Elemente de Arhitectura si Sistematizare - proiect - Locuinta si anexe aferente

Piese scrise

a)    Tema proiectului - Locuinta si anexe aferente

b)   Memoriu tehnic justificativ:

I. Capitolul I - Date Generale

Caracteristicile amplasamentului :

Imoblilul va fi construit in judetul Botosani, municipiul Botosani, Str. nr. 7

Terenul are o panta intre 949i81j 3ŗ si 9ŗ, sub forma aproximativ patratica, cu suprafata de 1600 mp. Categoria de folsinta este intravilan

Tema: se va construi o locuinta cu nivel de inaltime P+M cu structura de rezistenta pe zidarie portanta.

Sursele de apa, energie electrica, telefon, gaze:

Alimentarea cu apa se va face prin intermediul racordarii la reteaua de apa a orasului Botosani.

Energia electrica se va racorda la retaua existenta prin tabloul de distributie care va asigura necesarul pentru noua constructie.

Gazul metan este existent in zona.

Organizarea de santier, demolari, devieri de retele:

Oraganizarea de santier se va face pe proprietate, in zone usor de accesat din strada atat pentru utilaje cat si pentru masinile care vor asigura aprovizionare cu materiale.

Categoria constructiilor propuse:

Functiunea:   locuinta

Regim de īnaltime  P+1

Inaltimea la jgheab  5.90 m

Aria construita  182.35 m

Aria desfasurata 200.61mp

Aria utila  121.33 mp

Categoria de importanta a obiectivului:

Cladirile se inscriu in categoria cladirilor de importanta normala(conform HGR nr 766/1997), clasa a IV-a de importanta(conform nornativului P100-1/2006).

Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 - rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beton, beton armat si zidarie (legea nr. 10/ 1995).

Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 - rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beton, beton armat si zidarie (legea nr. 10/ 1995).

II. Capitolul II - Descrierea functionala

Functiuni:

Se solicita construirea unui imobil - parter si etaj ce vor avea destinatia locuinta.

La parter se vor amplasa: Camera de zi, Dormitor, Baie, Bucatarie, Hol, Garaj.

La etaj se vor amplasa: Dormitor, Dormitor, Magazie, Uscatorie, Hol, Camera.

Parterul va avea o inaltime de 3,40 m si etajul o inaltime de 2,50 m.

III. Capitolul III - Soluti constructive si de finisaj

Sistemul constructiv:

Suprastructura constructiei va fi din zidarie portanta cu samburi si centuri din beton armat iar  suprastructura constructiei va fi din cadre de beton armat.

Infrastructura constructiei va fi realizata sub forma unor fundatii din beton cu talpi continueiar infrastructura constructiei va fi realizata cu fundatii izolate din beton legate prin centuri.

Locuintele vor fi prevazute cu instalatii electrice, sanitare, termice, conform cerintelor actuale de confort.

Trotuarele din jurul caselor se vor vor realiza din beton si vor avea latimea de 1,4 m.

Finisaje:

- Interioare:

Zugravelile īn living, bucatarie, bai, holuri, dormitoare si dressing se vor executa cu vopsea lavabila pentru interior; baile, bucataria vor fi prevazute cu gresie si faianta; holul de la parter va fi prevazut cu gresie; treptele de acces intrare vor fi prevazute cu gresie de exterior antiderapanta. Īn living, dormitoare si holul de la mansarda se va pune parchet.

- Exterioare :

Constructiile vor fi finisate cu vopsea lavabila pentru exterior de culoare crem.

Tāmplaria exterioara este din PVC alb cu geam termopan, iar tāmplaria interioara este din lemn de rasinoase.

Acoperisul - este de tip terasa, necirculabil, izolat termic si impotriva apei. Colectarea si scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin intermediul jghiaburilor si burlanelor.

Tipuri de pereti:

Peretii exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termica: strat portent zidarie GVP + termoizolatie din polistiren extrudat la parter si polistiren expandat la etaj.

