EVALUAREA DE MEDIU LA P.U.Z. AEROPORT INTERNATIONAL BRASOV-GHIMBAV
Specializare: Planificare si dezvoltare regionala
Materia: Componenta environmentala a sistemului regional
EVALUARE DE MEDIU LA P.U.Z.- AEROPORT INTERNATIONAL BRASOV-GHIMBAV
1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale P.U.Z, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante.
Conform temei de proiectare, P.U.Z. AEROPORT INTERNATIONAL
BRASOV-GHIMBAV, din judetul
este de 212,21 ha conform temei de proiectare si de 140,3 ha conform Certificatului de Urbanism nr. 42/13.03.2006 al Primariei Ghimbav, cu
posibilitati de extindere.
Conform planselor anexate, zona se afla in partea
nord-vestica a localitatii
Parcelele de teren ce fac obiectul acestui P.U.Z. se afla in prezent in proprietatea :
- A.D.S. Bucuresti (Agentia Domeniilor Statului)
- I.C.A. Ghimbav(Intreprinderea de Constructii Aeronautice)
- Primaria Ghimbav
- Apele Romane
- Persoane fizice
- Balastiere
Prin tema de proiectare se propun urmatoarele functiuni pentru amplasamentul studiat: se studiaza posibilitatea de a construi un aeroport international de marime medie, adaptat conditiilor de trafic pentru aceasta zona. Capacitatea estimata a aeroportului va fi de un milion de pasageri pe an, putand fi dezvoltat modular pentru a atinge capacitatea de doua milioane pasageri anual. Traficul de marfuri estimat va fi de 60 000 tone/an putand ajunge la 200 000 tone/an.
Pista de aterizare a aeroportului este proiectata sa fie de 2 800 m lungime, avand prevazuta o zona de protectie si constructii aferente constand din terminal, turn de control, statie de pompieri, depozite etc.
Viitorul aeroport va fi de categoria a III-a ceea ce inseamna ca va putea functiona in orice conditii meteorologice. De asemenea avioanele care vor utiliza aeroportul vor fi stagiu 3 adica vor avea un nivel de poluare fonica acceptat de Uniunea Europeana.
Intreaga suprafata de cca. 212 ha aferenta P.U.Z. este plana, partial libera de constructii si se afla in extravilanul localitatii Ghimbav, conform 333d33d Certificatului de Urbanism nr. 42/14.03.2006 eliberat de Primaria orasului Ghimbav. Folosinta actuala a terenului este arabil, pasune, faneata, neproductiv, exploatare balastiera, constructii existente.
Judetul Brasov dispune de oportunitati de dezvoltare care ii permit o crestere sustinuta in concordanta cu directiile strategice de dezvoltare prevazute pentru Regiunea de Dezvoltare Centru din care face parte.
Prin realizarea acestui P.U.Z. se asigura o tratare unitara a intregii suprafete de teren, atat din punct de vedere arhitectural cat si al utilitatilor tehnico-edilitare si servicii conexe necesare unui aeroport international.
In Planul Urbanistic General (P.U.G.) al orasului Ghimbav s-au stabilit directiile de dezvoltare ale constructiei unui Aeroport International in zona analizata, conform documentatiei tehnice intocmite de SC IPTANA SA Bucuresti si proiectului nr. 588/1993, in conditiile respectarii dreptului de proprietate si al interesului public. In acest sens s-a stabilit ca zona din care face parte teritoriul studiat sa fie destinata construirii unui Aeroport International si constructiilor, dotarilor si infrastructurii de transport necesare acestuia.
Realizarea acestui proiect este de mare importanta pentru dezvoltarea turismului in centrul tarii, precum si pentru cresterea numarului de investitori in aceasta zona.
Amplasamentul studiat este relativ plan, propice functiunilor de aeroport, formele de relief mai inalte din partea de sud a amplasamentului fiind la o distanta de cca. 8 Km.
Acest P.U.Z. al viitorului aeroport international Brasov- Ghimbav va fi corelat cu constructia viitoarei autostrazi Bucuresti- Targu Mures-Oradea, din punct de vedere al legaturilor aeroportului in teritoriu, astfel:
Se va moderniza circulatia auto prin trecerea strazilor existente din categoria a III-a in categoria a II-a (4 benzi), respectiv str. Aeroportului si prelungirea strazii Lanii, conform profilului tip din plansa de reglementari urbanistice.
Se propun strazi noi de categoria a II-a cu 4 benzi, conform profilului tip I din plansa de reglementari urbanistice, respectiv DE 114 si prelungirea strazii Lanii pana la str. Aeroportului.
