Exploatarea si īntretinerea cladirilor si instalatiilor aferente pentru asigurarea eficientei energetice
10.1. Administrarea cladirii, politica si managementul energetic
Exploatarea unei cladiri īnseamna utilizarea ei īn folosul ocupantilor. Cladirea si instalatiile aferente trebuie sa satisfaca cerintele utilizatorilor referitoare la siguranta, confort, igiena, dar si economicitate, īntelegānd prin aceasta economie de resurse īn exploatare si implicit economie de energie si co 959i85j nsum rational de energie.
A administra cladirea īnseamna a conduce activitatile desfasurate īn cadrul ei, pentru a se asigura o exploatare optima.
Exploatarea optima a cladirii trebuie sa vizeze urmatoarele obiective:
mentinerea īn functionare normala a cladirii si instalatiilor acesteia
realizarea parametrilor de performanta proiectati pe īntreaga durata a exploatarii
functionarea instalatiilor cladirii cu un consum minim de energie
Problemele legate de consumul de energie al cladirii reprezinta o parte īnsemnata din administrarea cladirii.
Un bun management energetic al cladirii presupune:
cunoasterea, īn orice moment, a starii cladirii, lucru ce se realizeaza prin inspectii si verificari īn teren (vezi cap.10.2.)
cunoasterea, cu regularitate, a consumurilor energetice ale cladirii, masurate si/sau facturate
adoptarea celor mai indicate masuri pentru eliminarea risipei de energie si pentru cresterea eficientei utilizarii energiei īn exploatarea cladirii si instalatiilor (vezi cap.10.3.)
īntretinerea cladirii si instalatiilor aferente pentru mentinerea peformantelor energetice (vezi cap.10.4.)
Succesul acestor activitati este conditionat de adoptarea unor masuri generale si de organizare care vizeaza constientizarea utilizatorilor pentru a avea un "comportament energetic" si anume:
īntelegerea corecta de catre locatari a modului īn care cladirea trebuie sa functioneze, atāt īn ansamblu, cāt si la nivel individual si de detaliu, cu referire la implicatiile energetice
organizarea administrarii cladirii astfel īncāt sa fie evidentiata componenta de economisire a energiei īn cadrul lucrarilor de reabilitare si reparatii
īncurajarea si motivarea ocupantilor pentru a utiliza corect cladirea si instalatiile aferente, īn scopul reducerii consumurilor energetice
Toate aceste lucruri trebuie cuprinse īntr-o politica energetica la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri.
Punctul de plecare pentru definirea politicii energetice īl constituie cunoasterea cu exactitate a situatiei existente si stabilirea obiectivelor.
Se prezinta, īn continuare o lista de chestiuni care necesita sa fie puse atunci cānd se initiaza elaborarea politicii energetice la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri, [8], cu aplicare la cladirile publice si industriale.
a) Obiective generale:
Economii de energie sau/si reducerea cheltuielilor energetice ?
Se īncearca sa se economiseasca īn toate locurile ?
Se īncearca sa se economiseasca toti combustibilii ?
Se īncearca sa se faca economie la apa ?
Economii fixate ca obiectiv general; pe ce perioada de timp ?
b) Structuri de raportare privind eficienta īn conducere:
Cine este responsabil general ?
Indatoriri/responsabilitati ale managerului energetic ?
Cine este responsabil īn fiecare centru de control al cheltuielilor energetice ?
Cine implementeaza economiile ?
Liniile/structura de raportare manageriala ?
Pe cine trebuie sa abordeze si cānd ?
c) Resurse de personal:
Total oameni necesari annual ?
La ce niveluri de calificative (vechime īn munca) ?
Sunt folositi consultanti externi ?
Este folosit contract de management energetic ?
Cine monitorizeaza cheltuielile/consumul ?
Cine verifica facturile (documentele) ?
d) Resurse financiare:
Fonduri totale de investit ?
Buget energetic separate ?
Capital pentru īntretinere ?
Mecanism pentru reinvestirea profiturilor/beneficiilor ?
Se foloseste un contract de management energetic ?
E posibila reinvestirea profiturilor ?
e) Criterii financiare:
Perioada maxima de recuperare a investitiei ?
f) Monitorizarea:
Ce informatie de management este ceruta ?
Se folosesc statisticile energetice ?
Se utilizeaza indicatori de performanta ?
Se alcatuieste un tabel al cladirilor pentru a stabili prioritatile ?
