In stil spaniol
Un apartament cu o atmosfera incredibil de primitoare si o proprietara care ne-a introdus intr-o lume dominata exclusiv de lucruri frumoase. Povestea amenajarii este spusa chiar de ea...
Mi-am dorit o casa deschisa, in care sa se poata circula dintr-un spatiu in celalalt fara oprelisti. Initial, doream sa fie un apartament amenajat foarte modern. Cu putine lucruri si cu un design simplu si minimalist. Fiindca nu am putut darama un perete, spatiul s-a restrans; oferta pietei m-a franat si ea, fiind, la acea data, destul de redusa in ma 15415h710p terie de mobila de design, asa cum mi-o inchipuiam eu. Elementul principal era lumina, directa sau filtrata, alba dimineata, galbuie la pranz, aurie la apus. Doream ca ea sa poata circula libera.
click pe poze pentru a le vedea mai mari si pentru a citi detaliile
|
|
|
|
Sa nu se "loveasca" de obiecte antagonice, sa alunece peste ele, sa se contopeasca cu ele in diferite nuante sau sa puna in valoare ceva anumit: un tablou, un obiect, o sculptura. Ideea de apartament "spaniol" mi-a venit pornind de la aceasta lumina speciala de care beneficia apartamentul si datorita faptului ca anii petrecuti in Spania imi potentasera latura solara a personalitatii.
|
|
|
In plus, in
momentul amenajarii apartamentului, locuiam in altul, aproape identic, dar
totusi diferit, cu alta luminozitate, mult mai atenuata, dominat de mobila
Biedermaier sau Louis Philippe, cu o atmosfera mai degraba vieneza, in care
tanjeam din cand in cand dupa atmosfera mediteraneana.
Elementul spaniol s-a impus si din cauza unui factor
de provenienta...
In stil spaniol
Tablourile au avut, si ele, un cuvant greu de spus - si, in functie de o anumita mobila sau obiect, s-au mutat si tablourile - sau invers: un tablou nou pe perete a declansat o intreaga rocada de obiecte, scaune, fotolii si covoare. Deci, e o casa vie, care se schimba in functie de fiecare nou venit, care poate fi si un obiect mic, dar cu personalitate. Chiar si atunci cand vin musafiri, sofaua se desparte si devine sofa adevarata, iar cand nu sunt musafiri, devine divan de pasa, pentru stapanul sau stapana casei.
|
|
|
|
E bine ca o locuinta sa reflecte personalitatea proprietarului. Sa existe armonie intre spatiul locuit si cel care-l locuieste, fiindca atunci vibratiile sunt bune si asta o simt si cei care locuiesc acolo si cei care vin doar in vizita. Sa aiba o atmosfera specifica: toata locuinta sau fiecare camera in parte, sau chiar orice cotlon al casei. Si asta nu depinde de mobila pe care o ai, de valorile sau obiectele adunate. Important e sa stii ce sa faci cu putinul sau cu ceea ce ai, sa pui in valoare, sa dai importanta, sa dai viata obiectelor.
Un colt mort sau o camera fara vlaga actioneaza ca atare si asupra ta. Stridente inutile sau kitschul exagerat pot fi fatale, desi, bine dozate si puse intr-un context bun, pot avea chiar si acestea farmecul lor... Pe langa asta, cred ca o locuinta trebuie sa fie neaparat aerisita, curata si ordonata si sa aiba o istorie, sa evolueze in paralel cu cei care locuiesc in ea. Si sa fie iubita - asta se vede si se simte. Armonia dintre persoana si obiecte mi se pare esentiala.
|
