DEFINIREA, IMPORTANTA SI NECESITATEA MANAGEMENTULUI PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

DEFINIREA, IMPORTANŢA sI NECESITATEA   MANAGEMENTULUI PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

Rezumat

Īn acest capitol se definesc si se prezinta caracteristicile proiectelor si  activitatii de con 919i84j structii, precum si ale managementului acestora. Īn continuare se argumenteaza necesitatea utilizarii managementului proiectelor īn domeniul constructiilor si se prezinta sintetic principalele proceduri manageriale care constituie esenta acestuia.

Cuprins

1.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici

1.2 Prezentarea generala a activitatii de con 919i84j structii

1.3. Proiectul de constructii

1.4. Necesitatea managementului proiectelor de constructii

1.5. Proceduri manageriale

1.1. Managementul proiectelor - definire, caracteristici

Managementul proiectelor este o ramura specializata a managementului aparuta īn anii 1950 pentru coordonarea si controlul activitatilor complexe din industria moderna. Aparitia si dezvoltarea sa sunt legate īndeosebi de initierea si derularea programelor spatiale ale N.A.S.A., de concurenta īntre natiuni pentru suprematie īn domeniul militar, de presiunea clientilor care doreau ca proiectele lor sa fie realizate cāt mai repede, astfel īncāt sa poata īncepe sa-si recupereze cāt mai rapid investitiile.

Īn constructii, managementul proiectelor a īnceput sa fie utilizat abia īn urma cu 20 - 30 de ani, dar dezvoltarea sa īn acest domeniu a fost foarte rapida, deoarece corespunde mult mai bine necesitatilor acestei ramuri. Desi a aparut īn S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid si īn Europa, primele īncercari de standardizare a practicilor īn domeniu datānd din 1979 si apartinānd unui institut din Marea Britanie - The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit īn prezent, alaturi de alte organizatii, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor (The Project Management Institute), un organism care certifica atāt managerii de proiect, cāt si programele de instruire īn domeniu din īntreaga lume. De asemenea, la nivel european, s-au elaborat proceduri privind calitatea īn domeniul managementului proiectelor, proceduri īnscrise īn standardele Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.).

Managementul proiectelor cuprinde procese decizionale logice si progresive, o organizare adecvata, management financiar si comercial eficace, acorda o atentie deosebita īntocmirii documentelor si sarcinilor administrative si aplica metode si tehnici de management traditionale adaptate corespunzator.

Managementul proiectelor de constructii consta īn planificarea, organizarea, coordonarea si controlul proiectului, de la īnceperea pāna la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerintele clientului privind producerea unui obiectiv viabil din punct de vedere functional si financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor si termenelor de executie convenite.

Managementul proiectelor presupune fixarea unor puncte de reper īn raport cu care se vor stabili liniile directoare de urmat, observarea progresului īn realizarea lucrarilor si corectarea executiei proiectelor īn functie de diferentele constatate īntre situatia reala si reperele planificate.

La realizarea unui proiect de constructii participa mai multe organizatii diferite: beneficiar, investitor, organisme finantatoare, autoritatea publica, constructor, proiectant, consultanti, furnizori de materiale si echipamente etc., ceea ce impune sporirea ponderii activitatilor de coordonare si reglare a tuturor intrarilor necesare. Astfel, managerul de proiect trebuie sa lucreze, īn mod predominant, cu persoane din alte organizatii decāt cea din care face parte. Īn asemenea circumstante, autoritatea sa este conferita prin termeni contractuali si este mai putin directa decāt a unui manager obisnuit.

Managementul proiectelor este realizat, īn cele mai multe cazuri, de catre personal apartinānd unor organizatii diferite, care colaboreaza strāns pentru a realiza diversele obiective, adesea contradictorii, ale partilor implicate.

Responsabilitatea pentru exercitarea managementului proiectelor revine, asa cum s-a precizat, unor organizatii diferite, īn functie de preferintele si competentele clientului si natura aranjamentului contractual dintre parti. Indiferent daca managementul proiectelor este exercitat de client, proiectant, constructor sau de catre o organizatie independenta specializata, procedurile manageriale pertinente sunt īn mare aceleasi. Metodele manageriale pe care le vom prezenta vor fi abordate, pentru a avea un unghi de vedere unitar, din perspectiva antreprenorului general.

1.2 Prezentarea generala a activitatii de con 919i84j structii

Trecutul, prezentul si viitorul constructiilor

Una dintre primele preocupari ale oamenilor a fost cea legata de asigurarea conditiilor de trai si, īn primul rānd, a unor conditii de locuit cāt mai sigure.

Locuinta este locul īn care oamenii īsi petrec peste jumatate din timpul disponibil si de aceea, īn decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfectionata pentru a raspunde cāt mai bine necesitatilor zilnice.

S-a ajuns pāna la a se compara functiunile locuintei cu functiunile corpului uman. Una din cele mai bune alegorii īn acest sens[2] propune urmatoarele paralele:

Alegoria om - constructie Tabelul 1

Omul a creat permanent constructii (cuiburi īn copaci, case, piramide etc.).

Constructiile s-au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economica si sociala a omenirii īn trei mari cicluri sau "valuri":

- societatea agricola (primul val);

- societatea industriala (al doilea val);

- societatea informatizata (al treilea val);

Īn toate cele trei mari cicluri constructiile au fost considerate ca parte importanta a activitatii si culturii umane.

Primul val este īnregistrat la īnceputurile societatii agricole cānd fiecare familie era responsabila pentru construirea spatiilor de locuit, a adaposturilor pentru animalele de munca, a magaziilor pentru pastrarea alimentelor etc.

