Lucrarile de instrumentatii sunt operatiile care se executa pentru rezolvarea unor accidente tehnice in urma carora au ramas in gaura de sonda anumite echipamente, scule, dispozitive.
Aceste accidente se datoresc unor defecte de fabricatie a echipamentelor si dispozitivelor utilizate la sonde, folosirii uno 838f59i r scule necorespunzatoare si mai ales neatentiei sau lipsei de pregatire a personalului operator in timpul lucrarilor de interventii sau reparatii.
Accidentele tehnice se pot produce atat la sondele in productie, avand drept urmare incetarea exploatarii acestora, cat si la sondele in interventie sau in reparatie.
Cele mai frecvente accidente tehnice se produc la materialul tubular din sonda si anume:
. scaparea in gaura de sonda a unor prajini de foraj sau tevi de extractie datorita unor elevatoare sau broaste cu pene defecte sau manipulate gresit, a ruperii sau a defectarii franei de la troliu;
. smulgerea din filet a tevilor de extractie sau a prajinilor de foraj, din cauza insurubarilor incomplete;
. ruperea garniturii de tevi de extractie in cazul solicitarilor mari la tractiune in cazul prinderii in gaura de sonda, sau solicitarilor mari la torsiune, in cazul frezarii cimentului sau depunerilor de nisip;
. prinderea prajinilor de foraj sau a tevilor de extractie in coloana, datorita unei cimentari gresite, viiturilor de nisip sau a unor materiale cazute si intepenite in spatiul inelar.
La aceste accidente se mai pot adauga: scaparea in gaura de sonda a prajinilor de pompare, scaparea sau intepenirea in gaura de sonda a lingurilor de curatat sau de lacarit, ruperea cablului de lacarit sau de manevra, ramanerea in gaura sondei a unor sape, freze sau alte instrumente din cauza ruperii racordurilor sau a uzurii filetelor.
Prima operatie care se executa la aproape toate instrumentatiile este modelarea, care consta in determinarea sau imprimarea formei capului materialului scapat si a pozitiei pe care o ocupa in coloana. In acest scop se folosesc modele cu plumb (fig. 5.35 a si c) sau cu parafina (fig. 5.35 b).
Modelul cu plumb se introduce in sonda cu tevi sau cu prajini, imprimarea facandu-se printr-o apasare de 4 - 6 tf. Modelul trebuie sa aiba un diametru cu 5 - 10 mm mai mic decat diametrul coloanei. In ceea ce priveste pozitia de imprimare, modelul poate fi cu imprimare frontala, cand intereseaza situatia in sectiune transversala (fig. 5.35 a) sau cu imprimare laterala (fig. 5.35 c) cand sunt necesare detalii asupra starii laterale a coloanei pe o anumita adancime.
La adancimi mici se utilizeaza modelul cu parafina (fig. 5.35 b) care imprima mai adanc forma capului materialului tubular ramas in gaura sondei. Acesta se introduce cu cablul avand deasupra o geala si o prajina grea, cu care se da o singura bataie asupra modelului.
Pentru reusita operatiei de instrumentatie va trebui ca inainte de a fi introdus in sonda dispozitivul de prindere cu care se face instrumentatia sa fie
Fig.5.32. Modele cu plumb si parafina
supus la suprafata la o proba de prindere, folosind pentru aceasta o piesa asemanatoare ca forma si dimensiune cu cea dupa care se instrumenteaza.
In general garnitura de instrumentare trebuie sa fie mai rezistenta decat garnitura dupa care se instrumenteaza, pentru a se putea realiza in punctul de prindere cu instrumentul respectiv tractiunea maxima admisibila asupra garniturii ramase in gaura de sonda.
Practic se poate atinge cirxa 75 - 80% din efortul corespunzator limitei de curgere a materialului.
|
