S.E. CRAIOVA APROBAT:

Sectia Termomecanica.

INSTALAŢIA DE VID sI DE ALIMENTARE CU ABUR A ETANsĂRILOR CU LABIRINŢI.

I. DESCRIEREA sI CARACTERISTICILE MATERIALULUI

1.1. Rolul instalatiei de vid.

La pornirea grupului, extragerea aerului din partile de abur ale

condensatorului principal (CO1 si CO2), ale condensatorului TPA si ale diferitelor instalatii auxiliare cu care sunt legati acestia.

Īn functionarea normala, extractia gazelor necondensabile din

condensatori;

Purjarea aerului din camerele de apa ale condensatorilor, ale diferitilor

racitori care utilizeaza apa de circulatie si din punctele īnalte ale conductelor de apa de circulatie.

1.2. Echipamentele care compun instalatia.

Doi ejectori de pornire;

Trei grupuri electropompe de vid si accesoriile lor;

Dispozitivele de alimentare a etansarilor cu labirinti ale turbinei

principale si ale turbopompei de alimentare;

Conducte si armaturi;

Aparate de masura, de comanda si control;

Relee, semnalizari si cabluri electrice;

Limitele instalatiei (vezi schema din anexa 1).

Conductele de aspiratie a aerului din partea de abur a condensatorului

principal;

Conductele de aspiratie a aerului din partea de abur a condensatorului

TPA;

Conducta de purja a aerului din camerele de apa (la condensatorul

principal si al TPA) si din racitori, pīna la ruperea sifonului corespunzatoare;

Priza de aer a fiecarui preīncalzitor pīna la condensatorul principal

inclusiv vanele;

Vanele de intrare si iesire a apei brute care alimenteaza rezervoarele

pompelor de vid;

Vanele (inclusiv) de umplere cu apa bruta a rezervoarelor pompelor de

vid;

Golirile si prea-plinurile rezervoarelor pāna la canal;

Etansarile si cu labirinti ale turbinei principale si ale turbinei antrenare a

pompei de alimentare;

Sosirile aburului MP de temperatura īnaltī si a aburului auxiliar de

alimentare a etansarilor (destins la 10 bar temperatura 250 - 500 ⁰C);

Purja spre condensatorul principal a rezervorului condensatorului de

abur de la labirinti.

1.3. Ejectorii cu abur.

1.3.1. Amplasarea generala.

Cei doi ejectori identici cu ax sunt instalati pe planseul cotei 0,00 m īn sala masinilor.

Fiecare ejector cuprinde:

Ejectorul propriu-zis;

Vanele electrice de abur si de extractie a aerului din condensator;

Conductele de evacuare a amestecului aer-abur cu evacuarea la canal a condensatorului.

1.3.2. Ejectorul.

Aburul auxiliar cu care functioneaza ejectorul patrunde mai īntāi īntr-o conducta numita conducta amonte īn care īsi mareste viteza. Jetul de abur astfel format intra īntr-o camera care comunica cu conducta de extractie a aerului din condensatorul principal. Jetul antreneaza cu el aerul care se gaseste īmprejur, apoi acest amestec trece īntr-o a doua conducta numita conducta aval.

Amestecul aer-abur este apoi evacuat īn atmosfera printr-o conducta.

1.4. Electropompele de vid si accesoriile lor.

1.4.1. Amplasarea generala.

Cele 3 grupuri identice cu ax orizontal sunt instalate pe planseul cotei 0,00 m īn sala masinilor.

Fiecare grup cuprinde:

Un motor de antrenare;

O pompa de vid;

Un rezervor de descarcare.

1.4.2. Motorul de antrenare.

Motor asincron trifazat 380 V, conexiune triunghi, cu rotor īn

scurtcircuit, cu ax orizontal, izolatia clasa, autoventilat, de putere 45 KW la 1500 rot/min.

Lagare cu rulmenti unsi cu vaselina cu tecalemitul.

1.4.3. Pompa de vid.

Pompele de vid functioneaza īn principiu ca ejectorii cu apa al caror randament este ameliorat prin transmiterea vitezei necesare apei prin impuls direct, cu ajutorul rotilor cu palete.

Fiecare pompa este dotata cu o roata unde apa este admisa printr-un distribuitor fix. Roata cu palete despica apa īntr-o serie de lamele subtiri care īnglobeaza īntre ele volume de aer.

Roata debiteaza īntr-un tub divergent. Datorita sistemului de lamele de apa, aerul este antrenat mult mai eficient decāt numai prin efectul de trompa.

NOTA:

Se observa ca debitul de aspiratie depinde de diferenta dintre presiunea de aspiratie si presiunea de saturatie corespunzatoare temperaturii apei vehiculate de pompa. Acesta este motivul esential pentru care apa trebuie racita prin amestec cu apa de circulatie introdusa cu adaos īn rezervoare.

