Functia ecologica a parametrilor de confort - INSTALATII TERMICE
În cadrul fiecarui ecosistem exista parametrii climatici specifici, dezvoltarii speciilor. Daca în continuare ne vom referii la climatul specific tarii noastre, vom putea spune, ca parametrii specifici 232h71c acestei zone, permit conservarea vietii în acest ecosistem. În cele ce urmeaza ne vom referii la urmatorii parametrii:
temperatura exterioara si interioara (te, ti);
umiditatile relative sau continutul de umiditate al aerului interior sau exterior în perioada friguroasa (ji je
intensitatea radiatiei solare (Ie=ID+Id);
intensitatea vântului sau a curentilor de aer daca este vorba de spatiul interior (vi, ve).
2.1.Factorii climatici interiori si exteriori
Odata definiti te, je, ve si, ji, vi urmeaza sa cunoastem unele din metode de normare a acestora.
ti - este definita ca temperatura medie a aerului interior unui spatiu, în care omul îsi desfasoara activitatea fireasca, care s-a stabilit pe criterii de confort, de catre fiziologi; testele au apelat la factori subiectivi prin senzatia de rece, confort sau prea cald. Asa s-a ajuns la temperaturile interioare, pentru spatiile încalzite, normate la noi, prin STAS 1907 - 80 (90).
te
- temperatura aerului exterior în sezonul rece, stabilita astfel încât, în
calculele termotehnice ingineresti sa asigure cladirile la un
transfer de caldura maxim, cu instalati de caldura
corespunzatoare. Acest parametru este stabilit
deferit de la tara la
La noi
analizata (20 - 25 ani).
S-a apreciat ca elementele de constructie inertiale (cele cere nu transmit flux termic instantaneu, defazat 1 h), fac ca o solicitare termica externa sa produca oscilatii ale temperaturilor superficiale pe suprafata interioara a elementelor constructie, în locuinte (sau afara) de confort.
Daca ne referim la un element de constructie, neomogen putem nota ca în figura alaturata:
Daca, datorita oscilatiei te qe, abaterea temperaturii aerului interior ti este mai mare de oC sau Dqi qi 3 oC, consideram ca limitele confortului termic sunt depasite.
Prin corelarea
oscilatiei acestor parametrii cu inertia termica a unui element
de constructie standard, zidaria de caramida
plina cu grosimea de 37,5 cm, s-a ajuns la sa numita
"temperatura exterioara de calcul" (te), care
serveste la evaluarea necesarului de caldura al unei
încaperi, si deci la dimensionarea celorlalte componente ale
instalatiilor de încalzire si de confort. Asa s-a ajuns ca pentru
Umiditatea
relativa a aerului exterior în perioada rece, notata cu je
exprima indicele continutului de umiditate l aerului (vezi diagrama
i-x), si pe baze statistice, pentru
Intensitatea curentilor de aer exteriori, cunoscuti sub denumirea de "intensitatea vântului de calcul" (vec) are importanta atât pentru evaluarea infiltratiilor de aer într-o încapere cât si pentru evaluarea coeficientului de transfer superficial de caldura ae la nivelul suprafetelor exterioare de constructie utilizate la închiderea clairilor.
În calculele termotehnice specifice instalatiilor noastre, se face o mare diferentiere inter aev si aei în sensul ca aei > aev, de unde si confirmarea ca influenta curentilor de aer rece este mult mai mare.
Prin masurari simultane de temperaturi exterioare si intensitati ale vântului ca valori momentane locale, s-a stabilit o concomitenta intre viteza vântului si temperatura aerului exterior, care conduce la un transfer maxim de caldura. Asa s-a ajuns la denumirea de "zona eoliana" si împartirea teritoriului tarii noastre în patru zone eoliene, diferentiate prin intensitatea vitezei acesteia si directia de actionare.
Intensitatea radiatiei solare, deloc neglijabila iarna ( 600 W/m2), este benefica pentru confortul interior si considerata în calculele de transfer termic prin elementele de constructie exterioare, printr-un coeficient de corectie numit adaos de orientare (Ao) a carei valoare este de 5% functie de orientarea suprafetelor verticale.