Drumul judetean 103 C se propune pentru reabilitare.
Legaturile aeroportului cu
restul teritoriului se vor face in viitor pe artera de ocolire a municipiului
Viitorul aeroport va avea un numar de 871 locuri de parcare din care:
- 36 locuri pentru TIR
- 136 locuri pentru personalul aeroportului
- 50 locuri pentru VIP
- 649 locuri pentru pasageri si insotitori.
In cadrul proiectului se propune o zonare functionala a aeroportului, un bilant teritorial si indicii urbanistici: ZONAREA FUNCTIONALA
Za- Zona aferenta aeroportului cu sub zone
Za1- Zona benzii de zbor care cuprinde banda pistei si zonele laterale, prelungirile de oprire, prelungirile degajate, piste Taxiway, mijloace de navigatie aeriana, la sol si meteo.
Za2- Zona platformei de stationare a avioanelor si zonele de dezvoltare ulterioara.
Za3- Zona instrumentelor si sistemelor luminoase necesare navigatiei aeriene.
Za4- Zona de dotari si servicii aferente aeroportului, care cuprinde: terminal, turn de control, depozite, cargo, grup de pompieri, grup electric, depozit de carburanti etc.
Za5- Zona circulatie carosabila, pietonala si parcaje
Za6- Zone verzi amenajate
Zc- Zona cai de comunicatie rutiera si parcaje
Zi- Zona unitatilor economice industriale si agricole din care:
Zi 1- Zona unitati industriale existente care se mentin (SC IAR SA GHIMBAV, AEROCLUBUL, AEROPORTUL UTILITAR)
Zi 2- Zona unitatilor industriale si agricole existente care se vor desfiinta (balastiera si stana)
Zt- Zona teren liber
Ze- Zona constructii tehnico- edilitare
Zv- Zona verde- sport
Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in P.U.Z. Aeroport, se inscriu in prevederile P.U.G. -ului orasului Ghimbav si al Regulamentului aferent acestuia.
Realizarea P.U.Z va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona. Existenta noului aeroport va duce la o dezvoltare importanta a turismului si va atrage noi investitori.
2. Evaluarea elementelor ale cadrului natural existente
Amplasamentul viitorului aeroport este situat pe treapta joasa a depresiunii tectonice intramontane a Brasovului, la altitudini cuprinse intre 520,0 m si 540,0 m. Formele de relief din aceasta zona sunt reprezentate de sesuri aluviale, de acumulare fluviolacustra, cu suprafata slab inclinata dinspre sud spre nord (sub 5%).
In succesiunea formatiunilor cuaternare ce alcatuiesc umplutura sedimentara a depresiunii Brasovului, spre suprafata terenului se afla un orizont petrografic, dezvoltat predominant in facies detritic (pietris si nisip) a carui grosime depaseste 60 m. In masa depozitelor grosiere se gasesc intercalate, la diferite nivele si lentile subtiri de pamant coezive. In masa lor, pe treapta joasa a depresiunii, sunt semnalate mai ales la suprafata terenului si pamanturi cu compresibilitate ridicata.
Sondajele efectuate pe amplasamentul in studiu, au pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica:
- sub patura de sol vegetal si de umpluturi cu grosimi cuprinse intre 0 si 1,7 m au fost intalnite lentile de nisipuri prafoase cu indesare medie si prafuri nisipoase, aflate in stare consistenta cu umiditate ridicata. In S2 intre 0 si 1,2 m a fost intalnita o lentila de praf nisipos afanat cu frecvente resturi vegetale si lentile de turba intercalate in
masa lui. Stratul grosier din elemente de pietris si bolovanis cu interspatiile umplute cu nisip argilos prafos a fost intalnit de la adancimi cuprinse intre 1 si 2,5m. Pietrisurile in amestec cu bolovanis sunt cele mai bune tipuri litologice avand capacitate portanta mare si tasari sub sarcinile transmise de constructii, practic nule.
Perimetrul analizat se afla in apropierea albiei paraului Ghimbasel. Datorita acestui lucru, in vecinatatea retelelor hidrografice, panza de apa freatica se afla in stransa legatura cu acestea, influentandu-se reciproc. Nivelul panzei freatice a fost interceptat la adancimi cuprinse intre 2 m si 2,90 m fata de cota terenului. Apa are un caracter ascendent, nivelul ei ridicandu-se cu 0 - 0,7 m dupa cateva ore.
Adancimea maxima de inghet a terenului natural in zona localitatii Ghimbav- Brasov, este de 1 m conform STAS 6054/77.