E necesar un mecanism de verificare a facturilor ?
g) Obiective tinta:
Cost sau consum ?
Procentaj vizat de economii pe un an si pe cinci ani ?
Obiective pentru centre specifice de control al cheltuielilor energetice ?
Obiective pentru combustibili specifici ?
h) Motivare:
Campanii publicitare ?
Competitii/Intreceri ?
Instruirea personalului īn vederea cresterii calificarii/competentei ?
Program de sugestii pentru calificarea personalului ?
Planuri stimulative (īn salarizare; pentru depasire de norma)/Proiecte de coninteresare ?
i) Instruire:
Se analizeaza necesitatile de instruire a personalului ?
Lista participarii/frecventei la cursurile planificate (tehnice sau manageriale) ?
j) Inspectii/Expertize energetice:
Lista cladirilor vizate pentru inspectie/revizie ?
Mijloace de subventionare/consolidare ?
Sunt folositi specialisti/experti-consultanti la inspectii si expertize ?
Analiza stadiului īn care se gaseste managementul energetic al cladirii se bazeaza pe evaluarea urmatoarelor categorii de probleme:
politica energetica
organizare
motivare
informare
marketing
investitii
Īn tabelul 10.1. este prezentata "matricea de management energetic", [8], cu ajutorul careia se poate aprecia situatia managementului energetic al cladirii; acesta poate fi evaluat īntre nivelul minim (0) si nivelul maxim (4).
Tabelul 10.1.
Matrice de management energetic
|
Politica energetica |
Organizare |
Motivare, comunicare |
Sisteme de informare, monitorizare |
Marketing |
Investitii |
|
NIVELUL 4 Politica energetica si planul de actiune sunt angajate īn managementul la vārf ca parte a unei strategii privind cladirea si mediul |
Managementul energiei integrat īn structura de management. Delegare clara a responsabilitatii pentru consumul de energie |
Canale oficiale si neoficiale de comunicare, exploatate periodic de managerul pentru energie la toate nivelurile |
Sistemul stabileste obiective, monitorizeaza consumul, determina erorile, cuantifica economiile si urmareste bugetul |
Valorificarea eficientei energetice si a rezultatelor managementului energetic atāt īn cadrul organizatiei, cāt si īn afara ei |
Evaluare a investitiei pe īntreaga cladire pentru eficienta energetica si renovare. Scheme de reinvestire a profitului. Evaluare detaliata a investitiei īntregii cladiri noi si posibilitati de renovare |
|
NIVELUL 3 Politica energetica oficiala, dar nu angajare activa la managementul de vārf |
Managetul energetic raspunzator īn fata unui comitet reprezentānd toti utilizatorii |
Managerul energetic folosit drept canal principal pentru contactul direct cu utilizatorii |
Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori, dar economiile nu sunt raportate efectiv utilizatorilor |
Program de informare a personalului si campanii de publicitate periodice |
Aceleasi criterii de recuperare a investitiei de eficienta energetica folosite ca pentru toate celelalte investitii |
|
NIVELUL 2 Politica energetica neadoptata de managerul energetic |
Managerul energetic raporteaza comitetului, dar conducerea direct responsabila este neclara |
Contact cu utilizatorii importanti prin intermediul comitetului ad-hoc |
Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori; neimplicare īn stabilirea bugetului |
Instructaje ad-hoc de informare a personalului |
Investitii pe termen scurt |
|
NIVELUL 1 Un ansamblu nescris de directii orientative |
Management energetic cu responsabilitate partiala/colaborator avānd numai autoritate sau influenta limitate |
Contacte neoficiale īntre manager si cātiva utilizatori |
Raportarea costurilor bazata pe datele facturilor; rapoarte pentru uz intern |
Contacte neoficiale pentru promovarea eficientei energetice |
Sunt luate numai masuri pentru reducerea costurilor |
|
NIVELUL 0 Nu exista o politica energetica explicita |
Nu exista management energetic sau orice delegare oficiala a responsabilitatii pentru consumul de energie |
Nu exista contacte cu utilizatorii |
Nu exista sistem de informare. Nu exista contabilitate pentru consumul de energie |
Nu exista promovare a eficientei energetice |
Nu exista investitii īn cresterea eficientei energetice |
10.2. Controlul cladirii si instalatiilor
Controlul cladirii si instalatiilor se realizeaza prin inspectii periodice īn teren. Scopul acestor inspectii este de a se constata starea cladirii si a se depista degradarile aparute la partea de constructii si defectiunile la instalatii.
