Design si tehnologie
Desi istoric, designul este considerat unul dintre copiii teribili ai tehnologiei, raportul actual tehnologie-design este mult mai complex decta o simpla descendenta. Tehnologia - cu o autonomie specifica - are nevoie de aportul designului pentru a atrage interesul (inclusiv financiar).
Conditionarea designului de catre te 22222h723w hnologie
Conditionarea designului de catre tehnologie se exercita pe doua niveluri.
Primul este cel al tehnologiei īnglobata īn obiectul de design si care-i permite, prin functionare, sa satisfaca necesitatile si asteptarile utilizatorului. De exemplu, mecanismul cu roti dintate permite functionarea ceasului mecanic si a cutiei de viteza a autoturismului.
Cel de-al doilea nivel este al tehnologiei utilizate la fabricarea obiectului de design. Tehnologia de fabricatie cuprinde tehnologia de elaborare a materialelor din care este constituit obiectul si tehnologia de procesare ce conduce la obtinerea formelor si texturilor elementelor componente.
In urma aplicarii primei tehnologii se obtin oteluri, fonte, aliaje neferoase, sticle, materiale ceramice, materiale plastice, fibre textile, materiale compozite etc. Tehnologia de procesare cuprinde o gama vasta de procedee: turnare, forjare, matritare, ambutisare, sudare, injectare in matrita, vacuumare etc. Anumite solutii se pot aplica mai multor clase de materiale, iar altele sīnt limitate ca utilizare, precum forjarea care se aplica doar materialelor metalice.
Fiecare procedeu de prelucrare are anumite limite īn aplicare, acestea conditionīnd forma si textura elementelor componente ale obiectului de design. Conceptul de tehnologicitate descrie sistemul limitelor fiecarui procedeu de prelucrare. Astfel, o piesa din material plastic injectata trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) planul de separatie (planul de desfacere a matritei pentru scoaterea piesei) trebuie sa fie neted si īn dreptul unei suprafete nefunctionale a piesei deoarece pot aparea bavuri (defecte de prelucrare) ce influenteaza negativ functionarea piesei;
b) punctul de injectie se plaseaza īn planul de simetrie al piesei, īn partea cu o cantitate de material mai mare;
c) grosimea peretilor piesei trebuie sa fie constanta si sa nu depaseasca o valoare minima, altfel matrita nu se umple si piesa devine incompleta;
d) nu se admit muchii ascutite, deoarece apar defecte produse de turbulentele determinate de injectare;
e) la piesele de dimensiuni mari, bordul superior are o constructie speciala pentru a preveni deformarea ulterioara injectiei (a se vedea marginea ligheanelor de plastic);
f) gaurile din piesa trebuie astfel amplasate īncīt sa permita o curgere lina a materialului īn timpul injectiei;
g) peretii subtiri cu suprafata mare se rigidizeaza cu nervuri.
S-ar parea ca tehnologia īngradeste creatia, dar exista numeroase cazuri īn care a stimulat-o. Un exemplu elocvent īl constituie designul sculptural al obiectelor din plastic, forma lor fiind impusa de necesitatea curgerii usoare a materialului prin matrita de injectie.
Influenta designului asupra tehnologiei
Aportul designului la dezvoltarea tehnologiei se concretizeaza in personalizarea si relevarea acesteia. Tehnologia pura este anonima. Decurgīnd din considerente functionale, obiectele pur tehnologice sunt aproape identice, indiferent de producator. Sa luam ca exemplu o roata dintata cilindrica. Exceptīnd unele marcaje discrete de identificare, suprafetele frontale, forma evolventica a dintilor sau luciul flancurilor dintilor nu releva nimic. Producatorul ar putea fi german, american, ceh sau japonez
Nu īntīmplator, formele ce decurg din calcule matematice nu se pot breveta deoarece sīnt forme universale, iar dreptul de proprietatea intelectuala apartine umanitatii. Fireste ca roata dintata apartine mecanismului interior asupra caruia influenta designului este minima.