Apa motrice fiind la aceeasi temperatura cu apa de racire din condensator, debitul de aspiratie se adapteaza la presiunea din condensator.

Fiecare pompa de vid este dotata cu o priza de vid auxiliara care este utilizata pentru extractia aerului din camerele de apa ale condensatorului principal, condensatorul TPA, ale racitorilor de ulei, racitorului de vara si din punctele īnalte ale diferitilor colectori. Aceasta priza creaza un vid redus.

Lagarele pompei de vid sunt lubrefiate cu vaselina. Lagarele cu rulmenti cu bile.

Presetupele sunt de tip Fescol si nu necesita alimentare cu apa (presetupe uscate).

1.4.4. Rezervorul de descarcare.

Fiecare pompa de vid īmpinge apa motrice īntr-un rezervor de descarcare. Apa motrice descrie circuitul īnchis rezervor - pompa - rezervor. Un sistem de sicane īn interiorul rezervorului evita ca apa refulata de pompa sa revina direct īn aspiratie pentru a usura degazarea si amestecul cu apa de adaos.

Fiecare rezervor este īnzestrat cu un capac īn scopul evitarii aspiratiei de corpuri straine īn pompa. Acest capac nu realizeaza o etanseitate, el lasānd loc pentru ca aerul extras de pompa sa scape īn atmosfera.

Racirea apei motrice se face prin amestec.

Īn functionare se admite un debit de apa bruta īn compartimentul de sosire a apei motrice īn rezervor. Prin amestec acesta din urma ajunge la o temperatura apropiata de cea a apei brute. Un preaplin evacueaza surplusul de apa.

Fiecare rezervor este īnzestrat cu:

O conducta de plecare spre aspiratia pompei;

O conducta de retur;

O sosire a apei de adaos care serveste la umplerea initiala;

O golire;

Un preaplin

Un indicator de nivel local;

Punct de masura a temperaturii apei motrice (eventual);

Evacuari īn atmosfera ale gazelor necondensabile.

1.5. Dispozitivul de alimentare a etansarilor cu labirinti.

Etansarile turbinei sunt cu labirinti elastici dispusi īn pachete la iesirile arborilor din corpuri. Fiecare cutie de labirinti are o camera de alimentare cu abur si o camera de recuperare a scaparilor de abur (la esaparea CMP si CJP) si doua camere de recuperare a scaparilor de abur la esaparea CIP.

Īn functionarea normala turbina se autoalimenteaza cu abur la etansari, iar excedentul de abur este trimis la priza 1 prin deversor. Detentorul este īnchis (723 Vr).

Detentorul - deversorul cuprinde:

Doua ventile de reglaj (capacitate maxima 4000 kg/h).

Un ventil de deversare care regleaza presiunea īn colectorul de

alimentare a etansarilor cānd turbina se autoalimenteaza.

Un seromotor hidraulic pentru manevrarea ventilelor de detenta si de

deversare (alimentat cu ulei de joasa presiune).

Un regulator de aservire cu actiune proportionala - integrala alimentat

cu aer de 7 bar, destins l la 4 bar. El emite o presiune de aer modulat care actioneaza asupra servomotorului.

Aburul din camerele de recuperare a scaparilor de la cutiile cu labirinti se īndreapta spre condensatorul de abur de la labirinti (CAL) unde exista o usoara depresiune. Acest condensator este un schimbator de caldura orizontal cu doua drumuri racit cu condensat principal (vezi instalatia apa condensata).

Aburul condensat īn condensatorul aburului de la labirinti coboara prin gravitatie īntr-un rezervor de colectare cu capacitatea de 1 m³, apoi este evacuat la condensatorul principal.

Depresiunea īn condensatorul aburului de la labirinti este realizata de un ventilator antrenat de un motor electric. Ventilatorul refuleaza gazele necondensabile printr-o conducta īn atmosfera, īn afara salii masinilor.

1.6. Conducte si armaturi.

1.6.1. Conducte   (vezi schema din anexa 1).

Conductele aferente instalatiei sunt urmatoarele:

Conducte principale de aspiratie a aerului din condensatorul principal si

din condensatorul TPA.

Conducte de extractie a aerului legate la preīncalzitori.

Conducte de legatura spre ejectorii de pornire de la condensator

Conducte de extractie a aerului īntre condensator si rezervorul de adaos,

rezervorul de alimentare si rezervorul presetupelor.

Conducte de extractie a aerului īntre rezervorul de alimentare si

preīncalzitorii de JP.

Conducte de extractie a aerului din camerele de apa ale condensatorului

principal si condensatorului TPA.

Conducte de extractie a aerului din racitorii de ulei ai turbinei, racitorul

de vara si racitorii de ulei ai EPA.

Conducte de extractie a aerului din punctele īnalte ale conductelor de

apa de circulatie.