10.2.1. Controlul elementelor de constructii
Elementele de constructii care prezinta importanta din punctul de vedere al energeticii cladirii sunt elementele componente ale anvelopei cladirii si anume: peretii exteriori, ferestrele si usile exterioare, planseul peste ultimul nivel, planseul peste subsol neīncalzit, peretii si pardoseala īn contact cu solul, [1].
Principalele tipuri de degradari ale elementelor de constructie care pot apare īn decursul exploatarii cladirii sunt:
degradari ale peretilor la interior
degradari ale peretilor, la exterior
infiltratii de apa
infiltratii de aer
Degradari ale peretilor la interior
Degradarile peretilor la interior se manifesta, īn principal, prin aparitia mucegaiului datorita fenomenului de condens.
Fenomenul de condens interior apare pe suprafata elementelor de īnchidere (pereti, planseu terasa), īn cazul īn care elementele respective au o rezistenta specifica la transfer termic necorespunzatoare conditiilor de microclimat interior (temperatura si umiditatea relativa a aerului), fapt ce conduce la o temperatura pe suprafata interioara a elementelor de īnchidere mai mica decāt temperatura punctului de roua.
Cauze ale aparitiei condensului si mucegaiului:
temperatura interioara scazuta
umiditate interioara ridicata (datorata uscarii rufelor īn īncapere, folosirii aragazului fara evacuarea īn exterior a vaporilor si gazelor de ardere, prezentei plantelor īn īncapere etc.)
ventilare insuficienta a īncaperii
rezistenta termica redusa a elementului de constructie
Aceasta din urma cauza se datoreaza, fie lipsei termoizolatiei, fie diminuarii performantelor materialului termoizolant datorita umezirii sau tasarii.
Degradari ale peretilor la exterior
Acestea se manifesta, īn principal, prin degradarea tencuielilor exterioare (exfoliere, desprinderea tencuielii, patarea fatadei).
Cauza principala o constituie alcatuirea necorespunzatoare a structurii peretelui, īn special a stratului de finisaj exterior. In cazul īn care peretii īncaperilor cu umiditati interioare ridicate nu sunt prevazuti cu straturi "bariera de vapori" si finisajul exterior este realizat cu straturi impermeabile (vopsitorii īn ulei, straturi ceramice glazurate), apa provenita din condensarea vaporilor de apa din interior, care au trecut prin structura peretelui se acumuleaza īn spatele finisajului. In aceste conditii ciclurile de īnghet-dezghet acccentueaza dezagregarea unor zone din fatada, cu consecinte nefavorabile asupra protectiei termice a cladirii.
Infiltratii de apa
Infiltratiile de apa, sesizabile pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie apar la elementele de īnchidere atunci cānd s-a degradat stratul impermeabil de protectie de pe fata exterioara (hidroizolatia).
Cazurile cele mai frecvente sunt:
infiltratiile de apa din acoperis
infiltratiile de apa din subsoluri
infiltratiile de apa din rosturile dintre elementele prefabricate de fatada
infiltratiile de apa din rosturile dintre ferestre si pereti
infiltratiile de apa cauzate de instalatii (canalizarea pluviala, preaplinul de la rezervoare si vase de expansiune, goliri etc.)
Infiltratiile de apa conduc, pe termen lung la degradarea si deprecierea constructiei si pe termen scurt, la scaderea performantei de izolare termica a cladirii.
Infiltratii de aer
Infiltratiile de aer rece, care se manifesta īn sezonul de īncalzire, diminueaza confortul termic īn īncaperi si atrag dupa sine consumuri energetice suplimentare pentru mentinerea cladirii īn regim normal de functionare.
Infiltratiile de aer rece se datoreaza:
lipsei geamurilor sau unor panouri de īnchidere ale usilor exterioare (īn special la "spatiile comune")
īnchiderii defectuoase a usilor de acces īn cladire (usi fara dispozitive automate de īnchidere)
neetanseitatii tāmplariei la contactul īntre cercevea si geam (īmbatrānirea chitului, degradarea lemnului)
neetanseitatii tāmplariei la contactul īntre toc si pereti (lipsa materialului de etansare)
10.2.2. Verificarea instalatiilor
Verificarea instalatiilor cladirii trebuie īnceputa cu o serie de operatiuni generale, prin care se verifica:
concordanta instalatiilor, a componentei si dimensiunilor acestora cu proiectul de executie; totodata se vor evidentia modificarile aparute īn instalatii fata de proiect si care nu sunt specificate īn Cartea constructiei
pozitiile si amplasamentele aparatelor si echipamentelor
caracteristicile echipamentelor; dimensiunile materialelor, conductelor, armaturilor, suportilor etc.
