Design for all/design for every body/universal design
Cu siguranta ca fiecare se gandeste automat la un handicap fizic si scaun cu rotile, atunci cand vorbim, politically correct, despre persoane cu deficiente si designul obiectelor folosite de acestea! Ei bine, subiectul este mult mai complex ca abordare morala, estetica, functionala si legislativa, deoarece mentalitatea a evoluat si sintagma dura "handicapat" (disabled) are o noua acceptiune.
Aparut cu peste zece ani īn urma, conceptul design pentru toti a produs la īnceput confuzii īn rīndul celor obisnuiti sa foloseasca notiuni precum design pentru persoane cu deficiente sau design pentru cei cu nevoi speciale. Responsabilitatea fata de nevoile comunitatii oamenilor cu deficiente nu era noua pentru designeri, mai ales pentru cei pregatiti īn anii '60 -'70. Cu toate acestea, cei mai importanti designeri nu s-au aratat niciodata prea atrasi de subiect. Aplicarea īn practica a sintagmei a stīrnit dezbateri atīt īn designul international, cīt si īn alte domenii, legate mai ales de politici sociale sau dezvoltarea de noi tehnologii. Incepīnd din anul 1993, Comisia UE celebreaza la data de 3 decembrie Ziua Europeana a Persoanelor cu Deficiente (European Day for Disabled People - EDDP). Cu aceasta ocazie, sīnt organizate concursuri tematice la nivel european si regional. In anul 2001, tema a fost designul pentru toti si a exemplificat, din aceasta perspectiva creativa, aplicata, subiectul non-discriminare propus īn perioada 2000-2002. Comisia Europeana a stabilit, de asemenea, ca anul 2003 este Anul Persoanelor cu Deficiente īn toata UE, ceea ce asigura baza de discutii referitoare la designul de produs, servicii si ambient, cu accent pe largirea segmentului de utilizatori. Proiectele initiate au drept scop asigurarea unei functionari cīt mai eficiente la toate nivelurile societatii.
In prezent, cea mai folosita definitie īn diversele platforme ale UE este urmatoarea:
"Designul pentru toti īnseamna conceperea, dezvoltarea si comercializarea de produse, servicii, sisteme si ambiente folosite de un segment de utilizatori cat mai larg. Aceasta se poate realiza creīnd fie produse, servicii si aplicatii potrivite pentru cīt mai multi utilizatori, fara nici o modificare, fie produse care se adapteaza usor pentru utilizatori diferiti, fie produse cu interfete standard care pot fi accesate doar cu ajutorul unor mecanisme de interactiune specializate".
Organizatia World Health se apropie de un sistem de clasificare a deficientelor care accentueaza importanta capacitatii oamenilor de a functiona, referindu-se la toate persoanele si nu doar la cele care, īn mod traditional, sīnt numite "cu deficiente"
Acum se considera ca organismul nu poate functiona in parametri normali, indiferent de gradul in care este afectata sanatatea umana. Se largeste, astfel, seria deficientelor, atenuandu-se diferentele intre oameni sanatosi si cei cu handicap, tocmai pentru ca situatia de normalitate este perceputa ca o variabila, conditionata de timp si circumstante. Se vorbeste de diferente biologice la nivel individual in functie de starea fizica si psihica supusa modificarilor in timpul vietii.
Miscarea globala, cunoscuta sub numele de design for all sau design universal s-a dezvoltat ca raspuns la noua realitate sociala si demografica. Definit ca design de produse, spatii si sisteme de comunicare folosite de cat mai multe persoane fara adaptari sau aspect special, mesajul transmis este acelasi: daca toate acestea pot fi utilizate de persoanele cu deficiente, atunci ele pot fi utilizate de oricine. Dezvoltarea autonomiei utilizatorilor reflecta si latura umanitara a celor implicati īn definirea acestui discurs. Chiar daca inventarea scaunelor pentru invalizi in secolul al XVIII-lea marcheaza inceputul istoric al disciplinei, abia īn 1950, aceasta se discuta īntr-un cadru specializat. In Europa, Japonia si sua o noua perceptie a handicapului face posibila apropierea de conceptul de design universal prin indepartarea obstacolelor īntīmpinate īntr-o cladire sau spatiu public de persoanele cu deficiente si se recurge la reintegrarea sociala a acestora, deoarece li se creeaza conditiile de deplasare.
