DEFINIREA, IMPORTANTA SI NECESITATEA MANAGEMENTULUI PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

DEFINIREA, IMPORTANŢA sI NECESITATEA   MANAGEMENTULUI PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

Rezumat

În acest capitol se definesc si se prezinta caracteristicile proiectelor si  activitatii de con 919i84j structii, precum si ale managementului acestora. În continuare se argumenteaza necesitatea utilizarii managementului proiectelor în domeniul constructiilor si se prezinta sintetic principalele proceduri manageriale care constituie esenta acestuia.

Cuprins

1.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici

1.2 Prezentarea generala a activitatii de con 919i84j structii

1.3. Proiectul de constructii

1.4. Necesitatea managementului proiectelor de constructii

1.5. Proceduri manageriale

1.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici

Managementul proiectelor este o ramura specializata a managementului aparuta în anii 1950 pentru coordonarea si controlul activitatilor complexe din industria moderna. Aparitia si dezvoltarea sa sunt legate îndeosebi de initierea si derularea programelor spatiale ale N.A.S.A., de concurenta între natiuni pentru suprematie în domeniul militar, de presiunea clientilor care doreau ca proiectele lor sa fie realizate cât mai repede, astfel încât sa poata începe sa-si recupereze cât mai rapid investitiile.

În constructii, managementul proiectelor a început sa fie utilizat abia în urma cu 20 - 30 de ani, dar dezvoltarea sa în acest domeniu a fost foarte rapida, deoarece corespunde mult mai bine necesitatilor acestei ramuri. Desi a aparut în S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid si în Europa, primele încercari de standardizare a practicilor în domeniu datând din 1979 si apartinând unui institut din Marea Britanie - The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit în prezent, alaturi de alte organizatii, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor (The Project Management Institute), un organism care certifica atât managerii de proiect, cât si programele de instruire în domeniu din întreaga lume. De asemenea, la nivel european, s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului proiectelor, proceduri înscrise în standardele Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.).

Managementul proiectelor cuprinde procese decizionale logice si progresive, o organizare adecvata, management financiar si comercial eficace, acorda o atentie deosebita întocmirii documentelor si sarcinilor administrative si aplica metode si tehnici de management traditionale adaptate corespunzator.

Managementul proiectelor de constructii consta în planificarea, organizarea, coordonarea si controlul proiectului, de la începerea pâna la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerintele clientului privind producerea unui obiectiv viabil din punct de vedere functional si financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor si termenelor de executie convenite.

Managementul proiectelor presupune fixarea unor puncte de reper în raport cu care se vor stabili liniile directoare de urmat, observarea progresului în realizarea lucrarilor si corectarea executiei proiectelor în functie de diferentele constatate între situatia reala si reperele planificate.

La realizarea unui proiect de constructii participa mai multe organizatii diferite: beneficiar, investitor, organisme finantatoare, autoritatea publica, constructor, proiectant, consultanti, furnizori de materiale si echipamente etc., ceea ce impune sporirea ponderii activitatilor de coordonare si reglare a tuturor intrarilor necesare. Astfel, managerul de proiect trebuie sa lucreze, în mod predominant, cu persoane din alte organizatii decât cea din care face parte. În asemenea circumstante, autoritatea sa este conferita prin termeni contractuali si este mai putin directa decât a unui manager obisnuit.

Managementul proiectelor este realizat, în cele mai multe cazuri, de catre personal apartinând unor organizatii diferite, care colaboreaza strâns pentru a realiza diversele obiective, adesea contradictorii, ale partilor implicate.

Responsabilitatea pentru exercitarea managementului proiectelor revine, asa cum s-a precizat, unor organizatii diferite, în functie de preferintele si competentele clientului si natura aranjamentului contractual dintre parti. Indiferent daca managementul proiectelor este exercitat de client, proiectant, constructor sau de catre o organizatie independenta specializata, procedurile manageriale pertinente sunt în mare aceleasi. Metodele manageriale pe care le vom prezenta vor fi abordate, pentru a avea un unghi de vedere unitar, din perspectiva antreprenorului general.

1.2 Prezentarea generala a activitatii de con 919i84j structii

Trecutul, prezentul si viitorul constructiilor

Una dintre primele preocupari ale oamenilor a fost cea legata de asigurarea conditiilor de trai si, în primul rând, a unor conditii de locuit cât mai sigure.

Locuinta este locul în care oamenii îsi petrec peste jumatate din timpul disponibil si de aceea, în decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfectionata pentru a raspunde cât mai bine necesitatilor zilnice.

S-a ajuns pâna la a se compara functiunile locuintei cu functiunile corpului uman. Una din cele mai bune alegorii în acest sens[2] propune urmatoarele paralele:

Alegoria om - constructie Tabelul 1

Omul a creat permanent constructii (cuiburi în copaci, case, piramide etc.).

Constructiile s-au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economica si sociala a omenirii în trei mari cicluri sau "valuri":

- societatea agricola (primul val);

- societatea industriala (al doilea val);

- societatea informatizata (al treilea val);

În toate cele trei mari cicluri constructiile au fost considerate ca parte importanta a activitatii si culturii umane.

Primul val este înregistrat la începuturile societatii agricole când fiecare familie era responsabila pentru construirea spatiilor de locuit, a adaposturilor pentru animalele de munca, a magaziilor pentru pastrarea alimentelor etc.

Profesia de constructor a aparut mai târziu, la începuturile istoriei scrise, atunci când a crescut considerabil cererea de lucrari de constructii (în special piramide, temple, canale etc.)