starea īmbinarilor conductelor (mufe, flanse, suduri)
pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare (masura, comanda si actionare)
protectia anticoroziva si termoizolatiile conductelor
protectia contra electrocutarii
Controlul instalatiilor de īncalzire
La corpurile de īncalzire se verifica:
realizarea temperaturii corpurilor īn concordanta cu temperatura exterioara, functie de temperatura agentului termic si de modul de racordare al corpului de īncalzire
realizarea unei temperaturi uniforme la toate corpurile de īncalzire aflate īn conditii similare; depistarea radiatoarelor reci la care circulatia agentului termic este blocata (īnfundare cu depuneri de māl, obturarea conductelor de racord si a robinetului de reglaj, prezenta aerului īn corpul de īncalzire)
efectul actiunii organelor de reglare la corpurile de īncalzire
La reteaua de conducte de distributie se verifica:
etanseitatea conductelor si armaturilor; depistarea scurgerilor de agent termic
existenta izolatiei termice pe conductele de distributie amplasate īn spatii neīncalzite (subsoluri, canale termice); evaluarea starii izolatiei termice (umeda, deteriorata, de grosime insuficienta etc.)
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei: termometre, manometre, contoare de energie termica
echilibrarea hidraulica si termica a ramurilor si coloanelor instalatiei de īncalzire; constatarea existentei organelor de reglaj pentru echilibrare (stuturi cu prize de presiune, teuri de reglaj, dispozitive de reglaj si echilibrare etc.)
aparitia situatiilor de blocare a circulatiei apei īn conducte datorita montajului necorespunzator (prezenta "sacilor de aer") si obturarii conductelor (impuritati, depuneri de piatra, elemente de etansare sau bavuri la īmbinarile executate necorespunzator)
La cazanele de īncalzire se verifica:
tirajul cosului de fum si evacuarea normala a gazelor de ardere īn exterior
functionarea arzatoarelor de combustibil (regim de functionare, calitatea flacarii)
randamentul energetic, la conditii nominale si la sarcina redusa
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor agentului termic (temperatura, presiune, debit)
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune la atingerea valorilor limita
existenta si functionalitatea instalatiei de automatizare pentru reglarea furnizarii caldurii
La pompele de circulatie se verifica:
etanseitatea
pornirea si oprirea normala la comanda de actionare
nivelul de zgomot si de vibratii
gradul de īncalzire al lagarelor si rulmentilor
caracteristicile de regim ale punctului de functionare (debit-presiune)
randamentul energetic
10.2.2.2. Controlul instalatiilor de ventilare,
La ventilatoare se verifica:
fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor
sensul corect de rotatie a rotorului ventilatorului
echilibrarea statica a rotorului si modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote si trepidatii anormale)
gradul de īncalzire al lagarelor si rulmentilor
starea accesoriilor de reglare a debitului de aer: subare, jaluzele reglabile, variatoare de turatie
debitul si presiunea īn regimul normal de functionare
randamentul energetic
La filtrele de praf se verifica:
integritatea si calitatea materialului filtrant
gradul de colmatare al filtrului; existenta aparaturii de masurare si semnalizare a colmatarii filtrului
asigurarea etansarii pe traseul de aer īntre filtru si peretele canalului
La canalele de aer se verifica:
etanseitatea īmbinarilor
suportii si sistemele de prindere
protectia anticorosiva
starea termoizolatiei si existenta ei, īn cazurile īn care temperatura aerului din canal o impune
functionalitatea organelor de īnchidere si reglaj (clapete de reglaj, rame cu jaluzele etc.)