Conform normativului P 100 /92 privind proiectarea antiseismica a constructiilor, perimetrul cercetat se incadreaza in zona seismica de calcul D caracterizata prin coeficientul Ks - 0,16 iar perioada de colt
Tc- 1 secunde.
Pamanturile ce urmeaza a se excava se incadreaza in categoria mijlociu( solurile, prafurile nisipoase, nisipurile prafoase) si tare (pietrisurile cu nisip prafos, argilos si nisip diferit).
3. Disfunctionalitati legate de P.U.Z. aeroport international Brasov-Ghimbav - Retele edilitare
In partea de nord-est a zonei studiate, terenul este utilizat pentru industria materialelor de constructii (balastiere aflate in
exploatare), terenul fiind degradat datorita exploatarilor masive din
ultimii ani. Aceste puncte de exploatare a balastului vor trebui sa isi
inceteze activitatea in cazul in care PUZ -ul analizat va fi promovat.
De asemenea in zona de amplasare a viitoarei piste a
aeroportului se afla un teren proprietate privata pe care se gasesc
amplasate saivanele de oi si o locuinta. Mutarea acestora este
necesara insa se va putea face cu respectarea legislatiei in vigoare.
In ceea ce priveste alimentarile cu apa din zona analizata, exista
punctele de alimentare cu apa a localitatii Halchiu, compuse din doua
puturi forate, rezervor de inmagazinare a apei, conducta de distributie
pana in localitatea Halchiu. Conducta de distributie a localitatii Halchiu
PREMO Dn 400 mm care trece prin amplasamentul pistei aeroportului
va trebui deviata.
In zona destinata constructiei cladirilor aeroportului, la ora actuala se afla o statie de epurare a fabricii IAR Ghimbav, aceasta fiind
propusa a fi dezafectata, unitatea economica putand fi deservita de
sistemul de canalizare al aeroportului care va fi legat la colectorul
600/900
mm Ghimbav-
Retele edilitare existente in zona
La limita incintei IAR Ghimbav exista o statie de reglare-masurare a gazului metan.
In zona exista urmatoarele instalatii electrice: STA 110/20 KV - apartinand ICA Ghimbav doua LEA 10 KV ce alimenteaza statia ICA Ghimbav si LEA 400 KV Sibiu - Brasov.
Retelele de telefonie din zona sunt amplasate subteran si nu vor afecta viitoarele amplasamente.
Retele edilitare necesare noului amplasament
Prin realizarea acestui aeroport, gardul de asigurare la inundatii al terenului creste la 0 %, fiind necesar un studiu pentru stabilirea
debitelor maxime cu asigurarea de 0,5% si o analiza a acestora.
Canalul existent pe amplasament ce transporta apele provenite din
panza freatica va fi dezafectat, viitoarea pista va fi prevazuta cu o
retea de drenaj si o retea de canalizare cu evacuarea apelor receptate
din panza freatica, in paraul Barsa.
Pentru evacuarea apelor uzate menajere se prevede o statie de
pompare cu conducta de refulare pana la statia de epurare a
municipiului
fabricii IAR Ghimbav iar statia de pompare a apelor uzate si conducta
de refulare aferenta sa se realizeze in comun atat pentru IAR cat si
pentru aeroport.
Necesarul de energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde a viitorului aeroport va fi de cca. 200 KWh, fiind prevazuta amplasarea unei centrale termice pe gaz metan cu un consum de cca. 30 mc/h pentru fiecare cladire. Se prevede extinderea retelei de gaz metan de la IAR Ghimbav.
Alimentarea cu energie electrica se va face din statia de 110/20 KVKA Ghimbav, prin racord subteran.
4. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii P.U.Z.
Amplasamentul analizat apartine din punct de vedere geomorfologic, sesului aluvionar al Brasovului. Zona studiata este situata pe treapta mediana a depresiunii tectonice intramontane a Brasovului, la altitudini cuprinse intre 520,0 m si 540,0 m. Formele de relief sunt reprezentate pe aceasta treapta a depresiunii, de sesuri aluviale, de acumulare fluvio-lacustra, cu suprafata relativ plana. In succesiunea formatiunilor cuaternare ce alcatuiesc umplutura sedimentara a Depresiunii Brasovului, spre suprafata terenului se afla un orizont petrografic dezvoltat predominant in facies detritic (pietris, bolovanis si nisip) a carui grosime depaseste 60m.
Din punct de vedere geologic, zona Brasov se afla dezvoltata in cea mai mare depresiune intramontana carpatica de origine tectonica din Romania, formata la sfarsitul perioadei levatine (pliocen) si inceputul erei cuaternare care poarta numele de Depresiunea Brasovului.