Solutia curenta : 25 cm zidarie GVP + 10 cm izolatie din polistiren,

Peretii interiori portanti vor fi din zidarie de caramida plina: Dn = 25 cm.

Peretii interiori autoportanti vor fi alcatuiti din fasii Hebel cu grosimea de 7,5 cm si 10 cm.

Dimensiunea golurilor de usi si ferestre :

A. PARTER:

Goluri de usi : - intrare in cladire 150

- baie 80

- garaj 2 x 270

- camera de zi 2 x 80

- dormitor 80

- bucatarie 80

Goluri de ferestre : - baie  125

- bucatarie 120

- garaj 2 x 150

- dormitor 125

- camera de zi 220

B. ETAJ:

Goluri de usi: - dormitor  90

- dormitor 90

- magazie 90

- uscatorie 80

- camera 90

Goluri de ferestre : - dormitor  200

- dormitor 150

- magazie 200

- uscatorie 150

- camera 155

Intocmirea si prezentarea schitei fundamentale

a. Intocmirea schitei functionale

Schita fundamentala se intocmeste la scara redusa deoarece prezitna numai date generale privind incaperile cladirii, dimensiunile orientative si pozitia acestora, pozitia peretilor a scarii si a golurilor pentru usi si ferestre.

Initial schita functionala are ca scop stabilirea amplasarii īncaperilor, precum si a golurilor pentru usi si ferestre, pentru asigurarea unui functional optim, astfel īncāt se poate īntocmi cu linii de egala grosime, fara a se diferentia peretii de diferite tipuri si fara precizarea dimensiunilor golurilor.

Ulterior, dupa stabilirea structurii de rezistenta īn concordanta cu cerintele functionale, precum si a alcatuirii peretilor exteriori si interiori, prezentarea schitei functionale se poate face prin linii de grosimi diferite, sau cu linii duble, corespunzatoare cu grosimile la scara ale peretilor, si se pot stabili, de asemenea, dimensiunile initiale pentru golurile din pereti.

b. Tipuri de pereti. Grosimi

Īn cazul cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din diafragme de zidarie, executate pentru conditiile similare celor prevazute īn proiectul de fata, se poate utiliza o gama larga de tipuri de pereti, din diverse materiale.

Functie de rolul pe care īl īndeplinesc īn cadrul cladirii peretii pot fi :

1). Pereti exteriori, cu rol portant si de īnchidere;

2). Pereti interiori portanti, avānd si rol de separare;

3). Pereti interiori autoportanti, numai despartitori.

Grosimile peretilor utilizati īn cadrul proiectului se recomanda astfel :

a). Pereti exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termica : strat portant zidarie c.p. sau g.v. + termoizolatie din zidarie b.c.a.

Solutia curenta : 24 cm zidarie G.V.P + 20 cm zidarie blocuri b.c.a. rezulta grosimile : efectiva - d_ef = 44 cm; nominala - d_n = 45 cm;

b). Pereti interiori portanti vor fi numai din zidarie de caramida plina, respectiv de o caramida ( I c.p ), cu grosime nominala d_n = 25 cm;

c). Pereti despartitori autoportanti pot avea diverse alcatuiri:

½ c.p - 12,5 cm; ¼ c.p - 7,5 cm ( la spatii secundare );

fāsii Hebel cu grosimi de 7,5 cm; 10 cm; 12,5 cm; 15 cm;

fāsii ipsos- carton ( Knauf ): 3 cm; 4 cm; 5 cm si cu goluri : 7 cm; 10 cm.

Se indica distantele dintre axele de trasare ale peretilor portanti, care trebuie sa fie dimensiuni modulare, adica multipli ai unui modul M uzual. Pentru pereti portanti din zidarie de caramida se adopta īn mod obisnuit modulul M = 3 - M_o = 3 x 10 cm = 30 cm.

