Exploatarea si întretinerea cladirilor si instalatiilor aferente pentru asigurarea eficientei energetice
10.1. Administrarea cladirii, politica si managementul energetic
Exploatarea unei cladiri înseamna utilizarea ei în folosul ocupantilor. Cladirea si instalatiile aferente trebuie sa satisfaca cerintele utilizatorilor referitoare la siguranta, confort, igiena, dar si economicitate, întelegând prin aceasta economie de resurse în exploatare si implicit economie de energie si co 959i85j nsum rational de energie.
A administra cladirea înseamna a conduce activitatile desfasurate în cadrul ei, pentru a se asigura o exploatare optima.
Exploatarea optima a cladirii trebuie sa vizeze urmatoarele obiective:
mentinerea în functionare normala a cladirii si instalatiilor acesteia
realizarea parametrilor de performanta proiectati pe întreaga durata a exploatarii
functionarea instalatiilor cladirii cu un consum minim de energie
Problemele legate de consumul de energie al cladirii reprezinta o parte însemnata din administrarea cladirii.
Un bun management energetic al cladirii presupune:
cunoasterea, în orice moment, a starii cladirii, lucru ce se realizeaza prin inspectii si verificari în teren (vezi cap.10.2.)
cunoasterea, cu regularitate, a consumurilor energetice ale cladirii, masurate si/sau facturate
adoptarea celor mai indicate masuri pentru eliminarea risipei de energie si pentru cresterea eficientei utilizarii energiei în exploatarea cladirii si instalatiilor (vezi cap.10.3.)
întretinerea cladirii si instalatiilor aferente pentru mentinerea peformantelor energetice (vezi cap.10.4.)
Succesul acestor activitati este conditionat de adoptarea unor masuri generale si de organizare care vizeaza constientizarea utilizatorilor pentru a avea un "comportament energetic" si anume:
întelegerea corecta de catre locatari a modului în care cladirea trebuie sa functioneze, atât în ansamblu, cât si la nivel individual si de detaliu, cu referire la implicatiile energetice
organizarea administrarii cladirii astfel încât sa fie evidentiata componenta de economisire a energiei în cadrul lucrarilor de reabilitare si reparatii
încurajarea si motivarea ocupantilor pentru a utiliza corect cladirea si instalatiile aferente, în scopul reducerii consumurilor energetice
Toate aceste lucruri trebuie cuprinse într-o politica energetica la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri.
Punctul de plecare pentru definirea politicii energetice îl constituie cunoasterea cu exactitate a situatiei existente si stabilirea obiectivelor.
Se prezinta, în continuare o lista de chestiuni care necesita sa fie puse atunci când se initiaza elaborarea politicii energetice la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri, [8], cu aplicare la cladirile publice si industriale.
a) Obiective generale:
Economii de energie sau/si reducerea cheltuielilor energetice ?
Se încearca sa se economiseasca în toate locurile ?
Se încearca sa se economiseasca toti combustibilii ?
Se încearca sa se faca economie la apa ?
Economii fixate ca obiectiv general; pe ce perioada de timp ?
b) Structuri de raportare privind eficienta în conducere:
Cine este responsabil general ?
Indatoriri/responsabilitati ale managerului energetic ?
Cine este responsabil în fiecare centru de control al cheltuielilor energetice ?
Cine implementeaza economiile ?
Liniile/structura de raportare manageriala ?
Pe cine trebuie sa abordeze si când ?
c) Resurse de personal:
Total oameni necesari annual ?
La ce niveluri de calificative (vechime în munca) ?
Sunt folositi consultanti externi ?
Este folosit contract de management energetic ?
Cine monitorizeaza cheltuielile/consumul ?
Cine verifica facturile (documentele) ?
d) Resurse financiare:
Fonduri totale de investit ?
Buget energetic separate ?
Capital pentru întretinere ?
Mecanism pentru reinvestirea profiturilor/beneficiilor ?
Se foloseste un contract de management energetic ?
E posibila reinvestirea profiturilor ?
e) Criterii financiare:
Perioada maxima de recuperare a investitiei ?
f) Monitorizarea:
Ce informatie de management este ceruta ?
Se folosesc statisticile energetice ?
Se utilizeaza indicatori de performanta ?
Se alcatuieste un tabel al cladirilor pentru a stabili prioritatile ?