Sunt recunoscute ca rezultate exceptionale ale geniului uman "cele sapte minuni ale lumii antice" care reprezinta sapte monumente de arhitectura de dimensiuni, solutii constructive si tehnici de realizare greu de explicat chiar si în zilele noastre:

1) Piramidele egiptene (aproximativ 80) au fost construite între anii 2686-1567 î.Hr. pe malul stâng al Nilului si au ramas celebre prin ansamblul de la Gizeh (care cuprinde piramida cea mare a faraonului Kheops si piramidele faraonilor Kephren si Mikerinos);

2) Gradinile suspendate ale Semiramidei construite în timpul domniei lui Nabucodonosor (604-561 î.Hr.) în vestul orasului Babilon, în terase sustinute de stâlpi imensi având un ingenios sistem de irigatii cu un consum minim de energie;

3) Templul Artemisei din Efes realizat între anii 655-650 î.Hr. Dupa 220 ani avea înca dimensiuni impresionante si 127 coloane a 18 m;

4) Mausoleul din Halicarnas construit între anii 353-350 î.Hr. de catre Artemisa pentru înhumarea sotului sau, regele Mousol;

5) Statuia lui Zeus din Olimpia a fost construita între anii 470-457 î.Hr. si avea o înaltime de 12 metri;

6) Farul din Alexandria (dupa numele insulei Faros, proiectat de arhitectul Sostrat din Cnid si realizat între anii 308-246 î. Hr.) se compunea din mai multe turnuri suprapuse pâna la înaltimea de 180 m în care erau 300 de încaperi ce adaposteau paznicii si personalul de întretinere al farului;

7) Colosul din Rodos (sau "colosul soarelui din Rodos") a fost executat între anii 292-280 î.Hr. de Chares din Lindos si avea 31,5 m înaltime;

Remarcabile constructii s-au realizat în: Roma antica (100 î.Hr.-476 d.Hr.); China (din anii 206 î.Hr. pâna în anii 220 d.Hr.); Bizant (Constantinopol) 330-340 î.Hr.

În secolele V-XII d.Hr. activitatea de constructii a înregistrat un vizibil declin. Informatiile si urmele unor constructii deosebite din acest interval sunt nesemnificative fata de realizarile anterioare si se materializeaza în palatele si castelele din Anglia, Franta, Italia si Spania. În secolele XIX-XX se realizeaza în lume constructii deosebite cum ar fi: Canalul de Suez (161 km lungime, latimea între 70 si 125 m, adâncime minima 11 m) proiectat înca din anul 600 î.Hr. dar inaugurat abia în 1869 de Ferdinand de Sesseps; Turnul Eiffel sau "turnul celor 300 de metri de pe Champs-de-Mars" realizat între 1887 si 1889 de Gustave Eiffel; Empire State Building din New-York cu 102 etaje si 401 m înaltime; The World Trade Center (S.U.A.), cu 2 turnuri a câte 110 etaje (420 m fiecare), Kuala Lumpur City Center, Malaezia, cu 2 turnuri gemene a câte 450 m fiecare; podul Golden Gate de 20 km peste canalul si golful San Francisco, tunelurile din Japonia, din muntii Alpi sau de sub Canalul Mânecii care leaga Franta de Anglia etc.

Printre lucrarile de arta deosebite pot fi enumerate:

Cel mai lung pod de cale ferata: Salt Lake (Utah, S.U.A.), 28,5 km.

Cea mai mare deschidere de pod 1410 m, Humber Estuary Bridge în vestul Angliei (lungime 2220 m si piloni de peste 155 m înaltime. )

Cei mai înalti stâlpi: 210 m (Venezuela Horrows).

Cel mai înalt pod: Arkansas River - 321 m; Royal George Bridge.

Lânga New Orleans cel mai lung pod peste Pontchortrain Consewaz: 38,355 km, dublu (fiecare banda de 10 m, peste 1500 piloni).

Arhitectura mileniului I de pe teritoriul României se distingea prin temple ionice si dorice, precum si prin teatrele si constructiile funerare din cetatile pontice de influenta greaca. În secolele I î.Hr.-I d.Hr. apare aspectul autohton, geto-dac, în arhitectura cetatilor din muntii Orastiei.

În secolele II-IV d.Hr. se realizeaza câteva constructii monumentale (în stilul artei romane imperiale), cum ar fi cladirile publice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, termele de la Histria, podul de la Drobeta (proiectat si realizat de Apolodor din Damasc), castre si bazilici etc.

Între secolele V-XV se realizeaza, în principal, vestigii de arhitectura militara si religioasa de tip bizantino-balcanic (Paciuiu lui Soare, Murfatlar, Niculitel etc.) si romanic (Alba Iulia, Cisnadioara).

În timpul domniei lui stefan cel Mare se realizeaza în Moldova o îmbinare a stilului arhitectonic occidental cu cel bizantin si cu elemente arhitecturale proprii (bolta moldoveneasca) ce conduc la o deosebita zveltete a edificiilor militare si de cult cu fatade din piatra, caramida zmaltuita (Piatra Neamt, Putna, Voronet, Neamt etc.)

În secolul XVI, în timpul domniei lui Petru Rares, apare un fenomen particular în realizarea edificiilor de cult, si anume pictura exterioara (Humor, Arbore, Movilita, Voronet, Sucevita).

Talentatul inginer Anghel Saligny realizeaza în anul 1895 o lucrare de arta deosebita - podul de la Cernavoda, lung de 3850 m., printre putinele din lume la acea vreme cu o astfel de dimensiune si solutie tehnica.