Profesia de constructor a aparut mai tārziu, la īnceputurile istoriei scrise, atunci cānd a crescut considerabil cererea de lucrari de constructii (īn special piramide, temple, canale etc.)

Sunt recunoscute ca rezultate exceptionale ale geniului uman "cele sapte minuni ale lumii antice" care reprezinta sapte monumente de arhitectura de dimensiuni, solutii constructive si tehnici de realizare greu de explicat chiar si īn zilele noastre:

1) Piramidele egiptene (aproximativ 80) au fost construite īntre anii 2686-1567 ī.Hr. pe malul stāng al Nilului si au ramas celebre prin ansamblul de la Gizeh (care cuprinde piramida cea mare a faraonului Kheops si piramidele faraonilor Kephren si Mikerinos);

2) Gradinile suspendate ale Semiramidei construite īn timpul domniei lui Nabucodonosor (604-561 ī.Hr.) īn vestul orasului Babilon, īn terase sustinute de stālpi imensi avānd un ingenios sistem de irigatii cu un consum minim de energie;

3) Templul Artemisei din Efes realizat īntre anii 655-650 ī.Hr. Dupa 220 ani avea īnca dimensiuni impresionante si 127 coloane a 18 m;

4) Mausoleul din Halicarnas construit īntre anii 353-350 ī.Hr. de catre Artemisa pentru īnhumarea sotului sau, regele Mousol;

5) Statuia lui Zeus din Olimpia a fost construita īntre anii 470-457 ī.Hr. si avea o īnaltime de 12 metri;

6) Farul din Alexandria (dupa numele insulei Faros, proiectat de arhitectul Sostrat din Cnid si realizat īntre anii 308-246 ī. Hr.) se compunea din mai multe turnuri suprapuse pāna la īnaltimea de 180 m īn care erau 300 de īncaperi ce adaposteau paznicii si personalul de īntretinere al farului;

7) Colosul din Rodos (sau "colosul soarelui din Rodos") a fost executat īntre anii 292-280 ī.Hr. de Chares din Lindos si avea 31,5 m īnaltime;

Remarcabile constructii s-au realizat īn: Roma antica (100 ī.Hr.-476 d.Hr.); China (din anii 206 ī.Hr. pāna īn anii 220 d.Hr.); Bizant (Constantinopol) 330-340 ī.Hr.

Īn secolele V-XII d.Hr. activitatea de constructii a īnregistrat un vizibil declin. Informatiile si urmele unor constructii deosebite din acest interval sunt nesemnificative fata de realizarile anterioare si se materializeaza īn palatele si castelele din Anglia, Franta, Italia si Spania. Īn secolele XIX-XX se realizeaza īn lume constructii deosebite cum ar fi: Canalul de Suez (161 km lungime, latimea īntre 70 si 125 m, adāncime minima 11 m) proiectat īnca din anul 600 ī.Hr. dar inaugurat abia īn 1869 de Ferdinand de Sesseps; Turnul Eiffel sau "turnul celor 300 de metri de pe Champs-de-Mars" realizat īntre 1887 si 1889 de Gustave Eiffel; Empire State Building din New-York cu 102 etaje si 401 m īnaltime; The World Trade Center (S.U.A.), cu 2 turnuri a cāte 110 etaje (420 m fiecare), Kuala Lumpur City Center, Malaezia, cu 2 turnuri gemene a cāte 450 m fiecare; podul Golden Gate de 20 km peste canalul si golful San Francisco, tunelurile din Japonia, din muntii Alpi sau de sub Canalul Mānecii care leaga Franta de Anglia etc.

Printre lucrarile de arta deosebite pot fi enumerate:

Cel mai lung pod de cale ferata: Salt Lake (Utah, S.U.A.), 28,5 km.

Cea mai mare deschidere de pod 1410 m, Humber Estuary Bridge īn vestul Angliei (lungime 2220 m si piloni de peste 155 m īnaltime. )

Cei mai īnalti stālpi: 210 m (Venezuela Horrows).

Cel mai īnalt pod: Arkansas River - 321 m; Royal George Bridge.

Lānga New Orleans cel mai lung pod peste Pontchortrain Consewaz: 38,355 km, dublu (fiecare banda de 10 m, peste 1500 piloni).

Arhitectura mileniului I de pe teritoriul Romāniei se distingea prin temple ionice si dorice, precum si prin teatrele si constructiile funerare din cetatile pontice de influenta greaca. Īn secolele I ī.Hr.-I d.Hr. apare aspectul autohton, geto-dac, īn arhitectura cetatilor din muntii Orastiei.

Īn secolele II-IV d.Hr. se realizeaza cāteva constructii monumentale (īn stilul artei romane imperiale), cum ar fi cladirile publice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, termele de la Histria, podul de la Drobeta (proiectat si realizat de Apolodor din Damasc), castre si bazilici etc.

Īntre secolele V-XV se realizeaza, īn principal, vestigii de arhitectura militara si religioasa de tip bizantino-balcanic (Paciuiu lui Soare, Murfatlar, Niculitel etc.) si romanic (Alba Iulia, Cisnadioara).

Īn timpul domniei lui stefan cel Mare se realizeaza īn Moldova o īmbinare a stilului arhitectonic occidental cu cel bizantin si cu elemente arhitecturale proprii (bolta moldoveneasca) ce conduc la o deosebita zveltete a edificiilor militare si de cult cu fatade din piatra, caramida zmaltuita (Piatra Neamt, Putna, Voronet, Neamt etc.)

Īn secolul XVI, īn timpul domniei lui Petru Rares, apare un fenomen particular īn realizarea edificiilor de cult, si anume pictura exterioara (Humor, Arbore, Movilita, Voronet, Sucevita).