lipsa zgomotului la circulatia aerului
La gurile de aer se verifica:
gradul de murdarire al gurii
curgerea normala a aerului prin sectiunea libera a gurii; sa nu existe obturari ale curentului de aer (corpuri straine, jaluzele blocate)
functionarea normala a dispozitivelor de reglare a debitului de aer al gurii (clapete de reglare, jaluzele, subare)
viteza aerului īn zona ocupata, datorata gurii de ventilare
nivelul de zgomot
La ventilo-convectoare si aparate de climatizare se verifica:
functionarea normala a ventilatorului; regimuri de functionare pe trepte de debit
daca suprafetele de admisie si refulare a aerului sunt complet libere
setarea corespunzatoare a termostatelor
modul de functionare al instalatiei de automatizare prin porniri, opriri īn diverse regimuri
starea de curatenie a aripioarelor tevilor bateriilor de īncalzire/racire; lipsa deformatiilor la aripioare
gradul de colmatare a filtrului de aer
colectarea si evacuarea normala a condensatului rezultat din functionare
starea elementelor de sustinere
10.2.2.3. Controlul instalatiilor de apa calda menajera
La obiectele sanitare se verifica:
etanseitatea armaturilor sanitare, pentru a constata inexistenta curgerii la pozitia īnchis
functionalitatea armaturilor sanitare: modul de reglare al debitului de consum, obtinerea temperaturii dorite prin amestec apa rece - apa calda, consum minim de apa (dispozitive tip "dispersor" sau "perlator")
La reteaua de conducte se verifica:
etanseitatea conductelor si armaturilor;depistarea scurgerilor de apa
existenta izolatiei termice pe conductele de distributie a apei calde; evaluarea starii izolatiei termice
existenta si functionalitatea apometrelor pentru apa rece si a contoarelor de energie termica pentru apa calda pe bransamentul cladirii si la nivelul consumatorilor individuali
sistemul de recirculare a apei calde menajere
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei (termometre pe apa rece si apa calda, manometre)
10.2.2.4. Controlul instalatiilor electrice
La instalatiile electrice de iluminat se verifica:
compatibilitatea iluminatului (incandescent, fluorescent, cu vapori de sodiu) cu destinatia īncaperilor si tipul activitatii
daca toate corpurile de iluminat si toate lampile (sursele de lumina) sunt īn functiune
gradul de murdarire cu praf al copurilor de iluminat si a suprafetelor reflectante
montarea corpurilor de iluminat la īnaltime corespunzatoare fata de planul de lucru
necesitatea prevederii unor sisteme de iluminat local, īn functie de specificul activitatii din īncaperi
nivelul de iluminare realizat īn īncaperi si comparare cu nivelul de iluminare necesar, prevazut de norme
pozitia īn īncapere a īntrerupatoarelor/comutatoarelor si numarul lor, īn scopul aprecierii posibilitatii de sectorizare a iluminatului
existenta īntrerupatoarelor cu variator (care permite reglarea fluxului luminos) si a sistemelor automate de comanda a iluminatului cu senzori actionati de lumina naturala sau cu senzori de prezenta
existenta automatelor pentru īntreruperea iluminatului īn spatii cu ocupare pasagera (casa scarilor, coridoare)
existenta senzorilor de lumina pentru actionarea iluminatului exterior
10.3. Exploatarea instalatiilor
Exploatarea instalatiilor se face īn conformitate cu normativele specializate pentru domeniile respective [2], [4], [5], [7].
Din punctul de vedere al economiei de energie exploatarea instalatiilor urmareste doua obiective majore:
Obiectivul 1: functionarea instalatiilor astfel īncāt energia furnizata la consumatori sa nu depaseasca cerintele evitarea risipei
Obiectivul 2: functionarea utilajelor din componenta instalatiilor cu randamente energetice cāt mai mari eliminarea pierderilor
Obiectivul 1 se realizeaza, īn principal, prin "reglarea īn timpul functionarii". Pentru instalatiile de īncalzire centrala, de exemplu, aceasta īnseamna acordarea permanenta a parametrilor agentului termic cu cerintele consumatorilor, corespunzator cerintelor climatice, urmarind realizarea temperaturilor prescrise īn īncaperi.
Reglarea parametrilor agentului termic se face, de regula, central, la sursa de producere a caldurii (cazanul din centrala termica, schimbatorul de caldura din punctul termic), completata cu reglajul local, la consumatorii de caldura (termostatarea corpurilor de īncalzire etc.).