Al doilea val de dezvoltare sociala a generat o nevoie urgenta de constructii, în general de o arhitectura rara, atât pentru productia industriala, cât si pentru necesitatile servirii acesteia (locuinte, cai de comunicatie etc.)

S-au perfectionat tehnicile de ventilatie, încalzire termica si fonica, s-au introdus noi materiale si s-au elaborat noi solutii constructive.

Se considera ca dupa al doilea razboi mondial s-a construit în lume mai mult decât în orice perioada anterioara.

Al treilea val al dezvoltarii societatii imprima noi dimensiuni si activitati în constructii prin perfectionarea importanta a instalatiilor aferente constructiei si subordonarea functionarii acestora unui calculator care controleaza pornirea si oprirea instalatiilor de ventilatie si încalzire, utilizarea optima a formelor de energie în functie de solicitari si variatia pretului, controlul automat al iluminatului, sistemul automat de paza, sistemul automat de prevenire si stingere a incendiilor etc. O astfel de constructie este numita în prezent "casa inteligenta".

Tendinte în activitatea de constructii

Modificarile în activitatea de constructii în ceea ce priveste tipul, marimea, forma si numarul constructiilor în urmatorii 25-30 de ani, pentru tarile dezvoltate, sunt provocate, conform opiniei specialistilor, de urmatorii factori:

a. Factori de populatie

- numarul populatiei creste foarte încet, se mentine sau chiar scade în unele tari dezvoltate datorita, în exclusivitate, scaderii ratei natalitatii (în ultima suta de ani numarul mediu de copii pe o familie a scazut de la 8 la 2);

- populatia urbana cunoaste influente contradictorii - creste ca urmare a rationalizarii agriculturii, scade ca urmare a posibilitatilor sporite de lucru la domiciliu, datorita informatizarii, fapt ce permite instalarea în afara orasului, unde spatiul este mai mare, mediul este nepoluat si costul vietii mai redus;

- populatia îmbatrâneste ca urmare a cresterii duratei medii de viata si descresterii relative a numarului tineretului;

- marimea gospodariilor si componenta familiilor scade ca urmare a reducerii numarului copiilor, independentei mai timpurii a acestora, tehnicilor contraceptive, precum si ca urmare a cresterii numarului avorturilor.

Implicatiile modificarilor determinate de factorii legati de populatie sunt interpretate contradictoriu de specialisti. Dupa satisfacerea necesitatilor fiziologice de baza se produc modificari în prioritatea valorilor materiale (cu un loc important pentru locuinta), iar la satisfacerea completa a acestora vor trece pe primul plan valorile ecologice, înaintea sau concomitent cu pasirea în societatea informatizata.

Toti acesti factori cu mutatiile provocate de ei au o influenta semnificativa asupra constructiilor si a mediului construit. Factorii cantitativi-demografici influenteaza puternic, cu precadere, volumul constructiilor.

Schimbarile si vârsta, structura si nivelul de cunostinte al familiei influenteaza proprietatile, gradul de finisare si serviciile aferente locuintei.

În functie de volumul si directiile de utilizare a veniturilor, de modul de ocupare a timpului de munca si de timpul liber se disting doua tipuri diferite de case:

"Casa este castelul meu" în care resursele exterioare sunt consumate în locuinta ;

"Casa este locul în care îti schimbi îmbracamintea" în care caz nu se consuma nici un fel de resursa în cadrul locuintei.

b. Factori economici

Prin trecerea la societatea informatizata se vor produce modificari substantiale în economie.

Locul agriculturii si industriei clasice va scadea continuu în avantajul serviciilor publice, comertului si tehnologiei informatiei.

Specialistii estimeaza, pe ansamblul economiei, o sporire a ratei somajului daca nu se înregistreaza modificari substantiale în timpul de lucru. Automatizarea, robotizarea si tehnologia informatica desfiinteaza, cel putin în prezent, mai multe locuri de munca decât creeaza. Remediul acestei mutatii va fi dat de cresterea importantei activitatii de cercetare, cresterea ponderii muncii intelectuale în detrimentul muncii fizice, reducerea timpului de lucru (reducerea numarului de ore/zi si reducerea, în continuare, a saptamânii de lucru).

Pericolul somajului si cresterea timpului liber vor scadea cererile de constructii de locuinte, dar si cererile de lucrari de întretinere si reparatii (care vor fi realizate în mare masura de locatarii ce au mai mult timp la dispozitie).

c. Factori legati de mediul construit

Actualul mediu construit este o parte importanta a avutiei nationale din fiecare tara. Se trece lent de la realizarea de constructii noi la activitatea de întretinere si modernizare a constructiilor existente.

În societatea automatizata se va înregistra chiar o disponibilizare a unei importante parti a fondului construit (hale industriale, depozite, magazine etc.).

d. Factori legati de calitate si cantitate

În constructiile de locuinte, desi se va înregistra o descrestere a volumului (fondul de locuinte existente este relativ nou, la care se adauga o stagnare a urbanizarii si o descrestere a populatiei) va creste valoarea totala a productiei de constructii (datorita cresterii spatiului de locuit pe o persoana, ponderii mari a caselor individuale, cresterii veniturilor si deci a celor care detin doua case, cresterii confortului locuintelor etc.).

Celelalte tipuri de constructii sunt influentate de: schimbarea tehnologiilor (vechile cladiri industriale nu corespund cerintelor viitorului), cresterea veniturilor si a timpului liber (care faciliteaza noi tipuri de servicii), necesitatea pastrarii echilibrului ecologic, reducerea nivelului zgomotului etc.