Talentatul inginer Anghel Saligny realizeaza īn anul 1895 o lucrare de arta deosebita - podul de la Cernavoda, lung de 3850 m., printre putinele din lume la acea vreme cu o astfel de dimensiune si solutie tehnica.

Al doilea val de dezvoltare sociala a generat o nevoie urgenta de constructii, īn general de o arhitectura rara, atāt pentru productia industriala, cāt si pentru necesitatile servirii acesteia (locuinte, cai de comunicatie etc.)

S-au perfectionat tehnicile de ventilatie, īncalzire termica si fonica, s-au introdus noi materiale si s-au elaborat noi solutii constructive.

Se considera ca dupa al doilea razboi mondial s-a construit īn lume mai mult decāt īn orice perioada anterioara.

Al treilea val al dezvoltarii societatii imprima noi dimensiuni si activitati īn constructii prin perfectionarea importanta a instalatiilor aferente constructiei si subordonarea functionarii acestora unui calculator care controleaza pornirea si oprirea instalatiilor de ventilatie si īncalzire, utilizarea optima a formelor de energie īn functie de solicitari si variatia pretului, controlul automat al iluminatului, sistemul automat de paza, sistemul automat de prevenire si stingere a incendiilor etc. O astfel de constructie este numita īn prezent "casa inteligenta".

Tendinte īn activitatea de constructii

Modificarile īn activitatea de constructii īn ceea ce priveste tipul, marimea, forma si numarul constructiilor īn urmatorii 25-30 de ani, pentru tarile dezvoltate, sunt provocate, conform opiniei specialistilor, de urmatorii factori:

a. Factori de populatie

- numarul populatiei creste foarte īncet, se mentine sau chiar scade īn unele tari dezvoltate datorita, īn exclusivitate, scaderii ratei natalitatii (īn ultima suta de ani numarul mediu de copii pe o familie a scazut de la 8 la 2);

- populatia urbana cunoaste influente contradictorii - creste ca urmare a rationalizarii agriculturii, scade ca urmare a posibilitatilor sporite de lucru la domiciliu, datorita informatizarii, fapt ce permite instalarea īn afara orasului, unde spatiul este mai mare, mediul este nepoluat si costul vietii mai redus;

- populatia īmbatrāneste ca urmare a cresterii duratei medii de viata si descresterii relative a numarului tineretului;

- marimea gospodariilor si componenta familiilor scade ca urmare a reducerii numarului copiilor, independentei mai timpurii a acestora, tehnicilor contraceptive, precum si ca urmare a cresterii numarului avorturilor.

Implicatiile modificarilor determinate de factorii legati de populatie sunt interpretate contradictoriu de specialisti. Dupa satisfacerea necesitatilor fiziologice de baza se produc modificari īn prioritatea valorilor materiale (cu un loc important pentru locuinta), iar la satisfacerea completa a acestora vor trece pe primul plan valorile ecologice, īnaintea sau concomitent cu pasirea īn societatea informatizata.

Toti acesti factori cu mutatiile provocate de ei au o influenta semnificativa asupra constructiilor si a mediului construit. Factorii cantitativi-demografici influenteaza puternic, cu precadere, volumul constructiilor.

Schimbarile si vārsta, structura si nivelul de cunostinte al familiei influenteaza proprietatile, gradul de finisare si serviciile aferente locuintei.

Īn functie de volumul si directiile de utilizare a veniturilor, de modul de ocupare a timpului de munca si de timpul liber se disting doua tipuri diferite de case:

"Casa este castelul meu" īn care resursele exterioare sunt consumate īn locuinta ;

"Casa este locul īn care īti schimbi īmbracamintea" īn care caz nu se consuma nici un fel de resursa īn cadrul locuintei.

b. Factori economici

Prin trecerea la societatea informatizata se vor produce modificari substantiale īn economie.

Locul agriculturii si industriei clasice va scadea continuu īn avantajul serviciilor publice, comertului si tehnologiei informatiei.

Specialistii estimeaza, pe ansamblul economiei, o sporire a ratei somajului daca nu se īnregistreaza modificari substantiale īn timpul de lucru. Automatizarea, robotizarea si tehnologia informatica desfiinteaza, cel putin īn prezent, mai multe locuri de munca decāt creeaza. Remediul acestei mutatii va fi dat de cresterea importantei activitatii de cercetare, cresterea ponderii muncii intelectuale īn detrimentul muncii fizice, reducerea timpului de lucru (reducerea numarului de ore/zi si reducerea, īn continuare, a saptamānii de lucru).

Pericolul somajului si cresterea timpului liber vor scadea cererile de constructii de locuinte, dar si cererile de lucrari de īntretinere si reparatii (care vor fi realizate īn mare masura de locatarii ce au mai mult timp la dispozitie).

c. Factori legati de mediul construit

Actualul mediu construit este o parte importanta a avutiei nationale din fiecare tara. Se trece lent de la realizarea de constructii noi la activitatea de īntretinere si modernizare a constructiilor existente.

Īn societatea automatizata se va īnregistra chiar o disponibilizare a unei importante parti a fondului construit (hale industriale, depozite, magazine etc.).

d. Factori legati de calitate si cantitate

Īn constructiile de locuinte, desi se va īnregistra o descrestere a volumului (fondul de locuinte existente este relativ nou, la care se adauga o stagnare a urbanizarii si o descrestere a populatiei) va creste valoarea totala a productiei de constructii (datorita cresterii spatiului de locuit pe o persoana, ponderii mari a caselor individuale, cresterii veniturilor si deci a celor care detin doua case, cresterii confortului locuintelor etc.).

