EXECUTAREA  LUCRARILOR DE COVOARE ASFALTICE

Cod MC-IL-27, Editia 1, Revizia « 0 »

LISTA DE SEMNATURI

LISTA DE DIFUZARE

LISTA DE MODIFICARI-RETRAGERI

1. SCOP

Prezenta procedura are drept scop descrierea modului de realizare a unui covor asfaltic (îmbracaminte asfaltica), conform documentelor tehnice de executie si a reglementarilor privind calitatea lucrarilor.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica pentru realizarea covoarelor asfaltice la drumurile realizate de SC PAZARBAS CONST SRL BUCURESTI.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

Specifice nu sunt.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1.Generalitãti

În prezenta procedura este prezentat succinct modul în care se realizeaza îmbracamintea asfaltica pentru drumuri.

5.2.Conditii prealabile

cunoasterea amãnuntitã a documentatiei scrise si desenate, precum si a standardelor si normativelor în vigoare

pregãtirea si verificarea sculelor, echipamentelor si utilajelor

repartizarea sarcinilor si instruirea personalului de executie

5.3.Continutul procedurii

5.3.1.Lucrãrile pregãtitoare sunt:

întocmirea unui grafic de lucrãri

aprovizionarea si receptia materialelor utilizate la relizarea lucrãrilor

5.3.2.Executia propriuzisã

a)Pregãtirea stratului suport.Înainte de asternerea mixturii, stratul support de fundatie trebuie bine curãtat. În cazurile în care straturile support au unprofil transversal necorespunzãtor sau denivelãri, se vor lua mãsuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport pe care se asterne stratul de bazã, trebuie sã fie uscatã. Pe stratul support, înaintea executãrii mixturilor, se va asterne stratul antifisurã din material geosintetic.

b)Amorsarea. La executarea îmbrãcãmintilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationicã cu ruipere rapidã. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în urmãtoarele cazuri :

strat de bazã din mixturã bituminoasã pe strat suport din beton de ciment sau fundatie pe piatrã spartã

strat de legãturã pe stratul de bazã din mixturã bituminoasã

strat de uzurã pe strat de legãturã când stratul de uzurã se executã la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legãturã. Dupã amorsare se asteaptã timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

În functie de compactitatea stratului support, se va folosi un amorsaj de 0,3-0,5 Kg/m² bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sã fie de asa naturã încât ruperea sã fie efectivã înaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sã fie compatibil cu cel utilizat la utilizarea mixturii bituminoase. Amorsarea se face în fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

c)Asternerea.Punerea în opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sã producã segregarea lor, respectând profilele si grosimile fixate prin plansele cuprinse în proiectul tehnic si numai dupã ce a folosit drept asternut materialul geosintetic.

5.4. Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face în anotimpul calduros, la temperaturi de peste 10^oC, în perioada martie-noiembrie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Executia trebuie întreruptã pe timp de ploaie.

Temperaturile mixturilor asfaltice trebuie sã aibã la asternere si la compactare, urmãtoarele valori, la liantul D56/80 :

Mãsurarea temperaturii va fi efectuatã din masa mixturii în buncãrul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv în timpul stabilirii modului de compactare pentru a se obtine compactitatea optimã. Mixturile bituminoase ale cãror temperaturã este sub cea prevãzutã în table, vor fi refuzate. Aceste mixturi se vor executa numai în santier.

5.5. Grosimea stratului de asternere

Punerea în operã a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzurã într-o singurã asternere

stratul de legãturã dintr-o singurã asternere

stratul de bazã într-una sau mai multe asterneri succesive, functie de grosimea stratului si de utilajele folosite.

5.7. Asternerea

Mixtura asfalticã trebuie asternutã continuuîn mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii, cât si cel al afânãrii, dar numai dupã asternerea materialului geosintetic. Asternerea se va face pe întreaga lãtime a cãii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, antreprenorul va propune dirigintelui de santier lãtimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Grosimea maximalã a materialelor rãspândite printr-o singurã trecere este fixatã de consultant la propunerea antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sã fie adaptatã la cadenta de sosire a mixturilor de la statie, si cât se poate de constantã ca sã se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sã dispunã de un lucrãtor calificat pentru a corecta imediat dupã asternere si înainte de orice compactare denivelãrile flagrante cu ajutorul unui support de material proaspãt, depus cu grijã în fata lopetii. În buncãrul utilajului de asternere trebuie sã existe în permanentã suficientã mixturã pentru a se evita o rãspândire neuniformã a materialului.