E necesar un mecanism de verificare a facturilor ?
g) Obiective tinta:
Cost sau consum ?
Procentaj vizat de economii pe un an si pe cinci ani ?
Obiective pentru centre specifice de control al cheltuielilor energetice ?
Obiective pentru combustibili specifici ?
h) Motivare:
Campanii publicitare ?
Competitii/Intreceri ?
Instruirea personalului în vederea cresterii calificarii/competentei ?
Program de sugestii pentru calificarea personalului ?
Planuri stimulative (în salarizare; pentru depasire de norma)/Proiecte de coninteresare ?
i) Instruire:
Se analizeaza necesitatile de instruire a personalului ?
Lista participarii/frecventei la cursurile planificate (tehnice sau manageriale) ?
j) Inspectii/Expertize energetice:
Lista cladirilor vizate pentru inspectie/revizie ?
Mijloace de subventionare/consolidare ?
Sunt folositi specialisti/experti-consultanti la inspectii si expertize ?
Analiza stadiului în care se gaseste managementul energetic al cladirii se bazeaza pe evaluarea urmatoarelor categorii de probleme:
politica energetica
organizare
motivare
informare
marketing
investitii
În tabelul 10.1. este prezentata "matricea de management energetic", [8], cu ajutorul careia se poate aprecia situatia managementului energetic al cladirii; acesta poate fi evaluat între nivelul minim (0) si nivelul maxim (4).
Tabelul 10.1.
Matrice de management energetic
|
Politica energetica |
Organizare |
Motivare, comunicare |
Sisteme de informare, monitorizare |
Marketing |
Investitii |
|
NIVELUL 4 Politica energetica si planul de actiune sunt angajate în managementul la vârf ca parte a unei strategii privind cladirea si mediul |
Managementul energiei integrat în structura de management. Delegare clara a responsabilitatii pentru consumul de energie |
Canale oficiale si neoficiale de comunicare, exploatate periodic de managerul pentru energie la toate nivelurile |
Sistemul stabileste obiective, monitorizeaza consumul, determina erorile, cuantifica economiile si urmareste bugetul |
Valorificarea eficientei energetice si a rezultatelor managementului energetic atât în cadrul organizatiei, cât si în afara ei |
Evaluare a investitiei pe întreaga cladire pentru eficienta energetica si renovare. Scheme de reinvestire a profitului. Evaluare detaliata a investitiei întregii cladiri noi si posibilitati de renovare |
|
NIVELUL 3 Politica energetica oficiala, dar nu angajare activa la managementul de vârf |
Managetul energetic raspunzator în fata unui comitet reprezentând toti utilizatorii |
Managerul energetic folosit drept canal principal pentru contactul direct cu utilizatorii |
Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori, dar economiile nu sunt raportate efectiv utilizatorilor |
Program de informare a personalului si campanii de publicitate periodice |
Aceleasi criterii de recuperare a investitiei de eficienta energetica folosite ca pentru toate celelalte investitii |
|
NIVELUL 2 Politica energetica neadoptata de managerul energetic |
Managerul energetic raporteaza comitetului, dar conducerea direct responsabila este neclara |
Contact cu utilizatorii importanti prin intermediul comitetului ad-hoc |
Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori; neimplicare în stabilirea bugetului |
Instructaje ad-hoc de informare a personalului |
Investitii pe termen scurt |
|
NIVELUL 1 Un ansamblu nescris de directii orientative |
Management energetic cu responsabilitate partiala/colaborator având numai autoritate sau influenta limitate |
Contacte neoficiale între manager si câtiva utilizatori |
Raportarea costurilor bazata pe datele facturilor; rapoarte pentru uz intern |
Contacte neoficiale pentru promovarea eficientei energetice |
Sunt luate numai masuri pentru reducerea costurilor |
|
NIVELUL 0 Nu exista o politica energetica explicita |
Nu exista management energetic sau orice delegare oficiala a responsabilitatii pentru consumul de energie |
Nu exista contacte cu utilizatorii |
Nu exista sistem de informare. Nu exista contabilitate pentru consumul de energie |
Nu exista promovare a eficientei energetice |
Nu exista investitii în cresterea eficientei energetice |
10.2. Controlul cladirii si instalatiilor
Controlul cladirii si instalatiilor se realizeaza prin inspectii periodice în teren. Scopul acestor inspectii este de a se constata starea cladirii si a se depista degradarile aparute la partea de constructii si defectiunile la instalatii.