Conducte de apa motrice (la pompele de vid).

Conducte de apa bruta pentru umplerea si racire a rezervoarelor

pompelor de vid.

Conducte de golire.

Conducte de preaplin

Conducte de alimentare cu abur de MP si cu abur auxiliar a detectorului

pentru etansarile cu labirinti.

Conducte de alimentare cu abur auxiliar a ejectorilor de pornire.

Reteaua de conducte de alimentare a labirintilor.

Reteaua de colectare a scaparilor de la labirinti si colectori ai scaparilor

de la tijele ventilelor de īnchidere rapida (VIR) -IP, VIR-MP si ventilelor de reglare IP si MP.

Conducta de evacuare īn atmosfera a gazelor necondensabile din

condensatorul aburului de la labirinti.

Conducte de ulei de comanda a detectorului - deversorului.

Conducte de aer comprimat de alimentare a regulatorului hidraulic si a

racitorului de abur pentru labirinti (COPES).

Conducte de condens principal pentru condensatorul de abur de la l

abirinti.

1.6.2. Armaturi.

Vezi schema īn anexa 1 si lista de armaturi īn anexa 2.

NOTA:

Pe corpul fiecarei pompe de vid este montata o supapa antisoc.

1.7. Captori - vezi anexa 3: lista captorilor.

1.8. Caracteristicile instalatiei.

1.8.1. Pompa de vid:

Tip SCAM LE BLANC ............. 18

Debit de aer uscat extras ............ 36 kg/h.

Pentru o presiune la condensator de ......... 0,035 bar.

si o temperatura a apei motrice de ........ 15 ⁰C.

Debit de apa motrice ............. 173 m/h.

Turatia ................... 1440 rot/min

Momentul de inertie ............. 4,54 kg/m.

Puterea absorbita de pompa īn functionare ..... 35,3 KW.

Puterea motorului electric ............ 45 KW.

Ungerea cu vaselina.

1.8.2. Rezervor de descarcare.

Debit de apa de adaos ............. Aprox. 15 m/h.

Pentru un t īntre apa de adaos si apa din refularea pompei de RC.

1.8.3. Condensatorul aburului de la labirinti.

Suprafata totala de racire ............ 77 m.

Debit nominal de condens de baza ptr. racire .... 100 m/h.

1.8.4. Ejectori.

Presiunea aburului auxiliar de alimentare.... 10-16 bar la 280 ⁰C.

Debit de abur auxiliar pentru un ejector ...... 7500 kg/h.

Vid maxim ce se poate obtine ......... 0,115 bar.

1.8.5. Ventilatorul de scapari.

Debit nominal .............. Aprox.1440 m/h.

Īnaltime manometrica totala ........ 110 mm c.a.

Puterea nominala a motorului de antrenare ... 3,7 KW.

1.8.6. Caracteristici generale.

Volumul total de aer ce trebuie extras la pornire:

Condensatori by-pass, balon de 7 m ........... 672 m.

Turbina principala si turbina de antrenare a pompei de alimentare, aparate de legatura si conductele lor ..... 280 m

Rezervorul de alimentare si degazorul, rezervorul de adaos, rezervorul presetupelor, preīncalzitori, conducte, diverse... 200 m.

Total aproximativ ................ 1152 m.

Presiunea aburului de medie presiune de alimentare a labirintilor ........ de la 20 la 47 bar.

Presiunea aburului auxiliar IP īnainte de destindere (detenta) .............. 100 bar.

Presiunea de alimentare a labirintilor dupa detentor-deversor ............. 1,03 bar.

Debit de alimentare a labirintilor ......... 4 t/h aprox.

II. FUNCŢIONARE.

2.1. Preliminare.

Īn acest capitol vom examina:

Īntr-o abordare succinta fenomenele termodinamice relative la vidul din

condensatorul principal si condensatorul TPA.

Principiul de functionare a dispozitivelor de alimentare a etansarilor cu

labirinti ale turbinelor principale si a TPA.

Conditiile de umplere pentru mentinerea unei bune sifonari a conductelor de circulatie principale si auxiliare.

Principiul de functionare a ejectorilor cu abur.

Principiul de functionare a pompelor de vid.

Functionarea ansamblelor diferitelor echipamente īn diferite circumstante de functionare a grupului.

2.2. Vidul la condensator.

Atmosfera dintr-un condensator este un amestec de abur si aer a carui

presiune totala este aproximativ constanta īn īntreg volumul, aceasta datorita faptului ca pierderile de presiune la traversarea fasciculelor de tevi sunt foarte mici.

Deci avem:

p=pa+pv

p fiind presiunea totala, pa presiunea partiala a aerului si pv presiunea partiala a vaporilor.

