cladirea "Casei Bodescu" transformata în anii 30 în Prefectura orasului Balti (amplasata într-un edificiul de la începutul sec. XX). Perioada postbelica se remarca prin imobilele de locuit de mari dimensiuni construite în principalele orase ale republicii. În anii 50 cladiri impunatoare cu parter, trei-patru etaje, logii, mozaicuri policrome, amplasând sute de locuinte, se construiesc la Chisinau. Tipice pentru aceasta arhitectura sunt imobilul cu 128 de apartamente de pe bd. stefan cel Mare, nr. 164 (construit dupa proiectul lui V.A. Voitehovschi) si imobilul din trei blocuri cu 4 etaje de pe acelasi bulevard (nr. 128 - 130), construit în 1952 dupa proiectul lui G.Levental si T. Andreeva. De obicei aceste imobile locative ocupau întreg cartierul urban situat între doua intersectii stradale. În perioada "dezghetului hrusciovist" (sf. anilor 50 - înc. anilor 60) arhitectii s-au dezis de la majoritatea elementelor decorative ce înfrumusetau casele de locuit. Numarul caselor cu apartamente a sporit considerabil, dar calitatea si originalitatea edificiilor au fost trecute drept secundare. Aceasta este perioada constructiilor masive, "în serii", dupa planuri-tip aprobate la Moscova. Anii 70-80 au diversificat posibilitatile acestei arhitecturi "seriale". În locul caramizii si cotiletului au fost introduse constructiile monolite din beton-armat sau constructiile din blocuri semifabricate, montate la fata locului. Toate aceste fenomene au diminuat acuitatea problemei locative din Republica, dar au îndepartat cu mult functionalitatea locuintei de estetica si de confortul specific edificiilor din perioada interbelica. Doar în anii 90, odata cu destramarea Uniunii Sovietice, cu caderea regimului comunist si cu aparitia unei paturi mai înstarite a populatiei, s-a pus din nou problema înaltarii vilelor urbane, a caselor particulare, cu mai multe etaje, a gradinilor înconjuratoare, a decoratiei policrome a fatadelor etc. Notiunea de "palat" a suferit în perioada sovietica o schimbare de sens: dintr-un edificiu fastuos cu menire locativa sau administrativa, apartinând, de obicei, unei familii nobiliare, în anii 60-80 ai sec. XX "palatul" devine de fapt un edificiu de menire socio-culturala, similar teatrului, clubului sau cinematografului. Astfel apar "Palatele de cultura", "Palatele pionerilor", "Palatele sindicale", etc. La Chisinau în anii 70-80 se înalta "Palatul National" si "Palatul Republicii", "Palatul feroviarilor" s.a. arhitectura lor însa nu are nimic comun cu arhitectura vechilor palate sau conace basarabene. |
Modernizarea din interbelic, superioara
celei din anii ‘90
In finalul studiului, autoarea mentioneaza proiectele rezidentiale realizate in
ultimii ani in Pipera, Iancu Nicolae, Baneasa, considerate imbatranite inainte
de vreme si sacrificand calitatea si coerenta pentru profitul pe termen scurt.
Un exemplu inca valabil de bune practici urbanistice, zona Ioanid poate
constitui un model de modernizare a orasului. Modele actuale ar putea fi zonele
rezidentiale construite recent in Paris, precum cartierul rezidential Bercy sau
zona Viaduct des Artes, considera autorii volumului.
In postfata, arhitectul Alexandru Beldiman scrie: "Cercetarea aceasta este
un volum consistent, care poate sta in egala masura in biblioteca amatorilor de
arta si arhitectura si in cea a studentiloMonument de arhitectura si istorie de
însemnatate nationala, introdus în Registrul monumentelor
de istorie si cultura a municipiului Chisinau la
initiativa Academiei de stiinte.
În anii 30 ai secolului al XIX-lea arhitectul orasului O. Gasket a construit o casa într-un parter pe strada Alexandrovskaia, astazi stefan cel Mare, aflat între strazile sfatul Ţarii si Serghei Lazo. În 1845 aceasta casa este achizitionata de catre mosierul Iorgu Bals, pe care a daruit-o orfelinatului, care i-a purtat numele. În anul 1903 aceasta casa este achizitionata de catre nobilul Vladimir Herta, consilier titular, care demoleaza constructiile si în locul lor, în 1905 a fost construita o vila într-unparter. În subsolul cladirii se afla sistema de încalzire a casei. Arhitectul cladirii, se presupune ca este Henrik Lonsky. Arhitectura casei este solutionata în stil eclectic, în formele barocului vienez.
Este construita într-un etaj, aliniata cu fatadele la linia rosie a strazii. Compozitia fatadei este cu o simetrie a volumelor, ritmate în trei rezalite, dar cu o disimetrie a organizarii spatiale a interioarelor. Intrarea este amplasata lateral spre dreapta, într-un rezalit, alaturi de poarta de acces în curte, volum caruia îi corespunde un rezalit lateral la stânga, în interiorul caruia se afla un cabinet sau o capela, ambele rezalite dominate de cupole de forme complexe, baroce. Rezalitul central este încununat de o cupola cuplata din patru fâsii cilindrice, care sustine un parapet din metal forjat. Fatada principala este decorata abundent prin reliefuri sculptate – bareliefuri, herb, ornamente vegetale, grile. Decoratia interioarelor abunda în ciubuce aurite, fresce si zugraveli ale tavanelor si peretilor.
r, istoricilor de arta sau a arhitectilor." z
|