10.2.1. Controlul elementelor de constructii
Elementele de constructii care prezinta importanta din punctul de vedere al energeticii cladirii sunt elementele componente ale anvelopei cladirii si anume: peretii exteriori, ferestrele si usile exterioare, planseul peste ultimul nivel, planseul peste subsol neîncalzit, peretii si pardoseala în contact cu solul, [1].
Principalele tipuri de degradari ale elementelor de constructie care pot apare în decursul exploatarii cladirii sunt:
degradari ale peretilor la interior
degradari ale peretilor, la exterior
infiltratii de apa
infiltratii de aer
Degradari ale peretilor la interior
Degradarile peretilor la interior se manifesta, în principal, prin aparitia mucegaiului datorita fenomenului de condens.
Fenomenul de condens interior apare pe suprafata elementelor de închidere (pereti, planseu terasa), în cazul în care elementele respective au o rezistenta specifica la transfer termic necorespunzatoare conditiilor de microclimat interior (temperatura si umiditatea relativa a aerului), fapt ce conduce la o temperatura pe suprafata interioara a elementelor de închidere mai mica decât temperatura punctului de roua.
Cauze ale aparitiei condensului si mucegaiului:
temperatura interioara scazuta
umiditate interioara ridicata (datorata uscarii rufelor în încapere, folosirii aragazului fara evacuarea în exterior a vaporilor si gazelor de ardere, prezentei plantelor în încapere etc.)
ventilare insuficienta a încaperii
rezistenta termica redusa a elementului de constructie
Aceasta din urma cauza se datoreaza, fie lipsei termoizolatiei, fie diminuarii performantelor materialului termoizolant datorita umezirii sau tasarii.
Degradari ale peretilor la exterior
Acestea se manifesta, în principal, prin degradarea tencuielilor exterioare (exfoliere, desprinderea tencuielii, patarea fatadei).
Cauza principala o constituie alcatuirea necorespunzatoare a structurii peretelui, în special a stratului de finisaj exterior. In cazul în care peretii încaperilor cu umiditati interioare ridicate nu sunt prevazuti cu straturi "bariera de vapori" si finisajul exterior este realizat cu straturi impermeabile (vopsitorii în ulei, straturi ceramice glazurate), apa provenita din condensarea vaporilor de apa din interior, care au trecut prin structura peretelui se acumuleaza în spatele finisajului. In aceste conditii ciclurile de înghet-dezghet acccentueaza dezagregarea unor zone din fatada, cu consecinte nefavorabile asupra protectiei termice a cladirii.
Infiltratii de apa
Infiltratiile de apa, sesizabile pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protectie de pe fata exterioara (hidroizolatia).
Cazurile cele mai frecvente sunt:
infiltratiile de apa din acoperis
infiltratiile de apa din subsoluri
infiltratiile de apa din rosturile dintre elementele prefabricate de fatada
infiltratiile de apa din rosturile dintre ferestre si pereti
infiltratiile de apa cauzate de instalatii (canalizarea pluviala, preaplinul de la rezervoare si vase de expansiune, goliri etc.)
Infiltratiile de apa conduc, pe termen lung la degradarea si deprecierea constructiei si pe termen scurt, la scaderea performantei de izolare termica a cladirii.
Infiltratii de aer
Infiltratiile de aer rece, care se manifesta în sezonul de încalzire, diminueaza confortul termic în încaperi si atrag dupa sine consumuri energetice suplimentare pentru mentinerea cladirii în regim normal de functionare.
Infiltratiile de aer rece se datoreaza:
lipsei geamurilor sau unor panouri de închidere ale usilor exterioare (în special la "spatiile comune")
închiderii defectuoase a usilor de acces în cladire (usi fara dispozitive automate de închidere)
neetanseitatii tâmplariei la contactul între cercevea si geam (îmbatrânirea chitului, degradarea lemnului)
neetanseitatii tâmplariei la contactul între toc si pereti (lipsa materialului de etansare)
10.2.2. Verificarea instalatiilor
Verificarea instalatiilor cladirii trebuie începuta cu o serie de operatiuni generale, prin care se verifica:
concordanta instalatiilor, a componentei si dimensiunilor acestora cu proiectul de executie; totodata se vor evidentia modificarile aparute în instalatii fata de proiect si care nu sunt specificate în Cartea constructiei
pozitiile si amplasamentele aparatelor si echipamentelor
caracteristicile echipamentelor; dimensiunile materialelor, conductelor, armaturilor, suportilor etc.