Daca ne referim la functia ecologica a acestor parametri vom face referire la faptul ca din punct de vedere ecologic ecosistemul din care facem parte este esential pentru existenta vietii.
2.2.Evaluarea confortului termic
Pentru om echilibru sau energetic este foarte important , deoarece energia s-a interna menita sa asigure consumurile biologice interne si efectuarea de lucru mecanic poate fi
excedentara sau nu.
Sistemul
termoregulator, asigura acest echilibru si mentine aproape
Pe de alta parte, corpul uman este într-un permanent schimb de caldura cu mediul ambiant, cedând sau primind caldura, transferul putându-se face prin una din formele cunoscute: conductie, convectie, radiatie si caldura la tenta în timpul respiratiei sau transpiratiei.
A sigura echilibrul termic al unei comunitati umane înseamna a sigura acei parametri de confort, care sa permita aparitia senzatiei "bien etre" = bine = confort.
Iata deci, ca notiunea "de confort termic" se asociaza celei de "echilibru ecologic" deoarece crearea conditiilor climatice naturale specifice unui ecosistem, asiguram continuitatea speciei umane.
2.2.1.Echilibrul termic uman
Asa cum s-a spus, energia interna a corpului uman, ca rezultat al transformarilor energetice interne, asigura consumurile interne de energie, excedentul trebuind evacuat în exterior, asigurând temperatura exterioara medie la valoarea de 37 oC.
Printr-o expresie generala si simpla acest echilibru se scrie astfel:
Qcedat = Qprimit - Lucru mecanic
Qprimit - energie interna
Pe de alta parte caldura cedata
trebuie sa fie
Qced = Qcv + Qr + Qcd + Ql = const.
Considerând ca, în spatiul de sedere., mediul ambiant este caracterizat prin ti, ji qmr, si vai (temperatura medie a aerului din încapere, umiditatea relativa, temperatura medie de radiatie si viteza aerului din încapere).
Pentru fiecare componenta de transfer exista posibilitatea transferului în ambele sensuri: de la corpul uman l mediu sau invers (de la mediul ambiant la corpul uman).
Admitând ca (Qpr - L) = const. daca corpul uman primeste caldura din exterior (mediul ambiant), acesta se supra încalzeste si va cauta sa-si restabileasca echilibrul termic, marindu-si o cale de transfer caldurii catre exterior; acesta va fi ql, deci transferul va fi prin transpiratie.
Daca caldura excesiva, situatia devine agravanta în momentul în care echilibrul nu mai poate fi stapânit de sistemul termoregulativ.
Referitor la primul caz se pot aminti cazuri specifice unor zone de lucru în foraje, sticlarie, etc. în care caldura primita prin radiatie este foarte mare si nu poate fi recompensata prin cedarile de caldura la tenta. În aceste cazuri se intensifica cedarea de caldura prin conventie, folosind dusuri de aer, simultan cu apa gazoasa care mareste componenta transferului de masa prin transpiratie. De exemplu vara daca este foarte cald, ne simtim mai bine daca stam într-un curent aer si bem apa.
2.2.2.Ecuatia confortului termic
Reluând ecuatia e echilibru termic, putem scrie sub forma fluxurilor unitare:
Qcd = Qev + Qrad + Qcd + Ql = const.
Qced = acv qom - ti) + ar qom qmr (qom qpd ad (psm
- pai)
+ G * r = const.
ad (psm - pai) -reprezinta caldura
evacuata prin transpratie si G
* r -caldura evacuata prin respiratie
în care:, r, d - au semnificatia de coeficienti de transfer superficiali de caldura sau masa (d)
qom - temperatura medie superficiala a corpului uman
qmr - temperatura medie de radiatie; qmr SqiFv/SFv
qpd - temperatura medie a pardoselii
G - debit de aer expirat
r - caldura la tenta de vaporizare a apei
Spunem ca Qced= const., deoarece o crestere sau scadere a acestui flux, conduce la aparitia senzatiei de inconfort. Analizând componentele de transfer putem face urmatoarele aprecieri:
Qcd 0, deoarece suprafata de contact este foarte mica, iar pe de alta parte datorita rezistentelor termice mari ale imbracamintii, fluxul termic conductiv abia ajunge sa reprezinte câteva procente din total, putând fi neglijabile;
Ql = Qtrans + Qresp 0, el reprezinta în conditii normale de lucru sau sedere, nu mai mult de 5..7%
Deci în expresia de mai sus se pot face urmatoarele modificari:
qced - ql = acv qom - ti) + ar qom qmr) = const.
qom - ti +
qmr) = const.
ti qmr
qmr qom
const.