Celelalte tipuri de constructii sunt influentate de: schimbarea tehnologiilor (vechile cladiri industriale nu corespund cerintelor viitorului), cresterea veniturilor si a timpului liber (care faciliteaza noi tipuri de servicii), necesitatea pastrarii echilibrului ecologic, reducerea nivelului zgomotului etc.

Deci, activitatea de constructii nu se reduce īn tarile dezvoltate datorita cresterii lente a populatiei, īnsa īsi va schimba structura prin modificarea obiectivelor cantitative īn obiective calitative.

e. Factori legati de tehnica constructiilor

Activitatea din constructii va fi influentata hotarātor de informatizare, de revizuirea tehnicilor de obtinere a materialelor (inclusiv prin biotehnologii) si a utilajelor. Influenta se rasfrānge asupra tuturor activitatilor de la proiectare pāna la darea īn folosinta a obiectelor de constructii.

Īn proiectare se īntrevad urmatoarele perfectionari:

- trecerea de la proiectarea bidimensionala la cea tridimensionala;

- dezvoltarea simularii īn evaluarea calitatii si proprietatilor constructiei;

- trecerea la folosirea mijloacelor automate īn calculul proiectelor.

Se va extinde mecanizarea si se va introduce mai curajos automatizarea (pāna la controlul proiectelor mari cu ajutorul calculatorului).

Se va trece la robotizarea activitatii din constructii (desi mai lent decāt īn industrie).

Primii pasi īn aceasta directie i-a facut Japonia care are, īn prezent, realizari semnificative īn privinta automatizarii activitatii din constructii.

Robotica īn constructii se va dezvolta īn urmatoarele directii:

- perfectionarea masinilor existente prin adaptarea de elemente de automatizare;

- introducerea unor roboti pentru lucrari individuale, instalatii, finisaje;

- integrarea robotilor īn sisteme multifunctionale pentru anumite faze ale lucrarii;

- trecerea, īntr-o perspectiva īndelungata, la sistemul robotizat de constructii (acesta se va asemana tot mai mult cu procesele industriale).

Īn tarile īn curs de dezvoltare aceste tendinte se vor manifesta o data cu trecerea la societatea industriala sau direct la cea informationala.

Se vor īnregistra īnsa diferente de dezvoltare, atāt generale, cāt si īn domeniul constructiilor, ca urmare a unor rate diferentiate de crestere a populatiei. Īn viitorul apropiat se īntrevede o importanta crestere a activitatii de con 919i84j structii īn tarile īn curs de dezvoltare pe urmatoarele directii:

- dezvoltarea resurselor pentru constructii;

- se vor dezvolta noi orase, se vor reorganiza regiunile din jurul celor existente si se va dezvolta mediul rural;

- constructiile vor depinde īntr-o mai mare masura de resursele locale si de forta de munca relativ abundente;

- se va pune un accent deosebit pe valorile mediului;

- se vor valorifica mai bine cultura si tendintele locale;

- se va asigura participarea activa a populatiei la planificarea, constructia si dezvoltarea mediului.

Particularitatile procesului de productie si ale productiei de constructii

Īntreaga activitate īn constructii este influentata puternic de actiunea particularitatilor procesului de productie. Dintre acestea mentionam urmatoarele:

Procesul de productie este mobil, iar produsele finite (obiectele de constructii) sunt fixe (legate de sol)

Solul serveste ca fundatie pentru marea majoritate a obiectelor de constructii. Īn unele situatii solul constituie parte integranta a constructiei (tunele, canale, drumuri, amenajari portuare etc.), fapt ce face ca obiectele de constructii sa se consume pe locul īn care au fost realizate. De aceea, factorii procesului de productie (forta de munca, sculele, uneltele si utilajele etc.) se deplaseaza de la un loc de munca la altul, de la un obiect la altul, de la un amplasament la altul sau de la o localitate la alta. Spre deosebire, īn industrie, de regula, produsele ce se fabrica se gasesc īn miscare, iar mijloacele de munca ramān stabile. Īn industrie toate produsele obtinute se consuma īn alt loc decāt cel īn care au fost produse.

Mobilitatea procesului de productie impune refacerea organizarii santierului pentru fiecare nou amplasament (īn industrie, un model organizatoric bun poate fi folosit zeci de ani). Particularitatea īmpiedica perfectionarea activitatii de mecanizare si, īn special, automatizarea  executiei lucrarilor.

Mobilitatea procesului de productie diminueaza gradul de folosire a utilajelor, fortei de munca, mareste durata de executie si sporeste costurile de productie.

Reducerea influentei negative a acestei particularitati poate fi asigurata prin cresterea gradului de industrializare a lucrarilor de constructii.

Procesul de productie din constructii se desfasoara, īn general, sub cerul liber

Atāt activitatea muncitorilor, cāt si majoritatea proceselor de productie sunt influentate de factori naturali ca: temperatura, umiditate, curenti de aer si lumina. Acestia pot īncetini sau chiar stopa desfasurarea proceselor de munca. Factorii naturali impun un caracter sezonier al activitatii īn constructii (īntre 15 noiembrie si 15 martie activitatea este mult diminuata sau chiar īntrerupta la majoritatea agentilor economici).

Aceasta particularitate influenteaza negativ volumul productiei, gradul de folosire a utilajelor durata de executie, calitatea lucrarilor si deci costurile.

Atenuarea influentelor acestei particularitati se realizeaza prin diminuarea ponderii proceselor umede pe santier (a caror desfasurare nu este posibila pe timp friguros), folosirea unor aditivi pentru procesele umede ce nu pot fi īnlocuite (īn timpul friguros), sau protejarea lor termica, esalonarea lucrarilor īn asa fel īncāt iarna sa se lucreze doar īn spatii īnchise etc.