starea îmbinarilor conductelor (mufe, flanse, suduri)
pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare (masura, comanda si actionare)
protectia anticoroziva si termoizolatiile conductelor
protectia contra electrocutarii
Controlul instalatiilor de încalzire
La corpurile de încalzire se verifica:
realizarea temperaturii corpurilor în concordanta cu temperatura exterioara, functie de temperatura agentului termic si de modul de racordare al corpului de încalzire
realizarea unei temperaturi uniforme la toate corpurile de încalzire aflate în conditii similare; depistarea radiatoarelor reci la care circulatia agentului termic este blocata (înfundare cu depuneri de mâl, obturarea conductelor de racord si a robinetului de reglaj, prezenta aerului în corpul de încalzire)
efectul actiunii organelor de reglare la corpurile de încalzire
La reteaua de conducte de distributie se verifica:
etanseitatea conductelor si armaturilor; depistarea scurgerilor de agent termic
existenta izolatiei termice pe conductele de distributie amplasate în spatii neîncalzite (subsoluri, canale termice); evaluarea starii izolatiei termice (umeda, deteriorata, de grosime insuficienta etc.)
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei: termometre, manometre, contoare de energie termica
echilibrarea hidraulica si termica a ramurilor si coloanelor instalatiei de încalzire; constatarea existentei organelor de reglaj pentru echilibrare (stuturi cu prize de presiune, teuri de reglaj, dispozitive de reglaj si echilibrare etc.)
aparitia situatiilor de blocare a circulatiei apei în conducte datorita montajului necorespunzator (prezenta "sacilor de aer") si obturarii conductelor (impuritati, depuneri de piatra, elemente de etansare sau bavuri la îmbinarile executate necorespunzator)
La cazanele de încalzire se verifica:
tirajul cosului de fum si evacuarea normala a gazelor de ardere în exterior
functionarea arzatoarelor de combustibil (regim de functionare, calitatea flacarii)
randamentul energetic, la conditii nominale si la sarcina redusa
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor agentului termic (temperatura, presiune, debit)
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune la atingerea valorilor limita
existenta si functionalitatea instalatiei de automatizare pentru reglarea furnizarii caldurii
La pompele de circulatie se verifica:
etanseitatea
pornirea si oprirea normala la comanda de actionare
nivelul de zgomot si de vibratii
gradul de încalzire al lagarelor si rulmentilor
caracteristicile de regim ale punctului de functionare (debit-presiune)
randamentul energetic
10.2.2.2. Controlul instalatiilor de ventilare,
La ventilatoare se verifica:
fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor
sensul corect de rotatie a rotorului ventilatorului
echilibrarea statica a rotorului si modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote si trepidatii anormale)
gradul de încalzire al lagarelor si rulmentilor
starea accesoriilor de reglare a debitului de aer: subare, jaluzele reglabile, variatoare de turatie
debitul si presiunea în regimul normal de functionare
randamentul energetic
La filtrele de praf se verifica:
integritatea si calitatea materialului filtrant
gradul de colmatare al filtrului; existenta aparaturii de masurare si semnalizare a colmatarii filtrului
asigurarea etansarii pe traseul de aer între filtru si peretele canalului
La canalele de aer se verifica:
etanseitatea îmbinarilor
suportii si sistemele de prindere
protectia anticorosiva
starea termoizolatiei si existenta ei, în cazurile în care temperatura aerului din canal o impune
functionalitatea organelor de închidere si reglaj (clapete de reglaj, rame cu jaluzele etc.)