5.8. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sã fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui ncicodatã sã se gãseascã suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dacã acesta din urmã este în stratul de legãturã sau în stratul de bazã, realizat din mixtura asfalticã sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar totodatã sã nu se gãseascã în urma rotilor. Rosturile separând mixturile bituminoase rãspândite de la o zi la alta, trebuia sã fie realizate în asa fel încât sã asigure o tranzitie perfectã si continuã între suprafetele vechi si cele noi. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un metru. Marginea benzii vechi va fi decupatã pe întreaga sa lãtime, eliminând o lungime de bandã de circa 50 cm. Suprafata proaspãt creatã prin decupare, va fi badijonatã ce emulsie de bitum exact înainte de realizarea benzii noi.

d)Compactarea.

Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de consultantul lucrãrii, dupã încercãrile de etalonare în timpul primelor zile ale punerii în operã. Aceste încercãri de etalonare, vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, consultantul purtând cere pe loc interventia unui laborator agreat, care sã efectueze în acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, încercãrile de compactitate, pe care le va considera necesare.

Urmare acestor încercãri, antreprenorul propune consultantului :

-sarcina fiecãrui utilaj

-planul de mers al fiecãrui utilaj, pentru a se asigura un numãr de treceri, pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului

-viteza de mers a fiecãrui utilaj

-presiunea de umflare a pneurilor (3-9 bari)

-temperatura de asternere, fãrã ca aceasta sã fie inferioarã minimului fixat

Metoda propusã va fi satisfãcãtoare, dacã se permite ca sã se atingã în cel putin 95% din mãsurãtorile efectuate, procentul de 100% a densitãtii aparente obtinute în timpul studiului privind compozitia mixturii ; cele 5% mãsurãtori necorespunzãtoare, nu vor trebui sã aibã o compactitate inferioarã lui 95% din densitatea aparentã. Numãrul atelierelor de compactare se va stabili în functie de numãrul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executate ca sã se obtinã valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea are loc în lungul drumului, de la marginea spre ax, pe sectoarele în pantã, sau cu pantã transversalã unicã, se fectueazã de la marginea mai joasã spre cea ridicatã.

Compactorul trebuie sã lucreze fãrã socuri, pentru a evita vãlurirea îmbrãcãmintii.

Suprafata stratului se va controla în permanentã, micile denivelãri care apar pe suprafatã se corecteazã dupã prima trecere a rulourilor compactoare, pe toatã lãtimea.

La executarea în mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de bazã, compactarea se va efectua separat pentru fiecare strat în parte. Se va asigura o perfectã legãturã între straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat a cãrui suprafatã trebuie sã fie uscatã si curatã.

Atelierul de compactare, conform reglementãrilor legale în vigoare, pentru îmbrãcãmintile bituminoase este alcãtuit din :

-compactor pe pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN

-numãrul de treceri pentru asigurarea compactãrii optime, va fi stabilit prin experimentãri preliminare pentru a se asigura un minim de 98% a gradului de compactare, conform metodei MARSHALL.

Compactoarele cu pneuri vor trebuie echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie sã se depãrteze la mai mult de 50 m în spatele finisorului. Antreprenorul are obligatia de a efectua încercãrile de etalonare si de a supune spre aprobarea consultantului tehnologia de compactare.

Se vor respecta prevederile STAS 174-2/1997.

e)Suprafatarea

Pentru ca suprafata stratului suport sã satisfacã ea însãsi conditiile de mai jos, denivelarea maximã mãsuratã pe un strat, sub rigla de 3 m, trebuie sã rãmânã în toate punctele inferioarã limitelor tolerantelor indicate mai jos :

f)Tratarea suprafetei

Dupa executarea îmbracamintilor, se procedeaza la închiderea porilor suprafetei prin raspândire de 2-3 Kg/m² nisip de 0-3,15 mm bituminat cu 2-3% bitum prin cilindrare, exceptie facând betoanele asfaltice rugoase. Se preferã utilizarea nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele care se executã dupã 1 octombrie, sau executate înainte de aceastã datã în zone umbrite si cu umiditate excesivã, sau cu trafic foarte redus, se va realiza, cu aprobarea consultantului, pe baza constatãrilor pe teren, închiderea suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeazã prin stropire cu bitum sau cu solutie cationicã cu rupere rapidã cu 60% bitum diluatã cu apã ( o parte emulsie cu 60% bitum, o parte apã curatã, nealcalinã) si rãspândire de nisip 0-3,15 mm cu un continut cât mai redus de praf (sub 0,09 mm) în cantitãtile arãtate mai jos :

