Etapele Miscarii Moderne in Europa. Descrierea lor
Etapele mari ale Miscarii Moderne :
1. Avangardele. Acestea au fost curente de cautare a drumului arhitecturii. Viata lor a durat de la inceputul secolului 20, pana prin deceniul doi. Printre ele s-au numarat : Futurismul, Cubismul, Constructivismul, Expresionismul, Neoplasticismul, Art Déco si altele.
Reversul nationalismului romantic al miscarii Art Nouveau l-a re 232y2419c prezentat spiritul romantic revolutionar manifestat prima data in Rusia. Aici a luat fiinta curentul numit Constructivismul Rus. Era o arhitectura care se dorea « obiectiva » si « stiintifica ». Mai toti promotorii acestui curent aveau sa fie impuscati curand in inchisorile societice. In acelasi timp s-a manifestat Futurismul Italian, curent al carui erou pricipal a fost vizionarul si talentatul Antonio Sant'Elia.
2. Stilul International sau Arhitectura Moderna. Pe la inceputul anilor '20, s-a infiripat cel mai unitar stil, care, dupa ce a prins contur in marile centre culturale europene, a cuprins foarte repede intreaga planeta.
La cristalizarea principiilor modernismului au participat cateva mari personalitati ale arhitecturii din primele decenii ale secolului 20. printre ele se numara Le Corbusier, Walter Gropius, Ludwig van der Rohe si altii. Dupa planurile lor au fost construite cladiri si orase care astazi sunt considerate monumente de prim rang ale arhitecturii. Fiecare dintre acesti mari arhitecti a fost o personalitate creatoare unica si originala, dar in operele si ideile lor s-au desprins cateva principii comune, care au fost insusite de intrega lume moderna. Arhitectii nu mai vroiau sa urmareasca drept obiectiv principal realizarea unor forme frumoase in sens clasic, ci, in primul rand utilitatea constructiilor trebuia sa corespunda necesitatilor vietii din acel moment. Daca nu se mai construiesc temple si biserici ci birouri, banci, fabrici si supermagazine, acestea nu trebuie sa arate ca templele si bisericile, ci forma lor sa exprime sincer destinatia pe care o au. Pe de alta parte, daca forma este realizata dintr-o structura din beton sau metal, aceasta structura nu trebuie escamodata prin ornamente, ci prezentata sincer, ea avand o frumusete proprie.
Arhitectura Moderna a actualizat vechea triada utilitas-firmitas-venustas, instaland insa pe primul loc componenta utilitas, sub numele de functiune. Astfel, triada putea fi numita acum functiune dominanta - structura performanta - forma determinata de functiune si solutie tehnica.
3. Modernismul Tarziu si Pluralismul postbelic
« Libertate » si « eliberare » au fost cuvintele cheie ale anilor '60. Si in arhitectura, forma refuza sa mai fie dictata de functiune, ci voia sa tina pasul cu spiritul epocii in evolutie. Una dintre variantele pluraliste a fost propusa chiar de Le Corbusier, prin forma libera a Bisericii de la Ronchamp, a carei originalitate a surprins chiar pe tinerii revolutionari. Era o reorientare catre formele organice. Pe aceasta linie a mers si Jorn Utzon cu opera de la Sydney, si multi altii.
4. Postmodernitatea si Conceptualismul contemporan.
Postmodernismul arhitectural a fost o formula arhitecturala, dominanta in deceniul 7 si 8, care s-a stins aproape complet. Era o varianta subtila de istoricism si democratizare totodata, practicat cu umor si cu o ingaduitoare ironie la adresa nevoii de Kitsch a clientului. Coloane ionice din inox, scari care nu duc nicaieri, arcade conventionale utilizate in maniere cu totul neconventionale faceau parte din limbajul postmodernist.
Conceptualismul este umbrela sub care se dezvoltau mai departe diferite subcurente si maniere personale de abordare a fenomenului arhitectural. La originea fiecarei realizari sta un concept de baza al proiectului, o Idee esentiala, o « filozofie ». Daca in arhitectura traditionala, ideea dominanta era una colectiva, azi obsesia arhitectului e aceea de a-si exprima originalitatea prin Idee.
|