Pīna īn anii '60, echipamentele pentru aceste persoane reflecta un proces de fabricatie exclusiv medical, aspectul lor fiind lasat pe plan secundar. In acest deceniu se creeaza un simbol grafic international, iar spatiile publice īncep sa fie adaptate pentru a fi cīt mai accesibile. Experienta capatata de-a lungul timpului duce, īn anii '70, la ideea de normalizare a problemelor ridicate de persoanele cu nevoi speciale fara a cauta solutii speciale de integrare. Tot acum, terminologia folosita este design accesibil (accessible design) si, pentru prima data, designul este discutat īn asociere cu drepturile civile. Un cadru legislativ impune o serie de responsabilitati designerilor si producatorilor, dar acestea se refera exclusiv la nevoile care trebuie reglementate, din punct de vedere arhitectural, pentru persoanele cu probleme motrice. Īn anii '70, este introdusa īn terminologie ideea de accesibilitate si, implicit, de design accesibil. Mediul īnconjurator ca ansamblu era proiectat pentru omul standard si de aceea functionalitatea lui era limitata la imaginea si nevoile acestuia. Dar intelegerea faptului ca utilizatorul/consumator, care nu corespunde standardului respectiv, nu are acces īn mod independent la mediul īnconjurator a impus un alt cadru de discutie pentru specialisti. Alaturarea dintre design si drepturi civile atrage luarea īn considerare a unei legislatii care impune responsabilitati de conceptie si executie designerilor si producatorilor, astfel īncīt, īn aceasta faza doar la nivel ambiental, sa se īncerce eliminarea barierelor arhitecturale. Teoretic, cuvīntul accesibilitate este folosit pentru a defini modalitatile de proiectare exclusiv pentru persoanele cu deficiente, transpus īn practica prin adaugarea de echipamente care sa faciliteze accesul categoriilor specifice de utilizatori. Īnsa, īn acest fel, fenomenul legat de accesibilitate ramīne izolat si denota, mai mult sau mai putin, o atitudine condescendenta fata de unii membri ai societatii.
Arhitectul american Michael Bender introduce ideea conform careia conditiile de desfasurare a oricarei activitati sīnt īmbunatatite daca se elimina eventualele disfunctii arhitecturale. In cartea "Design for a real world" (1971), Victor Papanek subliniaza necesitatea si importanta dezvoltarii acestui domeniu. Tot acum, Suedia devine tara unde se realizeaza cele mai importante progrese, īn special de catre agentiile A&E Design si Ergonomi Design Gruppen.
Numeroase tendinte marcheaza anii '80 cīnd se poate vorbi despre o "comunitate a persoanelor cu deficiente". Exista o preocupare a acestora fata de dihotomia crescanda dintre "ei" si "ceilalti", bazata pe ideea ca handicapul reprezinta o stare care nu se modifica. De asemenea, ei cred ca legile privind designul accesibil le-au asigurat protectia civila, dar au avut un efect neintentionat de diminuare a potentialului creativ, concentrīndu-se pe ideea de compensare functionala a handicapului prin diferite mijloace. Gama de ustensile Good Grips, conceputa de Sam Faber si realizata īn 1989 de studioul new-yorkez Smart Design, ofera o noua orientare a designului pentru persoane cu deficiente, cu rolul de a se adresa membrilor societatii, independent de varsta sau aptitudini fizice. Īn anii '80, paralel cu recunoasterea acestui tip de izolare pe care īl combat vehement organizatiile de/pentru persoane cu deficiente s-a dezvoltat o noua abordare de marketing, cunoscuta sub numele de accesibilitate integrata sau design universal sau design pentru toti. Analizarea nevoilor speciale a anumitor categorii de persoane si amplasarea lor īntr-un context mai amplu, releva faptul ca īmbunatatirea accesibilitatii īn proiectele edilitare vine īn īntīmpinarea mai ales a persoanelor cu deficiente, dar si a altora, precum oamenii īn vīrsta sau copiii.