Durata ciclului de productie este relativ mare fata de industrie

Ca urmare a actiunii particularitatilor prezentate, a volumului mare de lucrari pentru fiecare obiect si a īntreruperilor pentru desfasurarea proceselor naturale, ciclul de productie din constructii are, īn general, o durata mare (luni sau chiar ani).

Īn aceasta situatie se īnregistreaza o imobilizare de valori (materiale si productie neterminata) mai mare decāt īn industrie, fapt ce mareste costurile.

Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate realiza pe seama cresterii gradului de industrializare.

Diversitatea mare a lucrarilor de constructii

Aceasta particularitate este data de varietatea foarte mare a obiectelor de constructii, pe de o parte, si de conditiile īn care acestea se executa, pe de alta parte.

De aceea, intuitia si experienta nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele curente ale conducerii si organizarii executiei lucrarilor. Acest neajuns poate fi atenuat prin folosirea unor modele moderne de conducere si organizare (īn special modele ale cercetarii operationale).

Complexitatea mare a procesului de productie

Particularitatea este impusa de volumele foarte mari construite care solicita volume la fel de mari de materiale, manopera si ore functionare-utilaj. Īn activitatea curenta se opereaza cu peste 40.000 de articole de deviz sau peste 10.000 de articole de deviz comasate, aproximativ 150.000 de sortotipodimensiuni de materiale, 150 de meserii si peste 200 clase de utilaje. si aceasta particularitate complica activitatea de conducere si organizare pentru care se apeleaza din ce īn ce mai mult la tehnica de calcul de ultima ora, cu performante ridicate si un soft deosebit de performant.

Durata de viata a obiectelor de constructii este foarte mare

Deoarece obiectele de constructii se realizeaza din materiale rezistente īn timp, ele au o durata mare de folosinta. Aceasta face ca uzura morala a constructiei sa actioneze mult mai frecvent si mai intens decāt la bunurile industriale, care au o durata de viata de 5 pāna la 30 de ori mai redusa. Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin proiectarea modulara a suprafetelor si volumelor, prin asigurarea multifunctionalitatii spatiilor construite, prin amplasarea unor pereti mobili etc.

Productia de constructii are caracter de unicat

Caracterul de unicat este imprimat de diversitatea mare a obiectelor de constructii, dar si de faptul ca fiecare obiect este realizat pe un amplasament care este particular din punct de vedere al structurii si duritatii solului. Aceasta particularitate se reflecta īn cheltuielile mari cu proiectarea obiectelor de constructii, cu organizarea santierelor si cu executia propriu-zisa a lucrarilor.

Diminuarea influentei negative a acestei particularitati se poate asigura prin perfectionarea activitatii de proiectare modulara si, pe aceasta cale, cresterea gradului de industrializare a lucrarilor de constructii.

Greutatea mare a obiectelor de constructii

Dimensiunile obiectelor de constructii si greutatea specifica mare a materialelor folosite determina greutatea mare a obiectelor de constructii. Masa medie a constructiilor este de aproximativ 24 de ori mai mare decāt masa produselor industriale obtinute din aceeasi unitate monetara. Greutatea constructiilor variaza, īn functie de sistemul constructiv adoptat, īntre 1,0 si 1,8 tf/mp. de arie desfasurata.

Masa materialelor ce urmeaza a se transporta pentru un obiect de constructii solicita mijloace de transport adecvate si cheltuieli care maresc pretul constructiei.

Reducerea influentei acestei particularitati se poate asigura prin prefabricare si folosirea īnlocuitorilor de materiale.

Activitatea de constructii are un caracter de pionierat

Daca obiectivul este realizat īntr-un spatiu nelocuit, constructorul are sarcina sa asigure, īn afara conditiilor de locuit pentru proprii muncitori, si toate celelalte activitati necesare atragerii spatiului respectiv la viata economica, sociala si culturala. Cheltuielile suplimentare impuse de aceasta particularitate pot fi atenuate prin realizarea, īn mai mare parte, a lucrarilor de organizare de santier īn solutie definitiva.

Obiectul, lucrarile si productia de constructii-montaj

Īn ramura constructii se produc bunuri cu o mare durata de viata, de o mare complexitate si de cele mai multe ori cu dimensiuni foarte mari.

Ramura constructii realizeaza, ca activitati principale, bunuri imobile, fixeaza de sol bunuri obtinute īn industrie, executa lucrari de mentinere la un nivel cāt mai apropiat de cel initial a bunurilor produse si presteaza servicii de profil.

Bunurile realizate īn aceasta ramura se numesc obiecte de constructii.

Obiectul de constructii este un bun imobil, delimitat din punct de vedere spatial, independent din punct de vedere al utilizarii sale si avānd o alcatuire constructiva definita, corespunzatoare unei anumite destinatii functionale (cladire de locuit, hala industriala, depozit, tunel etc.).

Īn general, un obiect de constructii se compune din ansambluri, subansambluri si elemente si se realizeaza prin parcurgerea mai multor stadii fizice, si anume: infrastructura, structura, instalatii, finisaje. Unele obiecte de constructii se realizeaza fara a parcurge toate stadiile fizice enuntate (la tuneluri nu se realizeaza de obicei infrastructura, la drumuri nu se realizeaza de obicei instalatii etc.).

Fiecare stadiu fizic se obtine prin realizarea unor articole de lucrari, grupate pe capitole de lucrari care, la rāndul lor, sunt incluse īn categorii de lucrari astfel:

Īmpartirea obiectului de constructii īn categorii de lucrari, capitole de lucrari si articole de deviz   Tabelul 2.

Obiectele de constructii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

A. Dupa stadiul de executie:

- obiecte īn continuare, īncepute īnaintea anului analizat si terminate īn unul din anii urmatori;

- obiecte īncepute īn timpul anului analizat si terminate:

- īn anul analizat;

- īn unul din anii urmatori;

- obiecte terminate īn anul analizat dar īncepute īn unul din anii anterioari.