Date hidrogeologice
Perimetrul analizat se afla in apropierea albiei paraului Ghimbasel. Datorita acestui lucru, in vecinatatea retelelor hidrografice, panza de apa freatica se afla in stransa legatura cu acestea, influentandu-se reciproc. Nivelul panzei freatice a fost interceptat la adancimi cuprinse intre 2 m si 2,90 m fata de cota terenului. Apa are un character ascendent, nivelul ei ridicandu-se cu 0 - 0,7 m dupa cateva ore.
Conditii de teren
Adancimea maxima de inghet a terenului natural in zona localitatii Ghimbav- Brasov, este de 1 m conform STAS 6054/77.
Conform normativului P 100 /92 privind proiectarea antiseismica a constructiilor, perimetrul cercetat se incadreaza in zona seismica de calcul D caracterizata prin coeficientul Ks - 0,16 iar perioada de colt Tc- 1,0 secunde.
Luand in considerare cele de mai sus, la proiectarea constructiilor se vor lua in calcul urmatoarele date:
umplute cu nisip diferit, nisip prafos sau nisip argilos, incepand de la
adancimi cuprinse de la 2,40 m-S1, 2,60 m-S2, 1,80 m-S3, 2,30m -
S4 si S5.
mijlocie (solurile, prafurile nisipoase, nisipurile prafoase) si tare
(pietrisurile cu nisip prafos, argilos si nisip diferit).
Probleme de mediu
In zona de amplasare a viitorului aeroport nu exista surse majore de poluare. In vecinatate se afla IAR Ghimbav, balastiere, Aeroportul utilitar si Aeroclubul, constructii tehnico-edilitare (rezervoare, statie TRAFO, statie epurare , statie meteo), unitati agricole, teren arabil, cai de comunicatie rutiera.
Propunerile
de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in P.U.Z. AEROPORT INTERNATIONAL
BRASOV-GHIMBAV, se inscriu in prevederile P.U.G. -ului orasului Ghimbav (proiect
nr. 39010/10/2003) si PUG -ul municipiului
O data aprobat impreuna cu P.U.Z. din care face parte, Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice de urbanism in teritoriul considerat
Realizarea P.U.Z va avea un impact social si economic pozitiv datorita amplasarii unui obiectiv economic de importanta regionala mare si crearea de noi locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona.
Starea actuala a factorilor de mediu din zona:
Apa freatica nu a fost analizata chimic si bacteriologic in zona de amplasare a aeroportului insa datorita inexistentei pe amplasament a unor surse de poluare pentru acest factor de mediu, se considera ca aceasta nu este poluata. Cea mai mare parte a amplasamentului este libera de constructii la data vizitarii, terenul fiind acoperit de vegetatie.
Zona
de amplasare a noului aeroport este la o distanta de
cca. 10 Km de zona industriala a municipiului
IAR Ghimbav.
Terenul in suprafata de 212 ha pentru care s-a realizat P.U.Z. are destinatia actuala de teren agricol in cea mai mare parte.
Din informatiile existente, terenul analizat nu este poluat fiind acoperit cu un strat de 60-100 cm sol fertil. Terenul fiind liber de constructii nu exista in prezent surse de poluare a acestuia.
Realizarea acestui proiect va avea un impact social si economic pozitiv prin crearea de noi locuri de munca si ridicarea standardului de viata a locuitorilor zonei, promovarea investitiilor si dezvoltarea turismului. Asezarile umane, locuintele, sunt amplasate la distante relativ mari de perimetrul viitorului aeroport si nu vor fi afectate de acesta in mod semnificativ.
5. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ.
In realizarea P.U.Z. AEROPORT INTERNATIONAL BRASOV-GHIMBAV,
prin scoaterea din circuitul agricol a unei suprafete de 212,2 ha aferenta planului, se va afecta stratul de sol fertil cu grosimea de cca. 60cm. Pentru a se diminua acest impact semnificativ asupra solului se va decoperta stratul fertil acolo unde se vor face excavatii si se va folosi pentru a imbunatati calitatea solului intr-o alta locatie unde stratul de sol fertil este deficitar.
Zona de amplasare este in afara aglomerarilor urbane, distanta pana la prima localitate este de 3 Km.
Valorile limita pentru diferite tipuri de avioane in timpul aterizarilor si decolarilor sunt specificate in niveluri de zgomot efectiv percepute si depind de greutatea avionului si de numarul de motoare.
Proiectul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare.
Executia si operarea amplasamentului propus nu vor conduce la degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.
Amplasamentul viitorului aeroport respecta zonele acustice, cartierele rezidentiale aflandu-se la distante de peste 3 Km fata de pista aeroportului.