lipsa zgomotului la circulatia aerului
La gurile de aer se verifica:
gradul de murdarire al gurii
curgerea normala a aerului prin sectiunea libera a gurii; sa nu existe obturari ale curentului de aer (corpuri straine, jaluzele blocate)
functionarea normala a dispozitivelor de reglare a debitului de aer al gurii (clapete de reglare, jaluzele, subare)
viteza aerului în zona ocupata, datorata gurii de ventilare
nivelul de zgomot
La ventilo-convectoare si aparate de climatizare se verifica:
functionarea normala a ventilatorului; regimuri de functionare pe trepte de debit
daca suprafetele de admisie si refulare a aerului sunt complet libere
setarea corespunzatoare a termostatelor
modul de functionare al instalatiei de automatizare prin porniri, opriri în diverse regimuri
starea de curatenie a aripioarelor tevilor bateriilor de încalzire/racire; lipsa deformatiilor la aripioare
gradul de colmatare a filtrului de aer
colectarea si evacuarea normala a condensatului rezultat din functionare
starea elementelor de sustinere
10.2.2.3. Controlul instalatiilor de apa calda menajera
La obiectele sanitare se verifica:
etanseitatea armaturilor sanitare, pentru a constata inexistenta curgerii la pozitia închis
functionalitatea armaturilor sanitare: modul de reglare al debitului de consum, obtinerea temperaturii dorite prin amestec apa rece - apa calda, consum minim de apa (dispozitive tip "dispersor" sau "perlator")
La reteaua de conducte se verifica:
etanseitatea conductelor si armaturilor;depistarea scurgerilor de apa
existenta izolatiei termice pe conductele de distributie a apei calde; evaluarea starii izolatiei termice
existenta si functionalitatea apometrelor pentru apa rece si a contoarelor de energie termica pentru apa calda pe bransamentul cladirii si la nivelul consumatorilor individuali
sistemul de recirculare a apei calde menajere
existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei (termometre pe apa rece si apa calda, manometre)
10.2.2.4. Controlul instalatiilor electrice
La instalatiile electrice de iluminat se verifica:
compatibilitatea iluminatului (incandescent, fluorescent, cu vapori de sodiu) cu destinatia încaperilor si tipul activitatii
daca toate corpurile de iluminat si toate lampile (sursele de lumina) sunt în functiune
gradul de murdarire cu praf al copurilor de iluminat si a suprafetelor reflectante
montarea corpurilor de iluminat la înaltime corespunzatoare fata de planul de lucru
necesitatea prevederii unor sisteme de iluminat local, în functie de specificul activitatii din încaperi
nivelul de iluminare realizat în încaperi si comparare cu nivelul de iluminare necesar, prevazut de norme
pozitia în încapere a întrerupatoarelor/comutatoarelor si numarul lor, în scopul aprecierii posibilitatii de sectorizare a iluminatului
existenta întrerupatoarelor cu variator (care permite reglarea fluxului luminos) si a sistemelor automate de comanda a iluminatului cu senzori actionati de lumina naturala sau cu senzori de prezenta
existenta automatelor pentru întreruperea iluminatului în spatii cu ocupare pasagera (casa scarilor, coridoare)
existenta senzorilor de lumina pentru actionarea iluminatului exterior
10.3. Exploatarea instalatiilor
Exploatarea instalatiilor se face în conformitate cu normativele specializate pentru domeniile respective [2], [4], [5], [7].
Din punctul de vedere al economiei de energie exploatarea instalatiilor urmareste doua obiective majore:
Obiectivul 1: functionarea instalatiilor astfel încât energia furnizata la consumatori sa nu depaseasca cerintele evitarea risipei
Obiectivul 2: functionarea utilajelor din componenta instalatiilor cu randamente energetice cât mai mari eliminarea pierderilor
Obiectivul 1 se realizeaza, în principal, prin "reglarea în timpul functionarii". Pentru instalatiile de încalzire centrala, de exemplu, aceasta înseamna acordarea permanenta a parametrilor agentului termic cu cerintele consumatorilor, corespunzator cerintelor climatice, urmarind realizarea temperaturilor prescrise în încaperi.
Reglarea parametrilor agentului termic se face, de regula, central, la sursa de producere a caldurii (cazanul din centrala termica, schimbatorul de caldura din punctul termic), completata cu reglajul local, la consumatorii de caldura (termostatarea corpurilor de încalzire etc.).
Reglarea furnizarii caldurii se face pe baza graficelor de reglaj, utilizând una din urmatoarele modalitati:
reglaj calitativ (variatia temperaturii agentului termic)
reglaj cantitativ (variatia debitului agentului termic)
reglaj mixt (combinat, calitativ si cantitativ)
În figura 10.1. se prezinta un exemplu de grafic de reglaj calitativ, corespunzator urmatoarelor conditii:
temperatura exterioara conventionala de calcul: qe = -150C
temperatura interioara conventionala de calcul: qe = 200C
calm eolian
încalzirea se face cu radiatoare (m = 0,33)
temperatura nominala a agentului termic pe conducta de ducere:
Td = 950C
idem, pe conducta de întoarcere: Tî = 750C
Graficul de reglaj calitativ stabileste temperaturile agentului termic pe conducta de ducere si de întoarcere, în functie de temperatura exterioara; graficele de reglare se întocmesc pentru fiecare zona climatica determinata de temperatura exterioara de calcul (conform SR 1907-1), tinând cont si de efectul vântului asupra cladirii.