Deci, activitatea de constructii nu se reduce în tarile dezvoltate datorita cresterii lente a populatiei, însa îsi va schimba structura prin modificarea obiectivelor cantitative în obiective calitative.

e. Factori legati de tehnica constructiilor

Activitatea din constructii va fi influentata hotarâtor de informatizare, de revizuirea tehnicilor de obtinere a materialelor (inclusiv prin biotehnologii) si a utilajelor. Influenta se rasfrânge asupra tuturor activitatilor de la proiectare pâna la darea în folosinta a obiectelor de constructii.

În proiectare se întrevad urmatoarele perfectionari:

- trecerea de la proiectarea bidimensionala la cea tridimensionala;

- dezvoltarea simularii în evaluarea calitatii si proprietatilor constructiei;

- trecerea la folosirea mijloacelor automate în calculul proiectelor.

Se va extinde mecanizarea si se va introduce mai curajos automatizarea (pâna la controlul proiectelor mari cu ajutorul calculatorului).

Se va trece la robotizarea activitatii din constructii (desi mai lent decât în industrie).

Primii pasi în aceasta directie i-a facut Japonia care are, în prezent, realizari semnificative în privinta automatizarii activitatii din constructii.

Robotica în constructii se va dezvolta în urmatoarele directii:

- perfectionarea masinilor existente prin adaptarea de elemente de automatizare;

- introducerea unor roboti pentru lucrari individuale, instalatii, finisaje;

- integrarea robotilor în sisteme multifunctionale pentru anumite faze ale lucrarii;

- trecerea, într-o perspectiva îndelungata, la sistemul robotizat de constructii (acesta se va asemana tot mai mult cu procesele industriale).

În tarile în curs de dezvoltare aceste tendinte se vor manifesta o data cu trecerea la societatea industriala sau direct la cea informationala.

Se vor înregistra însa diferente de dezvoltare, atât generale, cât si în domeniul constructiilor, ca urmare a unor rate diferentiate de crestere a populatiei. În viitorul apropiat se întrevede o importanta crestere a activitatii de con 919i84j structii în tarile în curs de dezvoltare pe urmatoarele directii:

- dezvoltarea resurselor pentru constructii;

- se vor dezvolta noi orase, se vor reorganiza regiunile din jurul celor existente si se va dezvolta mediul rural;

- constructiile vor depinde într-o mai mare masura de resursele locale si de forta de munca relativ abundente;

- se va pune un accent deosebit pe valorile mediului;

- se vor valorifica mai bine cultura si tendintele locale;

- se va asigura participarea activa a populatiei la planificarea, constructia si dezvoltarea mediului.

Particularitatile procesului de productie si ale productiei de constructii

Întreaga activitate în constructii este influentata puternic de actiunea particularitatilor procesului de productie. Dintre acestea mentionam urmatoarele:

Procesul de productie este mobil, iar produsele finite (obiectele de constructii) sunt fixe (legate de sol)

Solul serveste ca fundatie pentru marea majoritate a obiectelor de constructii. În unele situatii solul constituie parte integranta a constructiei (tunele, canale, drumuri, amenajari portuare etc.), fapt ce face ca obiectele de constructii sa se consume pe locul în care au fost realizate. De aceea, factorii procesului de productie (forta de munca, sculele, uneltele si utilajele etc.) se deplaseaza de la un loc de munca la altul, de la un obiect la altul, de la un amplasament la altul sau de la o localitate la alta. Spre deosebire, în industrie, de regula, produsele ce se fabrica se gasesc în miscare, iar mijloacele de munca ramân stabile. În industrie toate produsele obtinute se consuma în alt loc decât cel în care au fost produse.

Mobilitatea procesului de productie impune refacerea organizarii santierului pentru fiecare nou amplasament (în industrie, un model organizatoric bun poate fi folosit zeci de ani). Particularitatea împiedica perfectionarea activitatii de mecanizare si, în special, automatizarea  executiei lucrarilor.

Mobilitatea procesului de productie diminueaza gradul de folosire a utilajelor, fortei de munca, mareste durata de executie si sporeste costurile de productie.

Reducerea influentei negative a acestei particularitati poate fi asigurata prin cresterea gradului de industrializare a lucrarilor de constructii.

Procesul de productie din constructii se desfasoara, în general, sub cerul liber

Atât activitatea muncitorilor, cât si majoritatea proceselor de productie sunt influentate de factori naturali ca: temperatura, umiditate, curenti de aer si lumina. Acestia pot încetini sau chiar stopa desfasurarea proceselor de munca. Factorii naturali impun un caracter sezonier al activitatii în constructii (între 15 noiembrie si 15 martie activitatea este mult diminuata sau chiar întrerupta la majoritatea agentilor economici).

Aceasta particularitate influenteaza negativ volumul productiei, gradul de folosire a utilajelor durata de executie, calitatea lucrarilor si deci costurile.

Atenuarea influentelor acestei particularitati se realizeaza prin diminuarea ponderii proceselor umede pe santier (a caror desfasurare nu este posibila pe timp friguros), folosirea unor aditivi pentru procesele umede ce nu pot fi înlocuite (în timpul friguros), sau protejarea lor termica, esalonarea lucrarilor în asa fel încât iarna sa se lucreze doar în spatii închise etc.

Durata ciclului de productie este relativ mare fata de industrie

Ca urmare a actiunii particularitatilor prezentate, a volumului mare de lucrari pentru fiecare obiect si a întreruperilor pentru desfasurarea proceselor naturale, ciclul de productie din constructii are, în general, o durata mare (luni sau chiar ani).