Aeroportul este in faza de proiect si toate aprecierile sunt teoretice.
Prin integrarea Romaniei in UE la 1 ianuarie 2007, toate aceste reglementari vor fi aplicabile si aeronavele ce vor opera pe Aeroportul Brasov-Ghimbav vor trebui sa indeplineasca normele de zgomot dar si de consum redus de carburant din UE.
Proiectul a fost reglementat prin Certificatul de urbanism nr. 42/14/03/2006, eliberat de Primaria orasului Ghimbav, anexat in copie.
6. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.Z.
Amplasarea noului aeroport va avea un impact pozitiv datorita utilizarii eficiente a unei suprafete mari de teren intravilan care la ora actuala este lasat necultivat si nefolosit in mare parte.
Implementarea PUZ-AEROPORT INTERNATIONAL BRASOV-GHIMBAV
implica renuntarea la unele din activitatile ce se desfasoara in prezent in perimetrul analizat, cum ar fi exploatarile de balast si pastoritul. Din suprafata totala de 212,20 ha necesara pentru aeroport, Primaria Ghimbav detine 76,8ha, ADS Bucuresti 70,2 ha, SC IAR SA Ghimbav 27,2 ha iar persoanele fizice sau juridice 37,8 ha.
Stramutarea unor activitati si a unor persoane de pe amplasamentele actuale trebuie facuta cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
In zona analizata, in prezent nu exista activitati economice puternic
poluatoare, singura unitate fiind SC IAR Ghimbav, unitate care si-a
restrans activitatea in ultimul timp. Exploatarea de balast din zona va trebui sa inceteze ca urmare a implementarii acestui PUZ.
7. Efecte potentiale semnificative asupra mediului, inclusive asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori.
Deoarece in zona aeroportului va exista un depozit de carburanti pentru aeronave, este necesara realizarea acestuia cu respectarea tuturor masurilor de siguranta si securitate pentru a se preveni eventuale scurgeri de carburanti in sol.
Circulatia sporita a avioanelor in zona Brasov- Ghimbav va afecta calitatea factorului de mediu aer, datorita arderii combustibilului in motoarele aeronavelor, la aterizare, decolare si la rulare pe pista.
Prin amplasarea aeroportului in zona analizata, se va afecta calitatea solului de pe cea mai mare parte a suprafetei, datorita excavatiilor, depozitarii si manipularii materialelor de constructie, scurgerilor accidentale de carburanti de la utilajele de lucru, etc.
Prin implementarea acestui PUZ, factorul de mediu aer va fi afectat datorita cresterii traficului auto, consumului de cherosen al avioanelor cu influenta asupra efectului de sera.
Unele zone vor fi refacute prin reconstructie ecologica, cum ar fi zonele cu exploatari de balast.
Realizarea acestui proiect, va avea un impact social si economic pozitiv prin crearea de noi locuri de munca, ridicarea standardului de viata a locuitorilor zonei, promovarea investitiilor si cresterea numarului de turisti.
Factori de mediu ca biodiversitatea, fauna, flora, nu vor fi afectati de P.U.Z.-ul analizat deoarece pe suprafata de 212,2 ha teren in prezent nu se practica o agricultura performanta, terenul fiind acoperit cu vegetatie salbatica sau culturi agricole si aflat din aceasta cauza, in proces de degradare. Suprafata analizata nu se gaseste intr-o arie protejata sau parc natural.
Factorii climatici nu vor fi afectati de constructia aeroportului.
Patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural nu va fi afectat deoarece terenul este liber de constructii. Nu se cunoaste existenta unor vestigii arhitectonice pe suprafata analizata.
Peisajul zonei se va schimba in sens pozitiv prin aparitia unui aeroport modern pe locul unui teren agricol.
In zona amplasamentului nu au fost prospectate si detectate resurse ale subsolului, care sa justifice lucrari de extragere a resurselor naturale.
In zona amplasamentului propus nu sunt zone protejate, zone de recreere sau peisaj si nici resurse ale subsolului care sa justifice exploatarea pentru valorificare. Singurele resurse minerale existente sunt cele de suprafata, balastul si nisipul, care sunt puternic exploatate.
Zona amplasamentului propus nu este caracterizata prin alunecari de teren, eroziuni, zone carstice si nici nu este o zona predispusa alunecarilor de teren.
In zona amplasamentului nu sunt obiective geologice valoroase protejate.
Peisajul zonei se va schimba in sens pozitiv prin aparitia unui aeroport modern in locul unor zone agricole si de exploatare a balastului.
|