Aceasta clasificare permite esalonarea resurselor necesare lucrarii si, īn mod deosebit, esalonarea īncasarilor pentru lucrarile executate.

B. Dupa omogenitatea solutiilor constructive obiectele de constructii se īmpart īn:

- hale, care sunt obiecte de constructii supraterane cu un nivel, cu una sau mai multe deschideri[3] si mai multe travei . Halele pot fi proiectate si executate pe baza unor trame modul. Halele pot servi pentru desfasurarea unor activitati industriale, de pastrare a valorilor materiale, de īntretinere si reparare a unor bunuri de provenienta industriala etc.

- cladiri, care sunt obiecte de constructii ce delimiteaza si amenajeaza un anumit spatiu, īn vederea asigurarii conditiilor de mediu necesare desfasurarii normale a diferitelor activitatii economico-sociale (productive sau neproductive). O cladire are, īn general, urmatoarea componenta:

Componentele unei cladiri Tabelul 3.

- constructii speciale, care sunt obiecte de constructii cu caracteristici constructive si functionale specifice, cum ar fi: cai ferate, drumuri, poduri, tunele, viaducte, castele de apa, silozuri, rezervoare, cosuri de racire pentru termocentrale, retele de alimentare cu apa, retele de alimentare cu energie electrica etc.

C. Dupa destinatia functionala obiectele de constructii se īmpart īn:

Clasificarea activelor fixe īn constructii Tabelul 4

Lucrarile de constructii-montaj constituie ansamblul de operatii succesive prin care se executa, īntretin si repara obiectele de constructii, se monteaza utilajul, instalatiile si alte elemente de constructii si prin care se presteaza servicii de specialitate:

Lucrarile de constructii se clasifica astfel:

A. Dupa categoria de lucrari la care se refera:

a) lucrari de constructii si de instalatii;

b) lucrari de montaj al utilajelor;

c) lucrari de reparatii capitale la cladiri si alte obiecte de constructii;

d) lucrari de īntretinere-reparatii curente si de prestari de servicii īn constructii.

a) Lucrarile de constructii si de instalatii la constructii se refera la:

- construirea, reconstruirea, refacerea, dezvoltarea si transformarea obiectelor de constructii;

- lucrari de pregatire si amenajare a teritoriului santierului;

- foraje pentru alimentari cu apa;

- lucrari de montaj al elementelor de constructii;

b) Lucrarile de montaj al utilajelor cuprind:

- lucrari de asamblare si montare a utilajelor (inclusiv probe mecanice si rodajul de mers īn gol);

- lucrari pentru instalarea conductelor (de apa, termice, fluide tehnologice etc.) care intra īn componenta utilajului ce se monteaza;

- lucrari pentru instalarea platformelor si a scarilor de servire a utilajelor;

- lucrari de izolare si protectie anticoroziva;

- lucrari de demontare a utilajelor si instalatiilor de natura celor enumerate.

Montajul executat de furnizorul utilajelor nu intra īn categoria lucrarilor de montaj a utilajelor.

c) Lucrarile de reparatii capitale la cladiri si alte obiecte de constructii cuprind ansamblul de activitati menite sa aduca, la un nivel cāt mai apropiat de cel initial, obiectele de constructii dupa ce acestea īnregistreaza un anumit grad de uzura. Lucrarile de reparatii capitale vizeaza activitati de refacere a durabilitatii, stabilitatii si sigurantei īn exploatare.

d) Lucrarile de īntretinere-reparatii curente si de prestari de servicii īn constructii cuprind:

- lucrari de īntretinere si redare a aspectului arhitectural initial al cladirilor;

- prestari de servicii de natura lucrarilor īn constructii.

B. Dupa modul de executie a lucrarilor:

- lucrari de constructii-montaj executate īn antrepriza;

- lucrari de constructii-montaj executate īn regie.

Productia de constructii-montaj este rezultatul material īn care se concretizeaza lucrarile de constructii, de instalatii si de montare a utilajelor, de reparatii capitale, īntretinere si reparatii curente ale obiectelor de constructii, precum si de prestari a unor servicii de profil īntr-o anumita perioada de timp.

Īn practica se folosesc urmatoarele criterii de clasificare a productiei de constructii:

A. Dupa specificul si natura productiei:

- productie de constructii de baza;

- productie secundar-industriala;

- productie de servire.

B. Dupa modul de realizare si profilul de baza al activitatii unitatilor executante:

- productie de constructii-montaj executata īn antrepriza;

- productie de constructii-montaj executata īn regie.

C. Dupa stadiul de realizare īn care se afla:

- productie terminata;

- productie neterminata.

1.3. Proiectul de constructii

Īn managementul proiectelor de constructii obiectul condus este proiectul de constructii.

Proiectul de constructii este o īntreprindere cu durata de actiune limitata vizānd realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de constructii prin executarea de lucrari de natura variabila si nestandardizata īntr-un anumit termen, cu un anumit buget si cu respectarea specificatiilor de calitate convenite.

Un proiect de constructii prezinta urmatoarele caracteristici:

Necesita construirea unei retele organizatorice autonome: echipa de proiect;

Are caracter temporar, durata de realizare fiind precizata prin prevederi contractuale;

Trebuie sa atinga anumite obiective legate de timp, costuri si calitate;

Rezultatul sau este un obiectiv de constructii (alcatuit din unul sau mai multe obiecte de constructii) cu caracter de unicat;

Necesita aportul mai multor organizatii pentru realizarea lui, ceea ce pune probleme deosebite de comunicare si īi confera un potential conflictual ridicat;

Implica resurse financiare, materiale si umane importante si diversificate;

Necesita realizarea de activitati īntre care exista conditionari tehnologice si organizatorice complexe;

Īn realizarea unui proiect de constructii se parcurg o serie de etape care alcatuiesc ciclul de viata al proiectului. Īn literatura de specialitate exista diverse abordari ale acestui aspect.