-stropire cu bitum 0,5 Kg/m² ; rãspândire de nisip 3-5 Kg/m²

-stropire cu emulsie cationicã cu 60% bitum diluat cu apã 0,8-1 Kg/m² ; rãspândire de nisip 3-5 Kg/m²

5.9. .CONTROLUL CALITÃŢII LA PUNEREA ÎN OPERÃ

5.9.1. Controlul compactãrii

Autocontrolul compactãrii. În cursul executiei compactãrii, antreprenorul trebuie sã vegheze în permanentã la :

cadenta executiei sã fie cea retinutã la încercãri

utilajele prescrise atelierului de compactare sã fie efectiv pe santier si în functiune continuã si regulatã

elementele definite practic în timpul încercãrilor (sarcina fiecãrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanta maximã de depãrtare între finisor si primul compactor cu pneuri) sã fie respectate cui strictete.

Consultantul îsi rezervã dreptul, în cazul unui autocontrol insuficient, sã opreascã lucrãrile pe santier, pânã când antreprenorul va lua mãsurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare. Pe parcursul executiei lucrãrilor, consultantul îsi rezervã dreptul de a efectua, fie inopinat, fie ca urmare a constatãrilor fãcute în cadrul verificãrilor de autocontrol, încercãri pentru a se asigura cã nu existã abateri semnificative ale rezultatleor obtinute. În cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitãtii de referintã prescrisã, obtinutã în timpul studiului de alcãtuire a produsului, consultantul impune noi încercãri de compactare anulând modalitãtile de compactare initial fixate. Dacã aceste încercãri noi nu permit sã se atingã densitatea de referintã, vor fi hotãrâte noi dispozitii.

5.9.2. Controlul nivelmentului

Verificarea cotelor este fãcutã pe suprafete corespunzãtoare fiecãrei zile de lucru, în ax si la margine (între 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si în fiecare

dintre profilele transversale ale proiectului, eventual si în toate celelalte puncte fixate de consultant.

Tolerantele în raport cu cotele prescrise sunt :±2,5 cm pentru stratul de bazã si ±1,5 cm pentru stratul de uzurã.

Dacã tolerantele sunt respectate în 95% din punctele controlate, cotele realizate sunt considerate convenabile.

5.9.3.Controlul denivelãrilor

Controlul denivelãrilor este efectuat aplicând pe suprafata fiecãrui strat:

în sens longitudinal o riglã de 3 m lungime

în sens transversal o riglã de 3 m lungime când drumul este cu o pantã planã

Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei în axul fiecãrei benzi de asternere, în dreptul fiecãrei sectiuni transversale proiectate sau în oricare din locurile indicate de consultant.

Controlul transversal va putea fi efectuat în orice profil transversal proiectat sau în pozitiile indicate de consultant. Denivelarea maximã mãsuratã nu va trebui în nici un caz sã depãseascã valorile indicate în tabelul de la punctul 5.3.2.e suprafatarea. Consultantul va solicita evaluarea denivelãrilor dupã caz, cu echipamente specifice (APL, BUMPINTEGRATOR, etc.)

5.9.4. Rugozitatea stratului de uzurã

Rugozitatea stratului de uzurã va fi determinatã prin mãsurãtori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevãzute în STAS 8849/83, sau prin metoda înãltimii de nisip.

5.9.5. Frecventa controalelor

5.10. ELEMENTE GEOMETRICE sI ABATERI LIMITÃ

Grosimile straturilor vor fi cele prevãzute în profilul transversal tip din proiect.

Abaterile limitã locale de la grosimile prevãzute în proiect, pentru fiecare strat în parte, sunt sub 10%.

Lãtimile straturilor vor fi cele prevãzute în proiect.

Abaterea limitã admisã va fi de :

±5 cm pentru lãtimea unei cãi de rulare

±2,5 cm pentru lãtimea unei benzi de stationare.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de santier. Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu executia de verificarile facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

proces verbal de lucrari ascunse

proces verbal de trasare a lucrarilor

proces verbal la recoltarea probelor de pamant

8. ANEXE

Specifice nu sunt