Dar si īn cazul carcaselor actioneaza anonimatul tehnologiei pure. O caroserie auto trebuie sa prezinte o aerodinamicitate optima. In istoria autoturismului exista doua momente memorabile īn determinarea unei forme perfect aerodinamice. Primul moment īl are ca protagonist pe inginerul romān Aurel Persu. Autoturismul sau, aflat acum īn Muzeul Tehnic din Bucuresti, are forma jumatatii unei picaturi de apa īn cadere. Ideea inginerului romān a fost de a prelua forma pe care natura o modeleaza dinamic. Al doile moment este concentrat pe varianta conceptului general de proiectare propus de inginerul si arhitectul Richard Buckminster Fuller. Calculele americanului au condus la o forma elipsoidala.
Cu toate acestea, formele caroseriilor auto difera foarte mult de cele propuse de cei doi. Motivul este ponderea importanta a functiei reprezentative īn contextul general al functiilor pe care trebuie sa le dezvolte autoturismul. Pe līnga personalizarea tehnologiei, designul indica viitorului utilizator tehnologia obiectului. De aceea, este necesar ca cea mai moderna tehnologie sa fie relevata printr-un design inovator.
Progresul tehnologic contemporan si designul
Avansul tehnologic, tot mai accelerat, al zilelor noastre conduce la aparitia a numeroase fenomene. Au fost inventate o serie de materiale noi care ofera designerilor noi posibilitati formale. Materialele cu memoria formei pot reveni, īn conditii controlate, la o forma anterioara. Nanofibrele sīnt utilizate la fabricarea de tesaturi cu proprietati practice si estetice superioare. Materialele denumite impropriu "inteligente" īsi modifica parametrii la schimbarea factorilor de mediu.
Procesul de raspīndire si ieftinire a tehnologiei care anterior era de vīrf este tot mai amplu. De exemplu, pixul cu gel sau pixul Fischer, proiectat pentru ca astronautii sa scrie in conditii de imponderabilitate si pe o gama extinsa de materiale, a devenit un produs consumabil, la fel ca si celelalte pixuri, īn mai putin de doua decenii. Dezvoltarea electronicii si a tehnologiei informatiei a permis miniaturizarea obiectelor de design. Daca nu exista constrīngeri mecanice, miniaturizarea nu are limite. Se discuta chiar despre dematerializarea obiectelor. Designul si ergonomia impun īnsa limite īn functie de capacitatea umana de percepere si manipulare. Un ceas electronic de mīna poate fi realizat la dimensiuni extrem de mici, dar ochiul nu ar putea citi numerele, iar degetele nu l-ar putea regla.
Tehnologia a alungat din locuinte obiectele din materiale naturale, īndeosebi lemnul. In conditiile īn care tehnologia pura tinde sa creeze un habitat alienant, designul devine o interfata umanizata īntre om si mediul sau artificial. Tehnologia a avansat si civilizatia occidentala a uitat de semnificatiile obiectelor.
Apogeul acestui fenomen l-a constituit demersul modernist de reducere a obiectelor la esenta
practica, eliminare a decoratiilor nejustificate functional si īncercarea de a impune un stil
atemporal. Evolutia designului a condus la depasirea acestui moment si, ulterior, chiar la conferirea unei semnificatii obiectelor moderniste.
Psihologic, raportul tehnologie-design a cunoscut o schimbare treptata. La īnceput, designul trebuia sa atenueze socul produs de ascensiunea, fara precedent, a tehnologiei. Unele produse realizate industrial stīrneau teama prin relativa lor autonomie si erau considerate "urīte", fiind fabricate de o industrie noua ce amplificase somajul. Astazi, justificat sau nu, societatea acorda o mare īncredere tehnologiei, īncredere ce s-a transformat chiar īn afectiune. De aceea, curentul high-tech are ca obiectiv exploatarea vizuala a elementelor ce sugereaza tehnologia.
Concluzii
Tehnologia ar putea supravietui fara design, dar ar fi inumana. Designul beneficiaza de dezvoltarea acesteia pentru a-si īnnoi vocabularul de expresii formale si de materiale. In plus, realizarile marilor designeri au aratat ca originalitatea si subtilitatea se pot obtine doar printr-o cunoastere profunda a tehnologiei.
|