Se precizeaza destinatia īncaperilor si a spatiilor aferente, pentru a se pune īn evidenta relatiile dintre ele.

Se plaseaza orientativ golurile de usi si de ferestre si se īnscriu eventual dimensiunile aproximative ale acestor goluri.

Se stabileste pozitia si forma scarii de acces la etaj si la subsol.

Dimensionarea termica a peretilor exteriori

Peretii exteriori ai cladirilor cu prezenta permanenta sau de lunga durata a oamenilor trebuie sa asigure, pe lānga rezistenta mecanica necesara preluarii īncarcarilor, si o protectie termica adecvata pentru perioadele reci ale anului, astfel īncāt temperatura interioara de confort din īncaperi sa poata fi realizata cu un consum rational de energie pentru īncalzire.

Īn acest scop, peretii exteriori trebuie sa aiba o rezistenta globala la transfer termic R_o cel putin egala cu valoarea prescrisa de normele īn vigoare ( STAS 6472/3-89 si Normativul C 107-97 ), respectiv Rⁿ_o = 1,40 m² . KW.

Deoarece īn varianta de alcatuire monostrat peretii exteriori din zidarie de caramida sau alte blocurivnu satisfac cerintele de izolare termica, se recomanda structura compusa, multistrat, una din variantele uzuale fiind :

Zidarie din caramizi cu gauri verticale tip GVP, d_ef = 0,24 m;

Zidarie din blocuri de b.c.a GBN 35, cu strat de izolare termica.

Grosimea necesara de izolatie termica ( X ) se determina prin calcul, conform Normativului C107-97, din conditia ce rezistenta globala la transfer termic a peretelui ( R_o ) sa fie cel putin egala cu rezistenta la transfer termic minima normata pentru pereti exteriori ( R_omin ) :

Rezistenta globala la transfer termic a peretelui reprezinta suma rezistentelor la transmisie termica a straturilor componente, la care se adauga rezistentele termice la suprafata interioara si exterioara a peretelui :

Axa modulara de trasare a acestor pereti se considera la jumatatea grosimii, respectiv la 12,5 cm de fete ( suprapusa pe axa geometrica ).

c. Peretii interiori autoportanti se pot executa, de asemenea, īn variante diverse, precizate īn tema proiectului. Pentru simplificarea se vor considera pereti din zidarie de caramida ceramica plina, cu grosimile:

De o jumatate de caramida ( ½ c ), cu grosimea efectiva de 11,5 cm si grosimea nominala de 12,5 cm, care se utilizeaza pe plansele de ansamblu.

De un sfert de caramida plina ( ¼ c ), cu grosimea efectiva de 6,3 cm si grosimea nominala de 7,5 cm, care se utilizeaza pe planse.

De mentionat ca peretii interiori autoportanti despartitori nu prezinta axe modulare, pozitia lor pe planuri fiind determinata de cerinte functionale.

De asemenea, grosimea nominala a tuturor peretilor, respectiv la desenarea lor pe planuri, nu se I-au īn considerare straturile de tencuiala.

Tipuri de pereti utilizanti la proiectarea cladirii

Fazele executiei planului parter

Planul parter reprezinta urma unui plan orizontal cu care se face o sectiune imaginara prin cladire, pe la jumatatea inaltimii ferestrelor parterului. Se deseneaza elemente sectionate, precum si cele vazute sub planul taietor, dupa indepartarea virtuala a portiunii de cladire de deasupra.

Avānd īn vedere complexitatea datelor ce se prezinta pe aceasta plansa, scara cea mai adecvata este 1:50, desi se poate folosi si scara I:100.

Pentru o executie eficienta si corecta a acestui plan orizontal se propune un mod de lucru pe faze, valabil si īn cazul īntocmirii plansei cu ajutorul programului AUTOCAD sau a altui program de grafica pe calculator.