În aceasta situatie se înregistreaza o imobilizare de valori (materiale si productie neterminata) mai mare decât în industrie, fapt ce mareste costurile.

Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate realiza pe seama cresterii gradului de industrializare.

Diversitatea mare a lucrarilor de constructii

Aceasta particularitate este data de varietatea foarte mare a obiectelor de constructii, pe de o parte, si de conditiile în care acestea se executa, pe de alta parte.

De aceea, intuitia si experienta nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele curente ale conducerii si organizarii executiei lucrarilor. Acest neajuns poate fi atenuat prin folosirea unor modele moderne de conducere si organizare (în special modele ale cercetarii operationale).

Complexitatea mare a procesului de productie

Particularitatea este impusa de volumele foarte mari construite care solicita volume la fel de mari de materiale, manopera si ore functionare-utilaj. În activitatea curenta se opereaza cu peste 40.000 de articole de deviz sau peste 10.000 de articole de deviz comasate, aproximativ 150.000 de sortotipodimensiuni de materiale, 150 de meserii si peste 200 clase de utilaje. si aceasta particularitate complica activitatea de conducere si organizare pentru care se apeleaza din ce în ce mai mult la tehnica de calcul de ultima ora, cu performante ridicate si un soft deosebit de performant.

Durata de viata a obiectelor de constructii este foarte mare

Deoarece obiectele de constructii se realizeaza din materiale rezistente în timp, ele au o durata mare de folosinta. Aceasta face ca uzura morala a constructiei sa actioneze mult mai frecvent si mai intens decât la bunurile industriale, care au o durata de viata de 5 pâna la 30 de ori mai redusa. Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin proiectarea modulara a suprafetelor si volumelor, prin asigurarea multifunctionalitatii spatiilor construite, prin amplasarea unor pereti mobili etc.

Productia de constructii are caracter de unicat

Caracterul de unicat este imprimat de diversitatea mare a obiectelor de constructii, dar si de faptul ca fiecare obiect este realizat pe un amplasament care este particular din punct de vedere al structurii si duritatii solului. Aceasta particularitate se reflecta în cheltuielile mari cu proiectarea obiectelor de constructii, cu organizarea santierelor si cu executia propriu-zisa a lucrarilor.

Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin perfectionarea activitatii de proiectare modulara si, pe aceasta cale, cresterea gradului de industrializare a lucrarilor de constructii.

Greutatea mare a obiectelor de constructii

Dimensiunile obiectelor de constructii si greutatea specifica mare a materialelor folosite determina greutatea mare a obiectelor de constructii. Masa medie a constructiilor este de aproximativ 24 de ori mai mare decât masa produselor industriale obtinute din aceeasi unitate monetara. Greutatea constructiilor variaza, în functie de sistemul constructiv adoptat, între 1,0 si 1,8 tf/mp. de arie desfasurata.

Masa materialelor ce urmeaza a se transporta pentru un obiect de constructii solicita mijloace de transport adecvate si cheltuieli care maresc pretul constructiei.

Reducerea influentei acestei particularitati se poate asigura prin prefabricare si folosirea înlocuitorilor de materiale.

Activitatea de constructii are un caracter de pionierat

Daca obiectivul este realizat într-un spatiu nelocuit, constructorul are sarcina sa asigure, în afara conditiilor de locuit pentru proprii muncitori, si toate celelalte activitati necesare atragerii spatiului respectiv la viata economica, sociala si culturala. Cheltuielile suplimentare impuse de aceasta particularitate pot fi atenuate prin realizarea, în mai mare parte, a lucrarilor de organizare de santier în solutie definitiva.

Obiectul, lucrarile si productia de constructii-montaj

În ramura constructii se produc bunuri cu o mare durata de viata, de o mare complexitate si de cele mai multe ori cu dimensiuni foarte mari.

Ramura constructii realizeaza, ca activitati principale, bunuri imobile, fixeaza de sol bunuri obtinute în industrie, executa lucrari de mentinere la un nivel cât mai apropiat de cel initial a bunurilor produse si presteaza servicii de profil.

Bunurile realizate în aceasta ramura se numesc obiecte de constructii.

Obiectul de constructii este un bun imobil, delimitat din punct de vedere spatial, independent din punct de vedere al utilizarii sale si având o alcatuire constructiva definita, corespunzatoare unei anumite destinatii functionale (cladire de locuit, hala industriala, depozit, tunel etc.).

În general, un obiect de constructii se compune din ansambluri, subansambluri si elemente si se realizeaza prin parcurgerea mai multor stadii fizice, si anume: infrastructura, structura, instalatii, finisaje. Unele obiecte de constructii se realizeaza fara a parcurge toate stadiile fizice enuntate (la tuneluri nu se realizeaza de obicei infrastructura, la drumuri nu se realizeaza de obicei instalatii etc.).

Fiecare stadiu fizic se obtine prin realizarea unor articole de lucrari, grupate pe capitole de lucrari care, la rândul lor, sunt incluse în categorii de lucrari astfel:

Împartirea obiectului de constructii în categorii de lucrari, capitole de lucrari si articole de deviz   Tabelul 2.

Obiectele de constructii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

A. Dupa stadiul de executie:

- obiecte în continuare, începute înaintea anului analizat si terminate în unul din anii urmatori;

- obiecte începute în timpul anului analizat si terminate:

- în anul analizat;

- în unul din anii urmatori;

- obiecte terminate în anul analizat dar începute în unul din anii anterioari.