Conceptul european de accesibilitate a aparut īn anii '90 si pentru ca se bazeaza pe principiile de design universal devine un exemplu tipic al abordarii integrate. Pentru a putea vorbi despre si a avea un mediu accesibil ar trebui eliminata ideea standardizarii, īn orice directie ar fi īndreptata analiza nevoilor umane, si promovate cele īn care activitatile obisnuite ale indivizilor (a privi, a asculta, a auzi, a atinge, a recunoaste, a īntelege, a aprecia, a se deplasa, a munci, a respira) oglindesc diversitatea umana īn functie de care mediul trebuie adaptat sau proiectat.
La sfarsitul deceniului al noualea, arhitectul Ron Mace incepe sa foloseasca termenul de design universal, introducand sapte principii, si īncearca sa-l defineasca astfel in relatie cu asa-numitul design accesibil: " nu este o stiinta, un stil sau ceva unic īn vreun fel. Este necesara doar cunoasterea nevoilor pietei si o abordare omuna pentru a face produsele utilizabile de orice persoana".
Cele sapte principii privind functionalitatea conceptului de design universal, potrivit lui Ron Mace (concepute alaturi de grup de designeri si avocati in anii 1990):
Din anul 1998 au avut loc tot mai multe conferinte nationale si internationale despre designul universal, cum ar fi Conferinta Internationala pentru Design desfasurata la Adaptive Environments Center din Boston in anii 1998 si 2000. Se organizeaza competitii specializate (Breaking Barriers Award, European Day of Disabled People) sau care includ acest concept printre criteriile de jurizare (concursul IDSA, 2001). Prima conferinta internationala din Japonia pe aceasta tema a avut loc la sfīrsitul anului 2002.
In 2003, colaborarea expertilor din 22 de tari europene a avut ca rezultat publicarea actualizata la Luxembourg a "Conceptului European pentru Accesibilitate" conceput ca o cauza comuna īn stabilirea unei abordari armonioase la nivel european a conceptului. Bazīndu-se pe ideea ca nu doar arhitectii sīnt responsabili pentru construirea mediului inconjurator, publicatia este adresata celor dispusi sa contribuie la definirea mediului īnconjurator tinīnd cont, īn primul rīnd, de diversitatea umana. Iar celor care au putere de decizie, politicieni sau profesionisti, familiarizati deja cu ideea ca mediul trebuie sa fie accesibil tuturor, le este destinata ca suport si instrument īn diseminarea si rezolvarea problematicii accesibilitatii.Toate actiunile subliniaza o noua acceptie a termenului design de calitate (good design) care include conceptul de design universal (universal design) drept standard pentru un alt nivel de civilizatie.
A&E Design=fondata la Stockholm in 1968 de doi absolventi de design si metalwork, agentia s-a specializat in design for disability si a desfasurat proiecte de cercetare avand ca tema utilizarea si aplicarea ergonomica a materialelor plastice in domeniul lor de interes; este celebra pentru crearea de proteze si obiecte pentru oameni in varsta si cu deficiente - scaune cu rotile pentru ridicatul si transportul pacientilor catre camera de baie, paturi de baie si rezematoare de brate pentru toaleta.
Ergonomi Design Gruppen=ia fiinta in 1979 la Stockholm prin fuzionarea altor doua agentii, este dedicata dezvoltarii produselor care sa asigure siguranta, incredere, utilizand principii ergonomice. Maria Benktzon s-a specializat in design for disability studiind abilitatile musculare ale omului in diferite faze biologice si in relatie cu actiunea de "a apuca" si "a tine strans" un obiect. Ei cred ca "Designul nu este o aparenta. Inseamna forma, functie si economie."
