DETERMINAREA DISTANTELOR PE HARTI SI PLANURI TOPOGRAFICE
Nevoia primara a oricarei persoane care foloseste o harta este aceea de a putea determina distanta dintre doua sau mai multe puncte. Procedeele si mijloacele de determinare sunt variate si isi gasesc intrebuintarea in functie de aspectul distantei ( dreapta, franta, sinuoasa), de precizia ceruta, de tipul de scara, etc.
Astfel pentru masurarea distantelor in linie dreapta se folosesc diferite metode: - metoda cu ajutorul caroiajului kilometric, este utilizata atunci cand harta are un caroiaj kilometric, luandu-se distanta unei laturi ale caroiajului in deschiderea unui compas; putand astfel determina distanta dintre doua puncte prin evaluarea numarului laturilor caroiajului ( valorile laturii a caroiajului fiind cunoscute, in functie de scara la care este realizata harta, de 1 km, 2 km, 4 km). Atunci cand distanta dintre cele doua puncte nu corespunde exact, cu un numar intreg de laturi, segmentul ce depaseste laturile intregi poate fi determinat cu ajutorul scarii;
- metoda cu ajutorul scarii numerice, se foloseste aplicand formula pentru determinarea distantelor in cazul hartilor la care scara este una numerica, sau daca aceasta a fost determinata; o data masurata distanta pe harta ( in mm sau cm) se aplica valoarea obtinuta in formula ce va stabili distanta din teren:
in care d= distanta de pe harta
D= distanta din teren
1/n= scara hartii.
- masurarea distantelor cu ajutorul scarii grafice, este metoda folosita, in general in cazul distantelor mici care trebui masurate si pe o harta la scara mare a carei scara este redata grafic; in cazul acestei metode se foloseste compasul distantier, in a carei deschidere se ia distanta ce trebuie calculata. Deschiderea compasului se suprapune apoi pe diviziunea 0 a scarii grafice, iar celalalt brat pe partea dreapta, citindu-se distanta masurata. Daca deschiderea compasului nu coincide cu un numar exact de diviziuni, se deplaseaza deschiderea compasului pana in momentul in care bratul drept al compasului este pozitionat pe o diviziune exacta, citindu-se apoi distanta indicata de catre bratul stang al compasului.
In cazul distantelor in linie franta, fiind vorba de segmente de linie dreapta, distanta din teren dintre doua puncte se poate determina folosind metodele prezentate pentru distantele in linie dreapta, pe fragmente de linie, pentru ca apoi sa se insumeze distantele pentru a afla distanta dintre cele doua puncte din teren dintre doua puncte se poate determina folosind metodele prezentate pentru distantele in linie dreapta, pe fragmente de linie, pentru ca apoi sa se insumeze distantele pentru a afla distanta dintre cele doua puncte.
Masurarea distantelor sinuoase este intalnita in cazul determinarii distantelor dintre doua puncte aflate de-a lungul unor organisme hidrografice, determinarea lungimii cumpenei de ape ale unui bazin hidrografic, dar si in cazul unor drumuri sau poteci. Pentru determinarea acestor distante se folosesc urmatoarele metode:
- metoda compasului distantier cu deschidere constanta, care prin prestabilirea unei deschideri a compasului, ce va fi pastrata nealterata, se suprapune aceasta deschidere pe traseul ce trebuie masurat, mutand compasul de pe un brat pe altul, pivotand in jurul ultimului brat pozitionat. Pentru determinarea lungimii liniei, pe teren, se inmulteste valoarea unei deschideri a compasului distantier cu numarul de deschideri verificate.
- metoda cu banda de hartie este o metoda ce presupune urmatorul mod de lucru: se ia o fasie de hartie cu latimea de 2,3 cm si o lungime care sa acopere intreg segmentul ce se doreste a fi determinat; se fixeaza fasia sub linia a carei distante trebuie determinata si se marcheaza punctul in care linia de distanta numai poate fi urmarita, se pivoteaza in jurul acestui semn pana in momentul in care se poate din nou urmari distanta de determinat, repetandu-se acest procedeu pana in momentul in care s-a acoperit toata distanta ce se doreste determinata; distanta obtinuta este astfel aplicata in formula pentru determinarea distantei, fiind "d", pentru a obtine distanta din teren.
Determinarea distantelor cu ajutorul curbimetrului este una dintre metodele mai precise pentru determinarea distantelor. Instrumentul folosit in aceasta metoda este curbimetrul, acesta fiind de doua feluri:
curbimetrul mecanic ( Fig. 1) este un instrument asemanator cu un ceas clasic, dar care are cadran pe ambele fete, cate un ac indicator al distantelor pentru fiecare cadran, un maner si o rotita zimtata. Cele doua cadrane au diviziunii pentru diferite scari, dispuse concentric. Premergator efectuarii masuratorii trebuie adus la zero acul indicator, curbimetrul se pozitioneaza vertical asezandu-se in punctul de inceput al distantei ce se vrea determinata urmarind traseul prestabilit a carui distanta in teren se citeste, dupa completarea traseului, pe cadranul curbimetrului in dreptul scarii corespunzatoare hartii in cauza.
Fig. 1 Curbimetrul mecanic
curbimetrul digital ( Fig. 2) este un dispozitiv asemanator celui mecanic, singura diferenta fiind faptul ca mecanismul si procesul de masurare se realizeaza prin intermediul circuitelor digitale. Setarea scarii se realizeaza inainte de a se efectua masurarea prin intermediul tastaturii - scara fiind indicata pe display-ul curbimetrului. Se poate seta de asemenea si unitatea de masura in care se doreste a se determina distanta ( mile sau km). Determinarea distantei dintre doua puncte se realizeaza asemanator cu cea in care se foloseste curbimetrul mecanic, dar in cazul curbimetrului digital distanta se va citi pe display-ul aparatului.
Fig. 2 Curbimetrul digital
|