Reglarea furnizarii caldurii se face pe baza graficelor de reglaj, utilizānd una din urmatoarele modalitati:
reglaj calitativ (variatia temperaturii agentului termic)
reglaj cantitativ (variatia debitului agentului termic)
reglaj mixt (combinat, calitativ si cantitativ)
Īn figura 10.1. se prezinta un exemplu de grafic de reglaj calitativ, corespunzator urmatoarelor conditii:
temperatura exterioara conventionala de calcul: qe = -150C
temperatura interioara conventionala de calcul: qe = 200C
calm eolian
īncalzirea se face cu radiatoare (m = 0,33)
temperatura nominala a agentului termic pe conducta de ducere:
Td = 950C
idem, pe conducta de īntoarcere: Tī = 750C
Graficul de reglaj calitativ stabileste temperaturile agentului termic pe conducta de ducere si de īntoarcere, īn functie de temperatura exterioara; graficele de reglare se īntocmesc pentru fiecare zona climatica determinata de temperatura exterioara de calcul (conform SR 1907-1), tinānd cont si de efectul vāntului asupra cladirii.
Reglarea manuala a regimului de furnizare a caldurii, pe baza graficelor de reglare se face prin actionarea asupra organelor de reglare, dupa citirea de catre personalul de exploatare, la anumite intervale de timp, a temperaturilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de reglare temperaturile necesare ale agentilor termici (ducere, īntoarcere) si se efectueaza corectiile necesare, actionānd asupra vanelor, arzatorului cazanului etc.
Manevrele efectuate si parametrii cititi se noteaza īn Registrul de exploatare.
Valoarea efectiva a temperaturii de īntoarcere a agentului termic nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 20C fata de valoarea indicata īn graficul de reglare.
Īn cazul reglarii automate a functionarii instalatiei de īncalzire (situatie de adoptat cu prioritate), curbele de reglare se introduc īn memoria regulatorului electronic care comanda functionarea centralei termice.
Īn perioadele de tranzitie dintre sezonul rece si sezonul cald - si viceversa -, īn scopul evitarii supraīncalzirii cladirilor si implicit a risipei de caldura se foloseste īncalzirea cu intermitenta, reglarea furnizarii caldurii adaptāndu-se īn consecinta.
Fig. 10.1. - Grafic de reglaj calitativ
Obiectivul 2, respectiv functionarea utilajelor (cazane, pompe, ventilatoare) cu randamente energetice cāt mai mari, se realizeaza, atāt prin eliminarea cauzelor din instalatie care provoaca functionarea utilajului cu consum mare de energie, cāt si prin actionarea asupra performantei energetice, intrinseci, a utilajului respectiv.
Se trec īn revista, īn continuare, pe tipuri de instalatii, o serie de cauze care pot apare īn exploatare si care au ca efect functionarea cu consumuri energetice suplimentare; daca nu sunt eliminate, conduc la scaderea eficientei energetice a instalatiei.
Instalatii de īncalzire centrala
reteaua de conducte: neechilibrata hidraulic; conducte obturate; armaturi blocate; termoizolatie lipsa; pierderi de agent termic prin neetanseitati
pompele de circulatie: debit de apa mai mare decāt necesar, rezistente hidraulice suplimentare nejustificate (vane īnchise etc.), punctul de functionare pe curba caracteristica nu este īn zona de randament maxim, deficiente mecanice care reduc randamentul pompei
cazanele de īncalzire: cazane vechi, care nu se īncadreaza īn cerintele minime privind randamentul (h > 90 % - combustibil gazos, h > 89 % - combustibil lichid, h > 80 % - combustibl solid; cazane, care īn exploatare la sarcina partiala au o scadere a randamentului cu mai mult de 3 % fata de randamentul la conditii nominale)
statia de dedurizare a apei de adaus: lipsa sau nefunctionala, nu pot fi preīntāmpinate depunerile de piatra pe suprafete de schimb de caldura (cazane, corpuri de īncalzire, schimbatoare de caldura)
aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei (AMC) si sistemul de reglare automata: lipsa sau defecte
Instalatii de ventilare
reteaua de canale: neechilibrata aeraulic; pierderi de aer prin neetanseitati; organe de reglare (clapete, jaluzele) blocate īn pozitia īnchis; priza de aer proaspat obturata; corpuri straine īn interiorul canalelor; rugozitate mare a peretilor interiori; viteze mari ale aerului pe canale
filtrul de praf: colmatat (rezistente aeraulice mari)
ventilatorul: parametrii punctului de functionare (debit-presiune) nu corespund conditiilor de proiect; lipseste sistemul de reglaj pentru adaptarea regimului ventilatorului la cerintele utilizatorilor (variator de turatie etc.); racordare neadecvata, pe aspiratie si refulare, la tubulatura; randament de functionare scazut
recuperatorul de caldura/frig din aerul evacuat: lipsa