Reglarea manuala a regimului de furnizare a caldurii, pe baza graficelor de reglare se face prin actionarea asupra organelor de reglare, dupa citirea de catre personalul de exploatare, la anumite intervale de timp, a temperaturilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de reglare temperaturile necesare ale agentilor termici (ducere, întoarcere) si se efectueaza corectiile necesare, actionând asupra vanelor, arzatorului cazanului etc.
Manevrele efectuate si parametrii cititi se noteaza în Registrul de exploatare.
Valoarea efectiva a temperaturii de întoarcere a agentului termic nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 20C fata de valoarea indicata în graficul de reglare.
În cazul reglarii automate a functionarii instalatiei de încalzire (situatie de adoptat cu prioritate), curbele de reglare se introduc în memoria regulatorului electronic care comanda functionarea centralei termice.
În perioadele de tranzitie dintre sezonul rece si sezonul cald - si viceversa -, în scopul evitarii supraîncalzirii cladirilor si implicit a risipei de caldura se foloseste încalzirea cu intermitenta, reglarea furnizarii caldurii adaptându-se în consecinta.
 |
Fig. 10.1. - Grafic de reglaj calitativ
Obiectivul 2, respectiv functionarea utilajelor (cazane, pompe, ventilatoare) cu randamente energetice cât mai mari, se realizeaza, atât prin eliminarea cauzelor din instalatie care provoaca functionarea utilajului cu consum mare de energie, cât si prin actionarea asupra performantei energetice, intrinseci, a utilajului respectiv.
Se trec în revista, în continuare, pe tipuri de instalatii, o serie de cauze care pot apare în exploatare si care au ca efect functionarea cu consumuri energetice suplimentare; daca nu sunt eliminate, conduc la scaderea eficientei energetice a instalatiei.
Instalatii de încalzire centrala
reteaua de conducte: neechilibrata hidraulic; conducte obturate; armaturi blocate; termoizolatie lipsa; pierderi de agent termic prin neetanseitati
pompele de circulatie: debit de apa mai mare decât necesar, rezistente hidraulice suplimentare nejustificate (vane închise etc.), punctul de functionare pe curba caracteristica nu este în zona de randament maxim, deficiente mecanice care reduc randamentul pompei
cazanele de încalzire: cazane vechi, care nu se încadreaza în cerintele minime privind randamentul (h > 90 % - combustibil gazos, h > 89 % - combustibil lichid, h > 80 % - combustibl solid; cazane, care în exploatare la sarcina partiala au o scadere a randamentului cu mai mult de 3 % fata de randamentul la conditii nominale)
statia de dedurizare a apei de adaus: lipsa sau nefunctionala, nu pot fi preîntâmpinate depunerile de piatra pe suprafete de schimb de caldura (cazane, corpuri de încalzire, schimbatoare de caldura)
aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei (AMC) si sistemul de reglare automata: lipsa sau defecte
Instalatii de ventilare
reteaua de canale: neechilibrata aeraulic; pierderi de aer prin neetanseitati; organe de reglare (clapete, jaluzele) blocate în pozitia închis; priza de aer proaspat obturata; corpuri straine în interiorul canalelor; rugozitate mare a peretilor interiori; viteze mari ale aerului pe canale
filtrul de praf: colmatat (rezistente aeraulice mari)
ventilatorul: parametrii punctului de functionare (debit-presiune) nu corespund conditiilor de proiect; lipseste sistemul de reglaj pentru adaptarea regimului ventilatorului la cerintele utilizatorilor (variator de turatie etc.); racordare neadecvata, pe aspiratie si refulare, la tubulatura; randament de functionare scazut
recuperatorul de caldura/frig din aerul evacuat: lipsa
bateriile de încalzire/racire a aerului: sectiune de trecere a aerului redusa (lamele îndoite, corpuri straine); piese speciale neadecvate pentru racordarea la tubulatura
aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei: lipsa
Instalatii de apa calda menajera
reteaua de conducte: pierderi de apa prin neetanseitati; termoizolatie lipsa; nu se face recircularea apei calde
armaturi sanitare: pierderi de apa la pozitia închis; consum specific mare de apa la utilizare; reglare dificila a debitului si temperaturii de utilizare a apei