Mai mult, t fiind temperatura din incinta, avem:

pv= f (t)

si cu t nu este uniforma, īn special datorita īncalzirii apei de circulatie, exista parti calde la temperatura tc si parti reci la temperatura tr. Avem deci respectiv īn punctele reci si īn punctele calde:

p= par + f (tr)

p= par + f (tc)

Cum f (tc) f (tr), par pac

Presiunea partiala a aerului este deci maxima īn punctul cel mai rece. Acesta este motivul pentru care se creaza o zona rece unde se face extractia aerului.

Pentru temperatura apei de circulatie de 15 ⁰C si presiunea absoluta īn condensator de 0,035 bar, temperatura de condensare este de 26,36 ⁰C. Īn zona de aspiratie a aerului, datorita racitorului de aer temperatura este scazuta cu 4,20⁰C si presiunea partiala a aerului este de aproximativ 0,008 bar, astfel ca ea este foarte scazuta īn restul incintei condensatorului.

De exemplu, pentru un debit de aer extras de 60 kg/h, instalatia extrage din condensator aproximativ 150 kg/h de abur care se regaseste dupa condensare īn rezervorul pompei de vid īn serviciu si este eliminat prin preaplin.

Atunci cīnd temperatura apei de circulatie creste, creste si termenul pv=f (t) si pentru aceeasi pa, de altfel neglijabila īn functionare manuala, presiunea la condensator creste. Este ca si cum am reduce debitul de apa de circulatie.

Īn aceste conditii este inutil sa marim instalatia de aspiratie a aerului, deoarece aceasta nu va avea posibilitatea sa anuleze termenul pa deja neglijabil. O astfel de manevra ar avea ca defect numai marirea debitului de abur aspirat de instalatie.

2.3. Alimentarea etansarilor.

Alimentarea etansarilor cu labirinti are rolul de a asigura etanseitatea diferitelor iesiri ale arborilor turbinei si TPA, precum si etanseitatea la iesirile tijelor ventilelor de īnchidere rapida VIR pe IP si MP si ale tijelor ventilelor de reglaj ale celor doua turbine. Aceasta etanseitate este necesara atāt pentru evitarea intrarii aerului la condensatori, cāt si pentru evitarea scaparilor de abur īn interiorul salii masinilor.

2.3.2. Pentrucele doua turbine etansarea este realizata īn principiu īn felul urmator:

Mergānd din exterior spre interiorul turbinei urmānd arborele, se

īntālneste o prima camera mentinuta la o presiune usor inferioara presiunii atmosferice de catre ventilatorul de scapari. Aceasta camera este izolata īn amonte si īn aval īn mod neetans prin labirinti elastici. Datorita depresiunii, nu are loc nici o scapare de abur īn exterior.

Mergānd īn continuare spre interiorul masinii, īn lungul arborelui

īntālnim o a doua camera izolata īn amonte si īn aval la fel ca prima. Aceasta este alimentata cu abur la o presiune usor supraatmosferica (1,03 bar) ceea ce evita intrarea aerului īn masina īn cazul īn care ea se gaseste sub vid.

O dispozitie identica este realizata la tijele ventilelor de reglaj, tijele ventilelor de īnchidere rapida IP si MP avānd numai prima camera.

Aburul de alimentare a celei de a doua camera a fiecarei etansari cu labirinti este produs prin detenta :

Fie plecānd de la abur auxiliar IP provenit de la et. I destins la 10 bar.

Fie plecānd de la abur MP de temperatura īnalta (abur supraīncazit intermedier cald).

Sursa de abur auxiliar este utilizata atunci cānd aburul MP nu are parametrii suficienti sau cānd nu este disponobil:

La pornirea grupului, pentru a permite cresterea vidului īninte de a fi

disponibil aburul MP cald;

La oprirea grupului pentru a permite racirea cazanelor prin by-pass-urile

turbinei ;

De notat ca scaparile pe la tijele ventilelor de reglaj ale corpului IP

furnizeaza īncepānd de la un anumit regim. Un adaos la aburul de alimentare a etansarilor. Acest adaos creste si spre 90 la 130 MW alimenteaza turbina

Condensatorul de abur de la labirinti permite recuperarea aburului aspirat

īn prima camera a etansarilor cu labirinti de catre ventilatorul de scapari.

Refularea ventilatorului, care contine mai ales aer care penetreaza din exteriorul turbinei īn prima camera a labirintilor este efectuata īn exteriorul salii masinilor pentru a evita condensarile.

Aburul condensat īn condensatorul aburului de la labirinti cade prin gravitatie īn rezervorul de retur. Acest rezervor este pus īn comunicatie cu atmosfera.

Apa acumulata īn rezervor este trimisa la condensatorul principal prin deschiderea vanei 351 Vc. Aceasta vana este comandata automat "tot sau nimic" de un captor de deschidere nivel īnalt (reper NR 5005-01) si un captor de īnchidere nivel jos (reper NR 5005-05).