Aceasta clasificare permite esalonarea resurselor necesare lucrarii si, în mod deosebit, esalonarea încasarilor pentru lucrarile executate.

B. Dupa omogenitatea solutiilor constructive obiectele de constructii se împart în:

- hale, care sunt obiecte de constructii supraterane cu un nivel, cu una sau mai multe deschideri[3] si mai multe travei . Halele pot fi proiectate si executate pe baza unor trame modul. Halele pot servi pentru desfasurarea unor activitati industriale, de pastrare a valorilor materiale, de întretinere si reparare a unor bunuri de provenienta industriala etc.

- cladiri, care sunt obiecte de constructii ce delimiteaza si amenajeaza un anumit spatiu, în vederea asigurarii conditiilor de mediu necesare desfasurarii normale a diferitelor activitatii economico-sociale (productive sau neproductive). O cladire are, în general, urmatoarea componenta:

Componentele unei cladiri Tabelul 3.

- constructii speciale, care sunt obiecte de constructii cu caracteristici constructive si functionale specifice, cum ar fi: cai ferate, drumuri, poduri, tunele, viaducte, castele de apa, silozuri, rezervoare, cosuri de racire pentru termocentrale, retele de alimentare cu apa, retele de alimentare cu energie electrica etc.

C. Dupa destinatia functionala obiectele de constructii se împart în:

Clasificarea activelor fixe în constructii Tabelul 4

Lucrarile de constructii-montaj constituie ansamblul de operatii succesive prin care se executa, întretin si repara obiectele de constructii, se monteaza utilajul, instalatiile si alte elemente de constructii si prin care se presteaza servicii de specialitate:

Lucrarile de constructii se clasifica astfel:

A. Dupa categoria de lucrari la care se refera:

a) lucrari de constructii si de instalatii;

b) lucrari de montaj al utilajelor;

c) lucrari de reparatii capitale la cladiri si alte obiecte de constructii;

d) lucrari de întretinere-reparatii curente si de prestari de servicii în constructii.

a) Lucrarile de constructii si de instalatii la constructii se refera la:

- construirea, reconstruirea, refacerea, dezvoltarea si transformarea obiectelor de constructii;

- lucrari de pregatire si amenajare a teritoriului santierului;

- foraje pentru alimentari cu apa;

- lucrari de montaj al elementelor de constructii;

b) Lucrarile de montaj al utilajelor cuprind:

- lucrari de asamblare si montare a utilajelor (inclusiv probe mecanice si rodajul de mers în gol);

- lucrari pentru instalarea conductelor (de apa, termice, fluide tehnologice etc.) care intra în componenta utilajului ce se monteaza;

- lucrari pentru instalarea platformelor si a scarilor de servire a utilajelor;

- lucrari de izolare si protectie anticoroziva;

- lucrari de demontare a utilajelor si instalatiilor de natura celor enumerate.

Montajul executat de furnizorul utilajelor nu intra în categoria lucrarilor de montaj a utilajelor.

c) Lucrarile de reparatii capitale la cladiri si alte obiecte de constructii cuprind ansamblul de activitati menite sa aduca, la un nivel cât mai apropiat de cel initial, obiectele de constructii dupa ce acestea înregistreaza un anumit grad de uzura. Lucrarile de reparatii capitale vizeaza activitati de refacere a durabilitatii, stabilitatii si sigurantei în exploatare.

d) Lucrarile de întretinere-reparatii curente si de prestari de servicii în constructii cuprind:

- lucrari de întretinere si redare a aspectului arhitectural initial al cladirilor;

- prestari de servicii de natura lucrarilor în constructii.

B. Dupa modul de executie a lucrarilor:

- lucrari de constructii-montaj executate în antrepriza;

- lucrari de constructii-montaj executate în regie.

Productia de constructii-montaj este rezultatul material în care se concretizeaza lucrarile de constructii, de instalatii si de montare a utilajelor, de reparatii capitale, întretinere si reparatii curente ale obiectelor de constructii, precum si de prestari a unor servicii de profil într-o anumita perioada de timp.

În practica se folosesc urmatoarele criterii de clasificare a productiei de constructii:

A. Dupa specificul si natura productiei:

- productie de constructii de baza;

- productie secundar-industriala;

- productie de servire.

B. Dupa modul de realizare si profilul de baza al activitatii unitatilor executante:

- productie de constructii-montaj executata în antrepriza;

- productie de constructii-montaj executata în regie.

C. Dupa stadiul de realizare în care se afla:

- productie terminata;

- productie neterminata.

1.3. Proiectul de constructii

În managementul proiectelor de constructii obiectul condus este proiectul de constructii.

Proiectul de constructii este o întreprindere cu durata de actiune limitata vizând realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de constructii prin executarea de lucrari de natura variabila si nestandardizata într-un anumit termen, cu un anumit buget si cu respectarea specificatiilor de calitate convenite.

Un proiect de constructii prezinta urmatoarele caracteristici:

Necesita construirea unei retele organizatorice autonome: echipa de proiect;

Are caracter temporar, durata de realizare fiind precizata prin prevederi contractuale;

Trebuie sa atinga anumite obiective legate de timp, costuri si calitate;

Rezultatul sau este un obiectiv de constructii (alcatuit din unul sau mai multe obiecte de constructii) cu caracter de unicat;

Necesita aportul mai multor organizatii pentru realizarea lui, ceea ce pune probleme deosebite de comunicare si îi confera un potential conflictual ridicat;

Implica resurse financiare, materiale si umane importante si diversificate;

Necesita realizarea de activitati între care exista conditionari tehnologice si organizatorice complexe;

În realizarea unui proiect de constructii se parcurg o serie de etape care alcatuiesc ciclul de viata al proiectului. În literatura de specialitate exista diverse abordari ale acestui aspect.