bateriile de īncalzire/racire a aerului: sectiune de trecere a aerului redusa (lamele īndoite, corpuri straine); piese speciale neadecvate pentru racordarea la tubulatura
aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei: lipsa
Instalatii de apa calda menajera
reteaua de conducte: pierderi de apa prin neetanseitati; termoizolatie lipsa; nu se face recircularea apei calde
armaturi sanitare: pierderi de apa la pozitia īnchis; consum specific mare de apa la utilizare; reglare dificila a debitului si temperaturii de utilizare a apei
schimbatoare de caldura si boilere: depuneri de piatra pe suprafetele de schimb de caldura; lipsa controlului temperaturii de preparare a apei calde
contoare: lipsa contoare de energie termica
pompe: rezistente hidraulice suplimentare (vane īnchise etc.); punctul de functionare pe curba caracteristica nu este īn zona de randament maxim; nu se poate reduce debitul īn perioadele cu consum redus; lipseste automatizarea regimului de functionare; deficiente mecanice care reduc randamentul pompei
Instalatii electrice de iluminat
corpuri de iluminat: numarul si tipul corpurilor de iluminat nu este bine ales; corpurile de iluminat au lampi cu eficacitate luminoasa scazuta; corpurile de iluminat nu sunt curatate de praf; nu se foloseste iluminatul local
sisteme automate de actionare a iluminatului: lipsesc īntrerupatoare cu senzori de prezenta, comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din īncapere īn functie de aportul de lumina naturala etc.
10.4. Intretinerea cladirii si instalatiilor aferente
Īntretinerea cladirii si instalatiilor aferente trebuie sa urmareasca mentinerea performantelor acesteia referitoare la igiena, sanatate, siguranta etc., totodata prin īntretinerea cladirii trebuie sa se combata fenomenele de degradare a cladirii si de uzura a instalatiilor, care pot conduce la scaderea performantei energetice pe ansamblul cladirii.
Activitatea de īntretinere cuprinde: īntretinerea curenta, reviziile si reparatiile.
10.4.1. Operatiuni de īntretinere curenta a constructiei
Īntretinerea curenta a partii de constructie a cladirii asigura prezervarea calitatii de izolare termica a acesteia.
Operatiuni de īntretinere:
repararea pavimentelor si trotuarelor din jurul cladirii pentru īndepartarea apelor provenite din precipitatii si eliminarea infiltratiilor
refacerea soclurilor cladirii
uscarea subsolurilor
controlul acoperisului si terasei pentru eliminarea cauzelor de infiltratie a apelor pluviale
curatarea, refacerea sau completarea finisajelor peretilor exteriori
ventilarea corespunzatoare a īncaperilor cu exces de umiditate
completarea ochiurilor de geam lipsa la ferestrele si usile exterioare
etansarea rosturilor la tāmplaria exterioara
vopsitorii la tāmplaria ferestrelor si usilor exterioare
remedieri la dispozitivele de īnchidere ale ferestrelor si usilor exterioare; reglarea dispozitivelor de īnchidere automata a usilor de acces īn cladire
10.4.2. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatia de īncalzire
Prin īntretinerea corespunzatoare a instalatiilor de īncalzire se poate preīntāmpina scaderea eficientei energetice a acesteia īn exploatare.
Operatiuni de īntretinere:
curatarea de praf a corpurilor de īncalzire si a elementelor auxiliare (grile, masti); asigurarea ca cedarea de caldura a corpului de īncalzire nu este īmpiedicata
verificarea functionarii normale a robinetului de radiator (robinet cu dublu reglaj sau robinet cu termostat)
refacerea etansarilor defecte la fitinguri si armaturi, īnlocuiri de garnituri si suruburi defecte
remedieri la termoizolarea conductelor
spalarea conductelor colmatate (la interior)
fixarea suporturilor slabite la conducte, corpuri de īncalzire, pompe etc.
refacerea etanseitatii canalului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan si a cosului de fum
curatarea de fum a suprafetelor de īncalzire ale cazanului si a tubulaturii de evacuare a gazelor de ardere
curatarea arzatorului cazanului (duzele si tubul de flacara)
īnlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar
curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, corpuri de īncalzire, separatoare de namol
verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, contoare), īnlocuirea celor defecte sau reetalonarea lor de catre unitati specializate
identificarea principalilor consumatori, circuite functionale si utilaje prin prevederea de etichete
actualizarea instructiunilor de exploatare a instalatiei de īncalzire
prevederea de indicatoare de avertizare a accesului oprit pentru persoanele neautorizate (īn centrala termica, la punctele de distributie, la contoare etc.)