2.4. Aerisirea camerelor de apa.

Sunt prevazute aerisiri pe camerele de apa ale celor doi condensatori si īn punctele īnalte ale conductelor de alimentare cu apa de circulatie a aparatelor urmatoarele:

Condensatorul principal.

Condensatorul TPA.

Racitorii de ulei ai turbinei, ulei de lucru TPA, ulei de ungere EPA.

Circuitele de apa de circulatie fiind cu autoamorsare (vezi "Instalatia apei de circulatie") aerisirea nu este indispensabila pentru buna functionare. Aerisirea permite totusi ca prin eliminarea aerului din circuite sa se mensina a sifonare buna, deci sa se reduca īnaltimea de refulare a pompelor de circulatie, de unde:

Economie de energie prin reducerea consumului pompelor.

Cresterea usoara a debitului de apa de circulatie.

Trebuie retinut ca aerisirea nu se efectueaza decāt atunci cānd vidul la condensator a atins cel putin aceeasi valoare cu vidul existent īn camerele de apa ale condensatorilor (camerele de iesire). Clapetii 713 si 722 Va īmpiedica intrarea aerului īn camerele de apa la pornirea pompelor de circulatie.

2.5. Rezervoarele pompelor de vid.

Apa bruta necesara functionarii pompelor si mentinerii constante a temperaturii apei motrice soseste īn rezervoarele pompelor la un debit constant limitat de un ventil de reglare care este blocat cu lant si lacat īn pozitia gasita dupa probe.

Preaplinul este dimensionat pentru a evita deversarea rezervoarelor īn sala masinilor.

2.6. Punerea īn functiune a instalatiei.

2.6.1. Verificari locale ce trebuie efectuate īnainte de pornirea instalatiei.

Conectarea contactorilor pompelor de vid si a diferitilor contactori ai

instalatiei.

Ungerea lagarelor pompelor.

Umplerea rezervoarelor de descarcare ale pompelor.

Dispozitia corecta a circuitelor de alimentare a labirintilor (vanele 1010

Vx si 1011 Vx sau 1020 Vx si 1001 Vx deschise, vana 225 Vx deschisa si 223 Vx īn pozitie de reglare corecta, vanele 1013Vx - 1014Vx - 1023Vx -1024Vx -711Vr si 713 Vr īnchise).

Deschiderea ventilelor de alimentare hidraulica a vanelor sub vid.

Deschiderea vanelor de punere sub vid a rezervorului de alimentare 141

Va, a rezervorului presetupelor 181 Va, a rezervorului de adaos 101 Va si de extractie a aerului din fiecare preīncalzitor 111Va-121Va-131Va-151Va-161Va-171Va si 173 Va.

Deschiderea vanelor de pe aspiratia pompelor de vid 11Va-21Va-

711Va-721Va.

Deschiderea vanei de comunicare a condensatorului TPA cu

condensatorul principal 51Va (cu TPA exploatabila).

Deschiderea vanelor de alimentare cu apa a pompelor de vid de la

rezervoare 611Eb si 621Eb, 631Eb.

Dispozitia corecta a circuitelor de comanda, masura si control ale

instalatiei.

Deschiderea vanelor de apa de injectie la racitor abur auxiliar IP: 541Vc

si la colectorul de drenaje 173Dv spre balonul de 7 m.

2.6.2. Unitatea de comanda a instalatiei. (pupitru).

Aceasta unitate de comanda are doua pozitii:

Oprire automata.

Functionare automata.

Aceste doua pozitii sunt realizate cu ajutorul unui buton de selectie.

Ordinul selectionat este pus īn executie cu ajutorul unui buton de executie.

Ordinul de pornire nu va putea fi transmis la echipamente decāt daca:

a)    vanele de rupere a vidului ale TG si TPA sunt īnchise;

b)    exista cel putin o pompa de circulatie īn functiune;

c)     nivelul īn castelul de apa superior nivelului foarte jos;

d)     exista cel putin o pompa de extractie īn functiune;

e)     consemnul de zemperatura a aburului afisat īn functie de temperatura carcasei interne a CIP;

f)       ungerea-rotirea este īn functiune (ramāne valabila chiar daca TPA este consemnata);

g)     aerul comprimat de reglare este īn functiune (consemn);

h)     aburul auxiliar IP disponibil (PR 8171);

i)       condensatorul aburului de la labirinti este considerat īn stare de functionare (consemn).

2.6.3. Punerea īn functiune a instalatiei.

Daca sunt realizate conditiile preliminare, ordinul de functionare dat prin apasarea butonului "EXECUŢIE" al unitatiide comanda "VID-ETANsĂRI" asezata pe pozitia "Functionare automata" provoaca simultan:

a)    deschiderea vanelor de admisie a aburului la ejectorii de pornire 111Vx si 121Vx;

b)    pornirea celor 3 pompe de vid;

c)     pornirea ventilatorului de extractie a aburului de la labirinti;

d)     deschiderea ventilului de admisie a aburului auxiliar IP la etansari 213Vx;

e)     deschiderea drenajului 783Vr de pe colectorul de abur īnainte de detentor - deversor (pentru īncalzirea acestuia).