Aceste faze de lucru, īntr-o succesiune logica, sunt urmatoarele:

a. trasarea axelor peretilor portanti exteriori si interiori;

b. trasarea liniilor corespunzatoare fetelor peretilor portanti;

c. stabilirea pozitiei peretilor autoportanti despartitori;

d. stabilirea marimii si pozitiei golurilor de usi si ferestre

e. proiectarea scarii: dispunere, alcatuire, dimensiuni;

f. prevederea de mobilier si echipamente sanitare standard;

g. completarea cu elemente exterioare specifice parterului;

h. cotarea planului la interior si exterior;

i. definitivarea plansei; elemente de identificare.

Stabilirea marimii si pozitia golurilorde usi si ferestre

Datorita pozitiei conventionale pe la mijlocul īnaltimii ferestrelor, planul orizontal de sectionare a cladirii īntālneste la fiecare nivel si golurile prevazute īn pereti pentru tāmplarie, respectiv pentru usi si ferestre. Ca urmare, pe planurile orizontale ale proiectului, inclusiv pe planul parterului, trebuie respectate aceste goluri, cu semnele conventionale standardizate.

Pe planurile orizontale sunt puse īn evidenta numai latimile golurilor si pozitia lor īn cadrul peretilor, dar prin cotarea specifica ulteriora se vor explicita ambele dimensiuni

Nominalizarea unui gol se face prin precizarea in ordine a dimensiunii latimii (B), si apoi a inaltimii (H), sub forma de B x H.

Desi in cazul cladirilor particulare, cum sunt vilele, se pot adopta usi si ferestre cu diverse dimensiuni, in acord cu dorinta utilizatorului, se recomanda utilizarea dimensiunilor modulare pentru golurile de pereti, care determina rationalizarea executiei si reducerea costurilor de productie pentru elemente de tamplarie.

Ca urmare, in cadrul proiectului se va tine seama de recomandarile din norme privind dimensiunile golurilor, precizate mai sus.

Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit

( Conform STAS 4670/87 )

Ferestre

Latimile ( B_f )- multiple de 30 cm, īncepānd cu 60 cm;

Se recomanda ca : ^S ferestrelor 1 x S pard. Īncaperii.

6

Īnaltimile : ( H_f ) - multipli de 30 cm, īncepānd cu 60 cm.

Īnaltimile uzuale: 1,20 m; 1,50 m; mai rar 1,80 m.

Usi

Latimile ( B_u ) - multipli cu 10 cm īntre 60 si 100 cm si multipli de 30 cm īncepānd cu 120 cm;

Īnaltimile: ( H_u ) - multipli de 30 īncepānd cu 210 cm.

- La īncaperile secundare se admite si H_u = 190 cm.

- H_u - se considera de la suprafata pardoselii finite.

Dimensiunile uzuale ( recomandate ) de usi:

intrarea īn cladire : 100x240cm; 100x220; 100x210;

incaperi principale: 100x220; 100x210; 90x210;

bucatarie: 90x210; 80x210; baie: 80x210;

debara, camara, oficiu etc: 70x190cm; 80x200cm.

Amplasarea golurilor de usi si ferestre in pereti

Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre

Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladiri civile este reglementata de STAS 1434/83 . Dintre tipurile de tāmplarie au fost selectionate cele adecvate tipului de cladire care se analizeaza.

De remarcat ca zona de perete din dreptul ferestrei nu este taiata de planul de sectionare, astfel īncāt reprezentarea acestei portiuni se va face cu linii subtiri, caracteristice tuturor elementelor care se prezinta īn elevatie.

Īn ceea ce priveste usile, se pot adopta cu prag sau fara prag: pentru accesul īn balcoane si terase sunt indicate usile cu prag, care īmpiedica patrunderea apei din precipitatii īn īncaperi, iar pentru interior se poate adopta oricare din variantele, cea fara prag avānd avantajul unei circulatii mai comode.

Se observa ca sensul conventional al elementelor de tāmplarie se completeaza cu linii de ax, terminate cu cerculete la capatul dinspre arcul interior si exterior al ferestrei.