10.4.3. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatiile de ventilare
Operatiuni de īntretinere:
la ventilatoare:
verificarea echilibrarii rotorului; ungerea lagarelor si rulmentilor; alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare; īntinderea uniforma a curelelor de transmisie; strāngerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare a ventilatorului pe suport; īnlocuirea burdufurilor de racord de pe refulare si aspiratie
la filtrele de aer:
curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.; īnlocuirea filtrelor colmatate care nu se mai pot reutiliza; verificarea sistemului de avertizare a colmatarii filtrului
la organelor de reglare (clapete, jaluzele):
ungerea partilor mobile; īnlocuirea bucselor si lagarelor gripate; strāngerea suruburilor slabite; īndreptarea jaluzelelor īndoite
la gurile de refulare sau absortie:
curatarea suprafetelor de refulare sau absorbtie, eliminarea corpurilor straine; ungerea elementelor mobile si strāngerea suruburilor slabite; refacerea etansarilor fata de tubulatura; verificarea functionalitatii gurii de aer
la canalele de distributie a aerului:
refacerea etanseitatii la īmbinarile tronsoanelor; verificarea starii izolatiilor termice si acustice; fixarea suporturilor slabite, īnlocuirea suporturilor elastice deteriorate
10.4.4. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatiile de apa calda
menajera
Operatiuni de īntretinere:
refacerea etansarilor defecte la fitingurile si armaturile retelei de conducte, īnlocuirea garniturilor sau materialelor de etansare
remedieri la termoizolatia conductelor si aparatelor
repararea sau īnlocuirea armaturilor sanitare defecte de la obiectele sanitare
curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, rezervoare
verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, apometre)
īnlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar
strāngerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare pe suport a pompelor
10.4.5. Operatiuni de īntretinere la instalatiile electrice de iluminat
Operatiunile de īntretinere la instalatiile electrice de iluminat urmaresc mentinerea iluminatului la un nivel acceptabil pentru utilizatori, corespunzator tipului de activitate din īncapere.
Este stiut faptul ca nivelul initial de iluminare produs de un sistem de iluminat scade permanent īn timpul functionarii, din cauze multiple: reducerea fluxului luminos al sursei, murdarirea corpului de iluminat, reducerea reflectantelor suprafetelor īncaperii etc. [6]. Desi consumul de energie al sistemului de iluminat ramāne practic acelasi, efectul util este din ce īn ce mai redus, īn timp.
Remedierea acestei situatii se realizeaza prin operatii de īntretinere curenta a sistemului de iluminat.
Operatiuni de īntretinere curenta:
curatarea suprafetelor difuzante si reflectante ale corpurilor de iluminat
schimbarea lampilor arse
īnlocuirea surselor luminoase (lampilor) care nu mai functioneaza īn parametrii normali, la intervale de timp bine stabilite, conform unui program
montarea īn corpurile de iluminat a unor lampi cu eficacitate luminoasa ridicata si consum energetic redus
curatarea de praf a suprafetelor reflectante din īncapere; refacerea finisajelor
verificarea si īnlocuirea elementelor defecte din aparatajul anex (mecanic si electric) al corpului de iluminat
reparatii si īnlocuiri la aparatele de mica comutatie: īntrerupatoare, comutatoare, butoane
verificarea functionarii sistemelor de actionare automata a iluminarii si remedierea defectiunilor īntrerupatoarele cu senzori de prezenta, īntrerupatoarele gen "automat de scara" etc.
Bibliografie
MP 013-02. Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitate termica a cladirilor si instalatiilor aferente. Buletinul Constructiilor nr.5/2002.
I 13/1-02. Normativ pentru exploatarea instalatiilor de īncalzire centrala. Buletinul Constructiilor nr.14-15/2003.
GP 051-2000. Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. Colectia Normative si reglementari īn constructii - instalatii, nr.14, Editura ARTECNO.
I 5/2-98. Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare. Colectia INCERC, nr.105-106/2000.
I 9/1-96. Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare. Colectia Normative si reglementari īn constructii - instalatii nr.9, Editura ARTECNO.
Manualul de instalatii. Volumul E, Instalatii electice, Editura ARTECNO, 2002.
NP I 7-02. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pāna la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c. Brosura ICECON, 2002.
Energy efficiency in buildings. CIBSE Guide, London, 1998.
|