+ qom
a
ar acv pentru vai m/s
ti qmr = a - aceasta este ecuatia confortului termic
Sunt stabilite valori pentru "a" astfel încât, noi putem aprecia corect daca mediul ambiant satisface cerintele umane de confort.
Reflectând asupra ecuatiei de echilibru termic uman, observam ca parametrii determinati ai transferului de caldura sunt:
ti - temperatura medie a aerului din spatiul de sedere;
qi - temperatura medie de radiatie a suprafetelor înconjuratoare ce pot participa la schimbul de caldura prin radiatie cu suprafata corpului uman;
ji - umiditatea relativa a aerului din mediul de sedere care datorita "pai" presiunii partiale a vaporilor de apa din aer primite un transfer de masa (de caldura latenta) mai mare sau mai mic;
vai - viteza aerului din spatiul de sedere, care contribuie la transferul de caldura convectiv.
Aceste patru marimi constituie cei patru parametri de confort, pentru care exista urmatoarele corelatii:
Exista 8 expresii In literatura de specialitate exista si relatii mai complexe cum ar fi ecuatia de confort a lui van Zuillen
B = C1 + C2 (+ C3n + C4vi + C5; cu B = 1 3 - prea cald
0 1 - confort
0 - 3 - prea rece
sau C1 = -9,2 iarna; -10,6 vara
B = C1 - 0,25(ti
+ qmi) +
0,1x - 0,1(37,8 - H)
Cu aceste relatii si diagrame noi putem face aprecieri asupra confortului existent într-o anumita zona de sedere.
Pe de alta parte este cunoscut faptul ca dupa Fanger prin confortul termic se întelege starea în care o persoana se declara satisfacuta de ambianta termica, ea nestiind daca dorea o ambianta mai calda sau mai rece.
Parametrii de confort sunt completati cu: nivelul de activitate care influenteaza productia interna de caldura si conductivitatea termica a îmbracamintii.
Rezistenta la conductivitate termica a îmbracamintii este masurata în unitatea clo i are valori cuprinse între 0,1 si 3,4.( 1 clo = 0,155 m2 ºC / W )
Evaluarea starii de confort se face prin predictii facute cu un model matematic ce include toti parametrii de confort si care conduce la la valori procentuale referitoare la persoanele nesatiafacute PPD,limita de confort fiind stabilita la 10%.
Oamenii sunt diferiti si este de asteptat sa fie necesare mai multe variante de evaluare a confortului termic.Pe baza probelor efectuate asupra a 1300 persoane,s-a constatat o coerenta între numarul nemultumitilor termic si preferinta medie prevazuta PMV.
2.2.3. Corelatii între confort si instalatiile ce îl asigura
Pentru a asigura conditiile de confort termic în spatiile de sedere, avem nevoie de instalatii de încalzire, ventilare, climatizare sau conditionare. Fara acestea existenta noastra nu se poate imagina.
Nr. |
Denumire instalatie |
ti |
qmi |
ji |
vai |
Încalzire convectiva (cu aer cald) |
x |
x | |||
Încalzire radiativa |
x |
x |
x |
||
Încalzire convecto-radiativa |
x |
x |
|||
Climatizare |
x |
x |
x |
Din datele prezentate rezulta ca pentru acoperirea în totalitate a factorilor de confort sunt necesare alcatuiri instalatii mixte cu ar fi cuplajele intre radiatoare si climatizoare.
O observatie importanta se refera la faptul ca sistemele de încalzire destinate viitorului vor permite o mai buna coordonare între proiectul de anvelopa si cel al instalatiilor de confort, de manierea obtinerii unor integrari energetice totale. În acest scop un rol important îl va juca si gestionarea automata a tuturor categoriilor de instalatii.
|