Apoi programul automat continua dupa cum urmeaza:

f)      vanele 111Vx si 121Vx atingānd pozitia "deschis" dau ordin de deschidere pentru vanele de extractie a aerului respectiv 31Va si 41Va;

g)    īnchiderea contactorilor antreneaza deschiderea vanelor de apa de adaos la rezervoarele pompelor de vid 613Eb, 623Eb, 633Eb;

h)     cānd sub efectul functionarii pompelor de vid si a ejectorilor presiunea īn condensatorul principal atinge 0,9 bar manocontactul PR 4272 armeaza o temporizare T1 de 5 minute.

i)       Cānd temporizarea este terminata se da ordin de deschidere vanei 721Vr;

j)       Vana 721Vr se deschide daca īn acelasi timp instalatia de ungere este īn functiune si vana 213Vx este deschisa;

k)    Atingānd pozitia deschis vana 721Vr da ordin de īnchidere ventilului de drenaj 783Vr;

l)       Cānd presiunea īn condensatorul principal atinge 0,1 bar, manocontactul PR 4271 provoaca:

oprirea ejectorilor de pornire prin īnchiderea celor 2 vane de abur 111Vx si 121Vx si a celor doua vane de extractie a aerului 31Va si 41Va;

armarea unei temporizari de 30 minute;

NOTA:

Instalatia de vid va declansa (oprirea ejectorilor si pompelor de vid) daca vana 721Vr nu este deschisa complet la 40 secunde de la emiterea ordinului de la punctul i, m) la terminarea temporizarii de 30 de minute se va opri pompa de vid neprioritara (nu mai este valabila).

Presiunea continua sa scada pāna la valoarea normala fixata prin temperatura apei de circulatie.

Pozitia echipamentelor este urmatoarea:

Pompa de vid prioritara īn functiune.

Pompa de vid neprioritara oprita.

Ejectorii scosi din functiune.

Vanele 213Vx si 721Vr deschise.

Vana 783Vr īnchisa.

2.6.4. Trecerea de la alimentarea etansarilor cu abur auxiliar la alimentarea   cu abur MP si invers.

Cānd sarcina creste si devine mai mare de 150 MW va fi un ordin :

a)    de deschidere a vanei 701Vr;

b)    cānd 701Vr este deschisa complet, da ordin de īnchidere vanei 213Vx;

Cānd sarcina scade si devine mai mica de 150 MW, are loc:

a)    deschiderea vanei 213Vx daca presiunea īn colectorul de abur auxiliar īnainte de destindere este mai mare decāt 100 bar;

b)    vana 213 ajungānd īn pozitia complet deschis īnchide vana 701Vr;

c)     deschiderea vanei 783Vr.

2.6.5. Oprirea normala a instalatiei.

Dupa selectarea pozitiei 1, pusa īn executie prin apasarea butonului de executie:

pompele de vid se opresc

presiunea īn condensator creste si prin suprapresiune datorita conditiei

h) de la 2.6.3., vana 721Vr de alimentare a etansarilor se īnchide (manostat)

vana 213Vx se īnchide.

Ventilatorul de extractie a aburului de la labirinti se opreste imediat cum presiunea la condensator ajunge mai mare sau egala cu 0,9 bar (manostat PR 4272).

Īnchiderea vanei 783Vr.

2.6.6. Reglarea capacitatii de aspiratie a pompelor de vid.

Vanele de apa motrice (611Eb) pentru pompa de vid nr. 1) permit sa se efectueze reglarea capacitatii de aspiratie a pompelor de vid īn functiune īn cazul īn care aceasta capacitate e mai mare decāt cea necesara.

Reglajul se face manual, la fata locului, consultānd manovacuumetrul care da presiunea la aspiratia apei īn pompele de vid. Reglajul permite reducerea usoara a consumului de energie electrica a pompelor de vid.

Pentru reducerea eroziunii rotorului, se recomanda ca īn functionarea normala vanele de apa motrice sa nu fie lasate complet deschise; din contra sa fie strangulate pentru a se obtine la aspiratie o presiune a apei motrice de ordinul a 730 mm c.a. (presiune absoluta) (aproximativ 1,72 bar).

2.6.7. Vana de rupere a vidului.

Vanele de rupere a vidului de pe condensatorul TPA au rolul de a pune condensatorii īn legatura cu atmosfera īn cazul īn care se doreste ruperea vidului.

