Fenomenul Bauhaus - Arhitectura lui Walter Gropius si
Mies van der Rohe
Arhitectura Moderna a prins pentru prima data contur mai decis la Weimar, in Germania, unde arhitectul Walter Gropius a infiintat in 1919 Scoala Bauhaus. Erau anii de dupa razboi iar arhitectii 747r1717h se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia vroiau sa-i asigure, in mod egal, fericirea, prin realizarea conditiilor de munca si locuire sanatoase si confortabile. Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la scoala de arhitectura condusa de Gropius. Dupa cativa ani, scoala s-a mutat cu sediul la Dessau, apoi la Berlin. In permanenta disonanta cu autoritatile naziste, scoala a fost inchisa in 1933, sub recentul directorat al lui Mies van der Rohe. Aproape toti profesorii, multi studenti si absolventi au emigrat in America, de unde au raspandit in lume ideile si experienta lor.
Scoala Bauhaus a fost un eveniment de prim ordin in istoria arhitecturii si atei moderne, constituindu-se intr-un adevarat fenomen. Pe langa principiile amintite, ce aveau sa devina curand generale, programul scolii avea 2 caracteristici principale, absolul originale.
1. promova o arhitectura integrata cultural ; constructiile erau "opere de arta totale", cuprinzand toate expresiile vizuale: arhitectura, design, pictura, sculptura, grafica, tipografie, vitralii, scenografie, dans etc.
2. practica metode pedagogice experimentale, in care practica mestesugareasca, in colectiv, ocupa un loc important in invatamantul artistic. Se spune ca inultimii doi ani de functionare a scolii sub directia lui Walter Gropius s-au realizat tot atatea progrese in arhitectura cat si in anteriorii 20. Arhitectul era format in aceatsa scoala nu ca un creator individual, ci ca un coordinator, capabil de a utilize in mod creator rezultatele cercetarii stiintifice.
O realizare majora a fenomenuloui Bauhaus poate fi considerate designul modern.
Cladirea scolii de la Dessau a fost proiectata de Walter Gropius. Cele trei aripi sunt repartizate pe 3 functiuni - scoala propriu zisa, atelierele si dormitoarele - conform principiului segregarii functionale.
Walter Gropius a construit in 1911 - 14, impreuna cu Adolf Meyer, Uzinele Fagus la Alfred, unde a intrat in scena inventia lui Gropius : peretele-cortina, complet vitrat, inclusiv colturile cladirii.
Ultimul mare poet al formelor simple era Mies van der Rohe. El a fost preocupat de punerea la punct a programului, a principiilor si tipologiei arhitecturii moderne.
Marele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa materializarea inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. Prin Mies van der Rohe, spatiul fluid, articulat, prezent mai ales in constructiile sale cu regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii moderne. Un exemplu ar fi Pavilionul german la expozitia internationala de la Barcelona, care a fost construit in 1929 si demolat cativa ani mai tarziu, dar care a ramas un obiect de referinta al Miscarii Moderne.
Pe de alta parte, siluetele suple, transparente ale turnurilor sale de birouri au reorientat arhitectura americana de sky scrapers, pe linia elegantei si rafinamentului.
|