Total imagini - cca 40
Imagini Adaptive Environments Center, Boston - 20
19. Rampa urcare in troleibuz electric, Portland, Oregon
20. Rampa acces din curte in cladire; New School for Social Research, New York
Imagini Suedia - 12
Scaun "Solidarity"; design: Peter Andersson; Svensk Form, exp."Design for every body" 2003
2. Farfurie si lingura; Ergonomi Design Gruppen, Svensk Form, exp."Design for every body"
3. Lampa "Do swing"; designer: Thomas Bernstrand, Svensk Form, exp."Design for every body"
4. Lampa de podea din silicon; design Monica Forster, David Design
5. Scaun cu rotile "Walker"; Design Morgan; client: Etac
6. Paturi pentru baie "Fresh" Design: A&E Design, Suedia; Client: Etac
7, 8 Scaun Clean pentru dus si toaleta persoanelor cu handicap fizic; Design: A&E Design
9-12 Scaun modular Swift Design: A&E Design
Imagini varia - 9
(1) Ghid de orientare cu informatii īn limbajul braille, Getty Museum, Los Angeles, USA Sursa: Adaptive Environments Center, Boston, USA
(2) Lift Concurs "Breaking Barriers Award 2001" - Categoria: Work & The work place
Conceptul se bazeaza pe un sistem de control al liftului care pune la dispozitia utilizatorilor, printr-o interfata, servicii īmbunatatite. Aceasta ofera informatia necesara pentru diferite optiuni de functionare: precizarea destinatiei cu ajutorul unei cartele si activarea unor functii adiacente pentru oamenii cu deficiente sau nevoi diverse - atentionare vocala, prelungirea timpului pentru stationarea cu usile deschise sau chiar spatii suplimentare de transport.
(3) Automat pentru persoane īnalte, scunde sau cu probleme de dexteritate
Firma: Fuji Denki Reiki Ltd.; Sursa: Satoshi Kose, Building Research Institute, Japonia
(4) Toaleta urbana "Streetline" Design: J.Kleihues Concurs: Breaking Barriers Award 2001
Toaleta este destinata oamenilor cu probleme de mobilitate sau deficiente vizuale si persoanelor cu copii. Trecerea de pe scaunul cu rotile pe vasul de toaleta se face usor datorita rotirii vasului. Constructia publica de mici dimensiuni este dotata cu aparate de monitorizare a functiilor tehnice, curatare automata a bazinului si pardoselii, usa automata si telefon pentru cazuri de urgenta.
(5) Harta tactila; Concurs: Breaking Barriers Award 2001 Categoria: Home & Daily Living
Produsul folosit īn constructii publice - banci, gari, spitale etc. - ofera informatii generale despre locul respectiv, inclusiv referiri la obstacole sau zone de iesire. Harta realizata din plastic si metal īi ajuta pe cei cu dificultati de vedere sa se orienteze datorita contrastului cromatic si pe nevazatori cu ajutorul unor suprafete denivelate.
(6) Telefon; Concurs: Breaking Barriers Award 2001
Categoria: Home & Daily Living
Produsul full duplex este proiectat pentru a fi utilizat hands-free atīt pentru apeluri obisnuite, cīt si īn cazuri de urgenta. Prevazut cu telecomanda impermeabila, "butoane" digitale cu memorie si agenda de imagini, telefonul este utilizat cu usurinta de persoanele cu afectiuni de memorie sau vizuale, dificultati de īnvatare sau de coordonare.
Tacīmuri pentru copii cu handicap multiplu; Design: Maria Benktzon, Hakan Bergkvist, Sven-Erik Juhlin; Firma: Ergonomi Design Gruppen, Suedia Client: ETAC
Ambalaj "Jumbo" Design: Factory Design Concurs: Breaking Barriers Award 2001
Categoria: Home & Daily Living
Conceput pentru cei care sufera de artrita severa, ambalajul este prevazut cu o folie transparenta din plastic ce sigileaza eficient continutul si poate fi īndepartata fara efort. Desprinderea foliei determina ridicarea capacului de la sine. Prevazut cu o buza speciala si orificiu de curgere a lichidului, acesta ramīne ridicat dupa utilizare. Manevrarea foarte usoara este facilitata de colturile rotunjite din cauciuc si modul simplu, usor, de deschidere a ambalajului.
(9) Brat artificial, Belfast 1925
|