Cei doi condensatori fiind īn comunicatie si extractia aerului facāndu-se īn condensatorul principal, numai vana de rupere a vidului 601Va a condensatorului principal este manevrabila prin buton luminos la pupitru.

Vana de rupere a vidului de pe condensatorul TPA este manuala si īnainte de a deschide trebuie īnchisa vana 51Va de comunicatie dintre cele doua condensatoare.

Instalatia de vid nu npoate fi pusa īn functiune decāt daca cele doua vane de rupere a vidului sunt īnchise, conform conditiei a) de la 2.6.2.

Deschiderea vanei de rupere a vidului a condensatorului principal provoaca oprirea automata a instalatiei (oprire normala).

Conditiile īn care se utilizeaza vanele de rupere a vidului sunt precizate īn instructiunile de exploatare ale celor doua turbine.

Īn caz de lipsa totala a uleiului JP de ungere, manocontactul 2, 11c plasat pe circuitul de ulei īn amonte de 4,5a va provoca deschiderea vanei de rupere a vidului pentru o presiune a uleiului JP mai mica decāt 0,5 bar.

III. COMANDA sI CONTROLUL

3.1. Echipamente comandate.

Ne vom ocupa īn acest capitol numai de echipamentele comandate (motoare, vane electrice).

Aceste echipamente sunt urmītoarele:

3 electropompe de vid .............. PV1-PV2- PV3

Un ventilator de aspiratie a scaparilor de abur de la labirintii turbinei .............. PVB

Doua vane electrice de intrare a aburului īn ejectorii de pornire ............... 111Vx-121Vx

Doua vane electrice de aspiratie a ejectorilorde pornire ............... 31Va-41Va

Trei vane electrice de umplere a rezervoarelor pompelor de vid ...............613Eb-623Eb-633Eb

O vana electrica pentru a doua izolare a aburului auxiliar IP ................. 213Vx

O vana electrica de alimentare a labirintilor cu abur MP de īnalta temperatura .............. 701Vr

O vana electrica de drenaj a conductei de alimentare a labirintilor cu abur MP .................. 783Vr.

O vana electrica de alimentare cu abur a etansarilor   cu labirinti ..................... 721Vr.

O vana electrica de rupere a vidului turbinei pe condensatorul principal ................. 601Va.

O vana electrica de trimitere la condensatorul principal a apei din condensatorul aburului de la labirinti....351Vc.

3.2. Captori si semnale logice.

Captori logici.

1 manocontact presiune la condensator 0,1 bar ...... PR4272

1 manocontact presiune la condensator 0,9 bar ...... PR4272

1 manocontact pe circuitul de ulei de ungere .......(RS2,11c)

1 manocontact presiune īn colectorul de abur mai mare decāt 100 bar ...............P8101

nivelele cu contact pe rezervorul condensatorului aburului de la labirinti:

nivel īnalt .............. NR 5003/01/01/10.

nivel jos ................ NR 5003/01/01/10.

Vane controlate:

Trei vane manuale cu semnalizare "īnchis-deschis" īn CCT pe aspiratiea pompelor de vid ............. 11Va-21Va-31Va.

3.2.3. Semnale logice emise de alte instalatii.

Semnal - cel putin o pompa de circulatie īn functiune.

Semnal - cel putin o pompa de extractie īn functiune.

Semnal - nivel īn castelul de apa mai mare decāt nivelul "jos".

Semnal - ungere - rotire īn functiune.

3.3. Conditii de functionare automata.

Releul de īnregistrare "functionare automata" pentru unitatea de comanda situata pe pupitru este supus conditiilor de mai jos:

a) Permisiune de pornire.

Cel putin o pompa de circulatie īn functiune.

Cel putin o pompa de extractie īn functiune.

Ungerea - rotirea īn functiune.

b) Conditii permanente .

Vana de rupere a vidului 601Va īnchisa.

Nivelul īn castelul de apa mai mare decāt nivelul "jos"

3.4. Conditii de functionare a echipamentelor.

3.4.1. Electropompele de vid (PV1 - PV2 - PV3).

Presiune de pornire.

Contactorul deschis de 4 secunde (motor oprit).

Vanele 111Vx si 121Vx deschise complet.

Conditii permanente:

Ordin dat de pornire a automatizarii cu PV.

Vana de aspiratie a PV deschisa (11Va pentru PV1).

Conditii de oprire.

Prin protectii electrice.

3.4.2. Ventilatorul de aspiratie a scaparilor de abur de la labirinti.

Conditii permanente:

Ordin dat de punere īn functiune a automatizarii.

Oprirea nu este posibila decāt daca presiunea la condensator este mai mare decāt 0,9 bar (manostat PR 4272).

3.4.3. Vanele electrice de intrare a aburului īn ejectorii de pornire (111Vx-121Vx) .

Conditii permanente de deschidere:

Ordin dat de punere īn functiune a automatizarii si absentei conditiilor permanente de īnchidere.