Astfel, īn cadrul metodologiei Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (O.N.U.D.I) privind elaborarea studiilor de fezabilitate, ciclul de viata al proiectului cuprinde urmatoarele faze:

I. Preinvestitionala

Studii de identificare a necesitatii si oportunitatii investitiei

Studii de prefezabilitate

Studii de fezabilitate

Studii de evaluare si decizie

II. Investitionala

Negociere si contractare

Proiectare

Construire

Punere īn functiune

III. Operationala

Ciclul de viata al proiectului poate fi reprezentat astfel[7]:

Figura 1. Ciclul de viata al unui proiect de constructii

Un alt reputat specialist, Ronald Mc Caffer prezinta ciclul de viata al proiectului folosind urmatoarea schema:

Legenda:

1 - Definirea nevoii;

2 - Decizia de a realiza studiul;

3 - Decizia de a realiza proiectul;

4 - Īnceperea organizarii licitatiei sau demararea negocierilor;

5 - Īncheierea contractelor;

6 - Receptia finala;

7 - Atingerea parametrilor proiectati.

Figura 2. Ciclul de viata al unui proiect de constructii

Īn opinia noastra, geneza unui proiect de constructii cuprinde urmatoarele etape:

Figura 3. Ciclul de viata al proiectului
A. Definire

Dupa ce proprietarul (investitor, initiator, client, beneficiar) a identificat nevoia de a realiza un obiectiv de constructii, trebuie sa-si defineasca cerintele si constrāngerile bugetare. Definirea proiectului cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale acestuia, cum sunt: amplasamentul, dimensiunile, configuratia, criteriile de performanta, echipamentele necesare etc. Īn aceasta etapa se realizeaza proiectul general al viitorului obiectiv, aceasta activitate fiind īn responsabilitatea proprietarului, care poate apela īnsa la un proiectant.

B. Proiectare

Aceasta etapa consta īn realizarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate, īncheindu-se, īn cazul īn care s-a luat decizia de realizare a proiectului, cu elaborarea proiectului tehnic.

Īn practica, īn cazul anumitor forme de aranjamente contractuale, proiectarea, aprovizionarea si construirea se suprapun, constructia realizāndu-se pe masura ce avanseaza proiectarea.

Proiectarea poate fi realizata de catre beneficiar, dar cum īn cele mai multe cazuri acesta nu este specialist īn domeniu, se recurge la un proiectant specializat sau la consultanti (pentru studiile de prefezabilitate si fezabilitate).

C. Contractare

Īn aceasta etapa se desfasoara licitatia pentru adjudecarea lucrarii si se īncheie contractul pentru realizarea constructiei.

D. Aprovizionare si constructie

Aprovizionarea se refera la comandarea si receptionarea echipamentelor si materialelor cheie necesare pentru realizarea proiectului, īn special a acelora cu intervale lungi īntre lansarea comenzii si primirea lor. Aprovizionarea poate fi realizata de catre antreprenorul general, de catre client sau de catre o firma specializata angajata de client.

Construirea este procesul de punere īn opera a materialelor si echipamentelor. Aceasta presupune asigurarea cu resurse umane, utilaje, materiale si supervizarea realizarii lucrarilor. Realizarea constructiei revine unui antreprenor general care poate realiza anumite parti ale lucrarii prin intermediul unor subcontractanti.

Etapa de construire se īncheie cu receptia la terminarea lucrarilor si cu receptia finala organizata si realizata de catre beneficiar.

E. Exploatare, īntretinere si reparatii

Dupa darea īn exploatare si atingerea parametrilor proiectati obiectivul de constructii poate necesita de-a lungul timpului executarea unor lucrari de īntretinere si reparatii. Pentru realizarea acestora se poate apela la constructorul obiectivului (īn mod sigur īn perioada de garantie) sau la o alta firma de constructii, daca beneficiarul nu are un compartiment specializat.

F. Demolare sau reconversie

Dupa expirarea duratei normate de viata a obiectivului sau chiar mai devreme, daca ratiuni economice sau tehnologice o solicita, obiectivul trebuie demolat sau modificat. Pentru aceasta este nevoie de serviciile unei firme de proiectare si apoi a unei firme de constructii.

Īn literatura de specialitate durata de viata a proiectelor de constructii este tratata diferit. Cei mai multi autori (printre care si cei prezentati de noi anterior) limiteaza durata de viata a unui proiect de constructii la intervalul de timp cuprins īntre initierea (definirea) proiectului si punerea īn functiune a acestuia. Altii considera ca durata de viata a unui proiect īncepe cu data adjudecarii activitati de proiectare (sau chiar la data īncheierii contractului de antrepriza) si se īncheie la punerea īn functiune a acestuia.

Noi consideram ca durata de viata a unui proiect īncepe cu initierea (definirea) proiectului si se īncheie cu activitatile impuse de lichidarea (postutilizarea) lui. Aceasta pozitie este justificata de necesitatea analizei integrale a proiectului īn vederea stabilirii costurilor globale solicitate de acesta. De multe ori proiecte cu cheltuieli initiale (proiectare si productie) reduse impun īn exploatare cheltuieli care depasesc cu mult "economiile" īnregistrate īn primele etape. Īn plus, analiza comportarii īn exploatare a proiectelor furnizeaza informatii foarte utile pentru perfectionarea proiectelor viitoare.