Astfel, în cadrul metodologiei Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (O.N.U.D.I) privind elaborarea studiilor de fezabilitate, ciclul de viata al proiectului cuprinde urmatoarele faze:

I. Preinvestitionala

Studii de identificare a necesitatii si oportunitatii investitiei

Studii de prefezabilitate

Studii de fezabilitate

Studii de evaluare si decizie

II. Investitionala

Negociere si contractare

Proiectare

Construire

Punere în functiune

III. Operationala

Ciclul de viata al proiectului poate fi reprezentat astfel[7]:

Figura 1. Ciclul de viata al unui proiect de constructii

Un alt reputat specialist, Ronald Mc Caffer prezinta ciclul de viata al proiectului folosind urmatoarea schema:

Legenda:

1 - Definirea nevoii;

2 - Decizia de a realiza studiul;

3 - Decizia de a realiza proiectul;

4 - Începerea organizarii licitatiei sau demararea negocierilor;

5 - Încheierea contractelor;

6 - Receptia finala;

7 - Atingerea parametrilor proiectati.

Figura 2. Ciclul de viata al unui proiect de constructii

În opinia noastra, geneza unui proiect de constructii cuprinde urmatoarele etape:

Figura 3. Ciclul de viata al proiectului
A. Definire

Dupa ce proprietarul (investitor, initiator, client, beneficiar) a identificat nevoia de a realiza un obiectiv de constructii, trebuie sa-si defineasca cerintele si constrângerile bugetare. Definirea proiectului cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale acestuia, cum sunt: amplasamentul, dimensiunile, configuratia, criteriile de performanta, echipamentele necesare etc. În aceasta etapa se realizeaza proiectul general al viitorului obiectiv, aceasta activitate fiind în responsabilitatea proprietarului, care poate apela însa la un proiectant.

B. Proiectare

Aceasta etapa consta în realizarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate, încheindu-se, în cazul în care s-a luat decizia de realizare a proiectului, cu elaborarea proiectului tehnic.

În practica, în cazul anumitor forme de aranjamente contractuale, proiectarea, aprovizionarea si construirea se suprapun, constructia realizându-se pe masura ce avanseaza proiectarea.

Proiectarea poate fi realizata de catre beneficiar, dar cum în cele mai multe cazuri acesta nu este specialist în domeniu, se recurge la un proiectant specializat sau la consultanti (pentru studiile de prefezabilitate si fezabilitate).

C. Contractare

În aceasta etapa se desfasoara licitatia pentru adjudecarea lucrarii si se încheie contractul pentru realizarea constructiei.

D. Aprovizionare si constructie

Aprovizionarea se refera la comandarea si receptionarea echipamentelor si materialelor cheie necesare pentru realizarea proiectului, în special a acelora cu intervale lungi între lansarea comenzii si primirea lor. Aprovizionarea poate fi realizata de catre antreprenorul general, de catre client sau de catre o firma specializata angajata de client.

Construirea este procesul de punere în opera a materialelor si echipamentelor. Aceasta presupune asigurarea cu resurse umane, utilaje, materiale si supervizarea realizarii lucrarilor. Realizarea constructiei revine unui antreprenor general care poate realiza anumite parti ale lucrarii prin intermediul unor subcontractanti.

Etapa de construire se încheie cu receptia la terminarea lucrarilor si cu receptia finala organizata si realizata de catre beneficiar.

E. Exploatare, întretinere si reparatii

Dupa darea în exploatare si atingerea parametrilor proiectati obiectivul de constructii poate necesita de-a lungul timpului executarea unor lucrari de întretinere si reparatii. Pentru realizarea acestora se poate apela la constructorul obiectivului (în mod sigur în perioada de garantie) sau la o alta firma de constructii, daca beneficiarul nu are un compartiment specializat.

F. Demolare sau reconversie

Dupa expirarea duratei normate de viata a obiectivului sau chiar mai devreme, daca ratiuni economice sau tehnologice o solicita, obiectivul trebuie demolat sau modificat. Pentru aceasta este nevoie de serviciile unei firme de proiectare si apoi a unei firme de constructii.

În literatura de specialitate durata de viata a proiectelor de constructii este tratata diferit. Cei mai multi autori (printre care si cei prezentati de noi anterior) limiteaza durata de viata a unui proiect de constructii la intervalul de timp cuprins între initierea (definirea) proiectului si punerea în functiune a acestuia. Altii considera ca durata de viata a unui proiect începe cu data adjudecarii activitati de proiectare (sau chiar la data încheierii contractului de antrepriza) si se încheie la punerea în functiune a acestuia.

Noi consideram ca durata de viata a unui proiect începe cu initierea (definirea) proiectului si se încheie cu activitatile impuse de lichidarea (postutilizarea) lui. Aceasta pozitie este justificata de necesitatea analizei integrale a proiectului în vederea stabilirii costurilor globale solicitate de acesta. De multe ori proiecte cu cheltuieli initiale (proiectare si productie) reduse impun în exploatare cheltuieli care depasesc cu mult "economiile" înregistrate în primele etape. În plus, analiza comportarii în exploatare a proiectelor furnizeaza informatii foarte utile pentru perfectionarea proiectelor viitoare.