schimbatoare de caldura si boilere: depuneri de piatra pe suprafetele de schimb de caldura; lipsa controlului temperaturii de preparare a apei calde
contoare: lipsa contoare de energie termica
pompe: rezistente hidraulice suplimentare (vane închise etc.); punctul de functionare pe curba caracteristica nu este în zona de randament maxim; nu se poate reduce debitul în perioadele cu consum redus; lipseste automatizarea regimului de functionare; deficiente mecanice care reduc randamentul pompei
Instalatii electrice de iluminat
corpuri de iluminat: numarul si tipul corpurilor de iluminat nu este bine ales; corpurile de iluminat au lampi cu eficacitate luminoasa scazuta; corpurile de iluminat nu sunt curatate de praf; nu se foloseste iluminatul local
sisteme automate de actionare a iluminatului: lipsesc întrerupatoare cu senzori de prezenta, comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din încapere în functie de aportul de lumina naturala etc.
10.4. Intretinerea cladirii si instalatiilor aferente
Întretinerea cladirii si instalatiilor aferente trebuie sa urmareasca mentinerea performantelor acesteia referitoare la igiena, sanatate, siguranta etc., totodata prin întretinerea cladirii trebuie sa se combata fenomenele de degradare a cladirii si de uzura a instalatiilor, care pot conduce la scaderea performantei energetice pe ansamblul cladirii.
Activitatea de întretinere cuprinde: întretinerea curenta, reviziile si reparatiile.
10.4.1. Operatiuni de întretinere curenta a constructiei
Întretinerea curenta a partii de constructie a cladirii asigura prezervarea calitatii de izolare termica a acesteia.
Operatiuni de întretinere:
repararea pavimentelor si trotuarelor din jurul cladirii pentru îndepartarea apelor provenite din precipitatii si eliminarea infiltratiilor
refacerea soclurilor cladirii
uscarea subsolurilor
controlul acoperisului si terasei pentru eliminarea cauzelor de infiltratie a apelor pluviale
curatarea, refacerea sau completarea finisajelor peretilor exteriori
ventilarea corespunzatoare a încaperilor cu exces de umiditate
completarea ochiurilor de geam lipsa la ferestrele si usile exterioare
etansarea rosturilor la tâmplaria exterioara
vopsitorii la tâmplaria ferestrelor si usilor exterioare
remedieri la dispozitivele de închidere ale ferestrelor si usilor exterioare; reglarea dispozitivelor de închidere automata a usilor de acces în cladire
10.4.2. Operatiuni de întretinere curenta la instalatia de încalzire
Prin întretinerea corespunzatoare a instalatiilor de încalzire se poate preîntâmpina scaderea eficientei energetice a acesteia în exploatare.
Operatiuni de întretinere:
curatarea de praf a corpurilor de încalzire si a elementelor auxiliare (grile, masti); asigurarea ca cedarea de caldura a corpului de încalzire nu este împiedicata
verificarea functionarii normale a robinetului de radiator (robinet cu dublu reglaj sau robinet cu termostat)
refacerea etansarilor defecte la fitinguri si armaturi, înlocuiri de garnituri si suruburi defecte
remedieri la termoizolarea conductelor
spalarea conductelor colmatate (la interior)
fixarea suporturilor slabite la conducte, corpuri de încalzire, pompe etc.
refacerea etanseitatii canalului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan si a cosului de fum
curatarea de fum a suprafetelor de încalzire ale cazanului si a tubulaturii de evacuare a gazelor de ardere
curatarea arzatorului cazanului (duzele si tubul de flacara)
înlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar
curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, corpuri de încalzire, separatoare de namol
verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, contoare), înlocuirea celor defecte sau reetalonarea lor de catre unitati specializate
identificarea principalilor consumatori, circuite functionale si utilaje prin prevederea de etichete
actualizarea instructiunilor de exploatare a instalatiei de încalzire
prevederea de indicatoare de avertizare a accesului oprit pentru persoanele neautorizate (în centrala termica, la punctele de distributie, la contoare etc.)