Aceasta abordare prezinta dezavantajul ca nu poate asigura continuitatea managementului pe toata durata de viata a proiectului ca urmare a faptului ca, de cele mai multe ori, acesta este asigurat de catre parti diferite: de proiectant, constructor si beneficiar, īn fiecare dintre perioadele distincte de viata (proiectare, constructie, exploatare), ca urmare a particularitatilor fiecarei etape, pe de o parte, si, pe de alta parte, a duratei foarte mari de viata a proiectelor de constructii (durate ce pot depasi durata de viata a unei firme).

1.4. Necesitatea managementului proiectelor īn ramura constructiilor

Pentru ca un proiect sa fie construit cu respectarea parametrilor de calitate si a bugetului si a termenului de executie stabilite este necesar un management profesional al operatiilor care se deruleaza pe santier. Complexitatea tehnica, importanta realizarii lucrarilor la termenul stabilit, constrāngerile legate de resurse si costurile substantiale impun planificarea, programarea si controlul riguros al tuturor lucrarilor.

Procesul de constructii nu este un mecanism cu autoreglare, ci necesita interventii bine coordonate ale expertilor pentru ca activitatile sa fie realizate conform planurilor. Realizarea constructiei poate fi profund afectata de evenimente care sunt uneori dificil sau chiar imposibil de anticipat.

Īn astfel de conditii schimbatoare, costurile si duratele activitatilor se modifica īn mod constant si se pot deteriora brusc. Exercitarea unui management eficace nu este doar de dorit, ci reprezinta o necesitate pentru obtinerea unui rezultat final satisfacator.

Indiferent de aranjamentul contractual ales pentru realizarea proiectului de constructii, cea mai sigura cale pentru atingerea obiectivelor tuturor participantilor este aplicarea unui sistem de management al proiectelor.

1.5. Proceduri manageriale

Productia de constructii prezinta deosebiri majore fata de productia industriala de masa. De aceea, sunt necesare metode manageriale specifice.

Managementul proiectelor de constructii a fost la īnceput un proces īn mare parte intuitiv si rudimentar, ajutat de utilele dar inadecvatele grafice Gantt.

De-a lungul anilor au fost create si aplicate noi principii si metode de management al costurilor, timpului, resurselor si finantelor proiectelor, care trateaza procesul de constructii ca sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii īncepe cu initierea constructiei. Īn aceasta etapa se elaboreaza bugetul si graficul general de realizare a constructiei. Prin acestea se stabilesc obiectivele referitoare la cost si timp.

Dupa īnceperea proiectului, sunt utilizate sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale regulate costurile efective si cantitatile de lucrari realizate. Sistemul de raportare ofera informatii privind evolutia lucrarilor fata de programul stabilit initial. Aceasta permite sesizarea abaterilor si luarea unor decizii corective, ca si realizarea unor previziuni privind costurile si termenele de executie viitoare, necesare pentru terminarea lucrarilor.

Managementul proiectelor de constructii se preocupa si de managementul resurselor necesare, ca si de managementul financiar al proiectului.

Resursele sunt reprezentate de materiale, forta de munca, utilaje si subantreprenori. Managementul resurselor este un proces care consta īn estimarea, programarea si asigurarea resurselor necesare, ca si īn nivelarea cererii de resurse īn cazurile īn care acest lucru este necesar si posibil.

Managementul financiar presupune responsabilitatea managerului de proiect pentru fluxul de numerar generat, necesarul lunar de plati, programul īncasarilor de la client, previziuni ale disponibilului de numerar, efectuarea de plati catre furnizori si subcontractanti.

Dupa terminarea executiei lucrarilor, managementul proiectelor consta īn evaluarea nivelului si modului īn care au fost atinse obiectivele. Documentele proiectului, īmpreuna cu raportul final de evaluare, se arhiveaza pentru a servi ca baza de informare pentru realizarea īn conditii mai bune a unor proiecte viitoare.

Termeni cheie

- proces de productie mobil

- produs finit fix

- caracter de unicat

- caracter de pionerat

- obiect de constructii

- ansamblu

- subansamblu

- element

- infrastructura

- structura

- instalatii

- finisaje

- stadiu fizic

- capitol de lucrari

- categorie de lucrari

- articol de deviz

- obiect īnceput

- obiect īn continuare

- obiect terminat

- hala

- cladire

- cladire speciala

- deschidere

- travee

- trama

- managementul proiectelor

- proiectul de constructii

- ciclul de viata al proiectului

- metodologia O.N.U.D.I. pentru elaborarea studiilor de fezabilitate

- definirea constructiei

- monitorizarea executiei proiectului

- managementul resurselor proiectului

- managementul financiar al proiectului

- evaluarea finala a realizarii proiectului

Īntrebari

Care sunt particularitatile procesului de productie ce actioneaza īn
constructii ?

Care sunt influentele actiunii fiecarei particularitati asupra rezultatelor economice ale firmei de constructii ?

Cum se pot diminua influentele negative ale fiecarei particularitati ?

Cu ce se ocupa ramura constructii ?

Cum se poate defini obiectul de constructii ?

Din ce se compune īn general un obiect de constructii ?

Cum se clasifica obiectele de constructii si la ce serveste cunoasterea fiecarui criteriu de clasificare ?

Cum se definesc lucrarile de constructii ?

Cum definiti productia de constructii ?

Cum se defineste managementul proiectelor de constructii ?

Ce este si ce caracteristici prezinta proiectul de constructii ?

Ce faze ale ciclului de viata al proiectului cunoasteti si ce impact credeti ca au acestea īn conducerea proiectului ?

De ce este necesar managementul proiectelor īn ramura constructiilor ?