Aceasta abordare prezinta dezavantajul ca nu poate asigura continuitatea managementului pe toata durata de viata a proiectului ca urmare a faptului ca, de cele mai multe ori, acesta este asigurat de catre parti diferite: de proiectant, constructor si beneficiar, în fiecare dintre perioadele distincte de viata (proiectare, constructie, exploatare), ca urmare a particularitatilor fiecarei etape, pe de o parte, si, pe de alta parte, a duratei foarte mari de viata a proiectelor de constructii (durate ce pot depasi durata de viata a unei firme).

1.4. Necesitatea managementului proiectelor în ramura constructiilor

Pentru ca un proiect sa fie construit cu respectarea parametrilor de calitate si a bugetului si a termenului de executie stabilite este necesar un management profesional al operatiilor care se deruleaza pe santier. Complexitatea tehnica, importanta realizarii lucrarilor la termenul stabilit, constrângerile legate de resurse si costurile substantiale impun planificarea, programarea si controlul riguros al tuturor lucrarilor.

Procesul de constructii nu este un mecanism cu autoreglare, ci necesita interventii bine coordonate ale expertilor pentru ca activitatile sa fie realizate conform planurilor. Realizarea constructiei poate fi profund afectata de evenimente care sunt uneori dificil sau chiar imposibil de anticipat.

În astfel de conditii schimbatoare, costurile si duratele activitatilor se modifica în mod constant si se pot deteriora brusc. Exercitarea unui management eficace nu este doar de dorit, ci reprezinta o necesitate pentru obtinerea unui rezultat final satisfacator.

Indiferent de aranjamentul contractual ales pentru realizarea proiectului de constructii, cea mai sigura cale pentru atingerea obiectivelor tuturor participantilor este aplicarea unui sistem de management al proiectelor.

1.5. Proceduri manageriale

Productia de constructii prezinta deosebiri majore fata de productia industriala de masa. De aceea, sunt necesare metode manageriale specifice.

Managementul proiectelor de constructii a fost la început un proces în mare parte intuitiv si rudimentar, ajutat de utilele dar inadecvatele grafice Gantt.

De-a lungul anilor au fost create si aplicate noi principii si metode de management al costurilor, timpului, resurselor si finantelor proiectelor, care trateaza procesul de constructii ca sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii începe cu initierea constructiei. În aceasta etapa se elaboreaza bugetul si graficul general de realizare a constructiei. Prin acestea se stabilesc obiectivele referitoare la cost si timp.

Dupa începerea proiectului, sunt utilizate sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale regulate costurile efective si cantitatile de lucrari realizate. Sistemul de raportare ofera informatii privind evolutia lucrarilor fata de programul stabilit initial. Aceasta permite sesizarea abaterilor si luarea unor decizii corective, ca si realizarea unor previziuni privind costurile si termenele de executie viitoare, necesare pentru terminarea lucrarilor.

Managementul proiectelor de constructii se preocupa si de managementul resurselor necesare, ca si de managementul financiar al proiectului.

Resursele sunt reprezentate de materiale, forta de munca, utilaje si subantreprenori. Managementul resurselor este un proces care consta în estimarea, programarea si asigurarea resurselor necesare, ca si în nivelarea cererii de resurse în cazurile în care acest lucru este necesar si posibil.

Managementul financiar presupune responsabilitatea managerului de proiect pentru fluxul de numerar generat, necesarul lunar de plati, programul încasarilor de la client, previziuni ale disponibilului de numerar, efectuarea de plati catre furnizori si subcontractanti.

Dupa terminarea executiei lucrarilor, managementul proiectelor consta în evaluarea nivelului si modului în care au fost atinse obiectivele. Documentele proiectului, împreuna cu raportul final de evaluare, se arhiveaza pentru a servi ca baza de informare pentru realizarea în conditii mai bune a unor proiecte viitoare.

Termeni cheie

- proces de productie mobil

- produs finit fix

- caracter de unicat

- caracter de pionerat

- obiect de constructii

- ansamblu

- subansamblu

- element

- infrastructura

- structura

- instalatii

- finisaje

- stadiu fizic

- capitol de lucrari

- categorie de lucrari

- articol de deviz

- obiect început

- obiect în continuare

- obiect terminat

- hala

- cladire

- cladire speciala

- deschidere

- travee

- trama

- managementul proiectelor

- proiectul de constructii

- ciclul de viata al proiectului

- metodologia O.N.U.D.I. pentru elaborarea studiilor de fezabilitate

- definirea constructiei

- monitorizarea executiei proiectului

- managementul resurselor proiectului

- managementul financiar al proiectului

- evaluarea finala a realizarii proiectului

Întrebari

Care sunt particularitatile procesului de productie ce actioneaza în
constructii ?

Care sunt influentele actiunii fiecarei particularitati asupra rezultatelor economice ale firmei de constructii ?

Cum se pot diminua influentele negative ale fiecarei particularitati ?

Cu ce se ocupa ramura constructii ?

Cum se poate defini obiectul de constructii ?

Din ce se compune în general un obiect de constructii ?

Cum se clasifica obiectele de constructii si la ce serveste cunoasterea fiecarui criteriu de clasificare ?

Cum se definesc lucrarile de constructii ?

Cum definiti productia de constructii ?

Cum se defineste managementul proiectelor de constructii ?

Ce este si ce caracteristici prezinta proiectul de constructii ?

Ce faze ale ciclului de viata al proiectului cunoasteti si ce impact credeti ca au acestea în conducerea proiectului ?

De ce este necesar managementul proiectelor în ramura constructiilor ?