Conditii permanente de īnchidere:

Presiunea la condensator mai mica decāt 0,1 bar (captor PR 4271) si vana 31Va (sau ¤!Va) complet īnchis.

3.4.4. Vanele electrice de aspiratie a ejectorilor de pornire (31Va-41Va).

Conditii permanente de deschidere:

Vana de intrare 111Vx (sau 121Vx) deschisa complet.

Conditii permanente de īnchidere:

Presiunea la condensator mai mica decāt 0,1 bar (captor PR 4271).

3.4.5. Vanele electrice de umplere a rezervoarelor pompelor de vid (613Eb-623Eb-633Eb).

Conditie permanenta de deschidere:

Conractorul motorului pompei de vid corespunzatoare īnchis.

Conditie permanenta de īnchidere:

Absenta conditiei permanente de deschidere.

3.4.6. Vana electrica de a doua izolare a aburului auxiliar IP (213Vx).

Conditie permanenta de deschidere:

Presiunea mai mare decār 100 bar īn colectorul de abur.

Ungerea - rotirea īn functiune si

Putrea grupului mai mica decāt 150 MW.

Conditie permanenta de īnchidere:

Vana 701Vr deschisa complet.

3.4.7. Vana electrica de alimentare a labirintilor cu abur de medie presiune (701Vr) (abur supraīncalzit intermediar cald).

Conditii permanente de deschidere:

Sarcina grupului mai mare decāt 150 MW cu temporizare de 10 minute si ungerea-rotirea īn functiune.

Conditii permanente de īnchidere:

Absenta conditiilor permanente de deschidere.

3.4.8. Vana electrica de alimentare cu abur a etansarilor (721Vr).

Conditii permanente de deschidere:

Ungerea - rotirea īn functiune

Presiunea la condensator mai mica decāt 0,9 bar dupa o temporizare de 5 minute dupa deschiderea vanelor 31Va si 41Va.

Vana 213Vx deschisa complet.

Conditii permanente de īnchidere:

Absenta conditiilor permanente de deschidere cu exceptia vanelor 31Va-41Va si 213Vx.

3.4.9. Vana electrica de īncalzire a colectorului de alimentare MP cu abur auxiliar (783Vr).

Conditii permanente de deschidere:

Ordin dat de punere īn functionare automata si

Puterea grupului mai mica decāt 150 MW.

Conditii permanente de īnchidere:

Vana 721 Vr complet deschisa.

3.4.10. Vana electrica de rupere a vidului la condensatorul principal (601Va).

Aceasta vana nu este supusa conditiei de functionare a automatului, dar are o unitate de comanda cu doua butoane pe pupitru (pozitia 125Q).

Din motive de siguranta ordinul dat unuia dintre cele doua butoane este prioritar deschiderii sau īnchiderii īn curs si executia unui nou ordin este imediata.

Este prevazuta o comanda de deschidere a vanei 601Va prin lipsa de presiune de ulei de ungere la turbina (captori RS-2-11c).

3.4.11. Vana electrica de trimitere la condensatorul principal a apei de la condensatorul aburului de la labirinti (351Vc).

Aceasta vana n-a fost amintita aici decāt cu titlu informativ, ea este de fapt comandata īn īntregime de SIEMENS.

3.6. Organe de comanda.

3.6.1. Unitatea de comanda a automatilui.

Unitatea de comanda a automatului are doua pozitii:

Pozitia 1: automatul īn oprire automata.

Pozitia 2: automatul īn functionare automata

Sistemul de semnalizare al unitatii de comanda este conform dispozitiilor retinute.

Instalatia de vid functioneaza cu toate cele 3 pompe de vid. Cānd presiunea la condensator creste peste 0,1 bar se pornesc ejectorii.

3.7. Masuri, alarme, semnalizari īn camera de comanda.

3.7.1. Masuri la distanta.

Masurile la distanta sunt semnalate informativ, lanturile de masura facānd parte din controlul si reglarea grupului.

3.7.2. Alarme.

1 alarma de presiune colector abur auxiliar IP (captor P 8171).

1 alarma de presiune colector abur auxiliar 13 bar (captor P8271).

1 alarma alimentare labirinti dupa racitor (captor T 2206).

1 alarma presiune colector abur labirinti dupa detentor-deversor (captor PR - 2272).

3.7.3. Alte semnalizari.

Prin unitatea de comanda a automatului.

Prin unitatea de comanda a vanei de rupere a vidului 601Va.

Prin vizorii de pozitie.

ĪNTOCMIT, VERIFICAT,

Ing. Gherghina Viorel

Īn continuare verificati tabelurile de mai jos scrise.

LISTA VANELOR ELECTRICE sI MANUALE SEMNALIZATE.

LISTA CAPTORILOR (TRADUCTORILOR

Anexa 2

Īntocmit,