10.4.3. Operatiuni de întretinere curenta la instalatiile de ventilare
Operatiuni de întretinere:
la ventilatoare:
verificarea echilibrarii rotorului; ungerea lagarelor si rulmentilor; alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare; întinderea uniforma a curelelor de transmisie; strângerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare a ventilatorului pe suport; înlocuirea burdufurilor de racord de pe refulare si aspiratie
la filtrele de aer:
curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.; înlocuirea filtrelor colmatate care nu se mai pot reutiliza; verificarea sistemului de avertizare a colmatarii filtrului
la organelor de reglare (clapete, jaluzele):
ungerea partilor mobile; înlocuirea bucselor si lagarelor gripate; strângerea suruburilor slabite; îndreptarea jaluzelelor îndoite
la gurile de refulare sau absortie:
curatarea suprafetelor de refulare sau absorbtie, eliminarea corpurilor straine; ungerea elementelor mobile si strângerea suruburilor slabite; refacerea etansarilor fata de tubulatura; verificarea functionalitatii gurii de aer
la canalele de distributie a aerului:
refacerea etanseitatii la îmbinarile tronsoanelor; verificarea starii izolatiilor termice si acustice; fixarea suporturilor slabite, înlocuirea suporturilor elastice deteriorate
10.4.4. Operatiuni de întretinere curenta la instalatiile de apa calda
menajera
Operatiuni de întretinere:
refacerea etansarilor defecte la fitingurile si armaturile retelei de conducte, înlocuirea garniturilor sau materialelor de etansare
remedieri la termoizolatia conductelor si aparatelor
repararea sau înlocuirea armaturilor sanitare defecte de la obiectele sanitare
curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, rezervoare
verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, apometre)
înlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar
strângerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare pe suport a pompelor
10.4.5. Operatiuni de întretinere la instalatiile electrice de iluminat
Operatiunile de întretinere la instalatiile electrice de iluminat urmaresc mentinerea iluminatului la un nivel acceptabil pentru utilizatori, corespunzator tipului de activitate din încapere.
Este stiut faptul ca nivelul initial de iluminare produs de un sistem de iluminat scade permanent în timpul functionarii, din cauze multiple: reducerea fluxului luminos al sursei, murdarirea corpului de iluminat, reducerea reflectantelor suprafetelor încaperii etc. [6]. Desi consumul de energie al sistemului de iluminat ramâne practic acelasi, efectul util este din ce în ce mai redus, în timp.
Remedierea acestei situatii se realizeaza prin operatii de întretinere curenta a sistemului de iluminat.
Operatiuni de întretinere curenta:
curatarea suprafetelor difuzante si reflectante ale corpurilor de iluminat
schimbarea lampilor arse
înlocuirea surselor luminoase (lampilor) care nu mai functioneaza în parametrii normali, la intervale de timp bine stabilite, conform unui program
montarea în corpurile de iluminat a unor lampi cu eficacitate luminoasa ridicata si consum energetic redus
curatarea de praf a suprafetelor reflectante din încapere; refacerea finisajelor
verificarea si înlocuirea elementelor defecte din aparatajul anex (mecanic si electric) al corpului de iluminat
reparatii si înlocuiri la aparatele de mica comutatie: întrerupatoare, comutatoare, butoane
verificarea functionarii sistemelor de actionare automata a iluminarii si remedierea defectiunilor întrerupatoarele cu senzori de prezenta, întrerupatoarele gen "automat de scara" etc.
Bibliografie
MP 013-02. Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitate termica a cladirilor si instalatiilor aferente. Buletinul Constructiilor nr.5/2002.
I 13/1-02. Normativ pentru exploatarea instalatiilor de încalzire centrala. Buletinul Constructiilor nr.14-15/2003.
GP 051-2000. Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. Colectia Normative si reglementari în constructii - instalatii, nr.14, Editura ARTECNO.
I 5/2-98. Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare. Colectia INCERC, nr.105-106/2000.
I 9/1-96. Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare. Colectia Normative si reglementari în constructii - instalatii nr.9, Editura ARTECNO.
Manualul de instalatii. Volumul E, Instalatii electice, Editura ARTECNO, 2002.
NP I 7-02. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c. Brosura ICECON, 2002.
Energy efficiency in buildings. CIBSE Guide, London, 1998.
|
