Indesirea retelei geodezice prin drumuiri poligonometrice (clasificari, proiectare, masuratori, in teren, calcule , precizie, depistarea greselilor, compensari)

Indesirea retelei geodezice prin drumuiri poligonometrice (clasificari, proiectare, masuratori, in teren, calcule , precizie, depistarea greselilor, compensari)

Metoda drumuirii este un procedeu de indesire a retelei geodezice in vederea ridicarii detaliilor topografice din teren

Drumuirea este o linie poligonala franta in care pozitia reciproca a punctelor este determinata prin masuratori de distante intre punctele de frangere si masuratori unghiulare in punctele de frangere a traseului poligonal

Clasificari

In functie de elementele de constrangere din teren dar si de obiectivele topografice urmarite exista mai multe tipuri de clasificari ale drumuirilor

1.- dupa elementele de sprijin drumuirile se clasifica in :

- drmuire libera (necons 313e47d transa)

- drumuire sprijinita la capete numai pe puncte de coordonate cunoscute

- drumuiri sprijinite la capete pe punctul cunoscute si pe laturi cu orientari cunoscute

- drumuiri cu punct nodal

2.- dupa importanta punctelor de sprijin se deosebesc:

- drumuiri principale- care au ca puncte de sprijin puncte din retele de ordin superior

- drumuiri secundare - care folosesc ca puncte de sprijin , puncte determinate prin drumuiri primare,

- drumuiri tertiare - care au ca puncte de sprijin puncte determinate prin drumuiri secundare

- nu se admit ordine inferioare fata de drumuirile tertiare

3.- dupa forma traseului poligonal drumuirile pot fi;

- drumuiri intinse (traversa de drumuiri)

- drumuiri inchise (drumuiri in circuit inchis care incep si se termina cu acelasi punct)

Proiectarea retelelor de drumuire

Retelele de drumuiore se proiecteaza astfel incat sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

- punctele de drumuire se proiecteaza de regula de-a lungul detaliilor ce urmeaza a fi ridicate astfel incat laturile si punctele drumuirii sa fie usor accesibile,

- punctele de drumuire se amplaseaza pe teren fix si solid (teren ferit de zone cu alunecari de teren sau alte distrugeri)

- punctele trebuie sa fie stationabile

- intre punctele de drumuire trebuie sa existe vizibilitate perfecta pentru ca directiile si distantele sa poata si usor masurate,

- distanta intre puncte se alege in functie de conditiile din teren,

- in situatia in care se dispune de aparatura clasica (teodolite, mire, panglici) se recomanda ca distantele dintre puncte sa nu depaseasca 100-150m iar lungimea totala a drmuirii sa nu fie mai mare de 2000-3000m,

Operatiuni in teren

prima faza o constituie marcarea punctelor de drumuire

- dupa ce in birou s-a facut un anteproiect cu locul (provizoriu) de amplasare a punctelor de drumuire, pe teren in functie de conditiile reale se hotaraste locul definitiv in care vor fi amplasate punctele de drumuire si se marcheaza in functie de importanta acestora,

- marcarea punctelor de drumuire se face de regula cu tarusi, in localitati cu tarusi din fier chernezuiti iar in afara loacalitatilor cu tarusi din lemn,

- se intocmeste apoi schita de reperaj si descrierea topografica a punctelor,

- acest lucru este necesar pentru ca punctele sa poata fi gasite cu usurinta chiar si dupa terminarea lucrarilor respective,

- a treia faza o reprezinta inceperea masuratorilor proriu zise,

- se masoara in teren distantele inclinate intre punctele de drumuire, ungiurile verticale pentru reducerea distantelor inclinate la orizont si distantele laturilor drumuirii,

- se stationeaza in fiecare punct de drumuire si se vizeaza in tur de orizont atat spre punctul din spate cat si spre punctul urmator al drumuirii:

Etape de calcul :

- calculele drumuirii si compensarile care intervin se fac in functie de metoda de drumuire aleasa,

- calculul clasic al drumuirii spijinita la capete pe puncte cunoscute si laturi cu orinetari cunoscute cuprinde urmatoarele etape:

a) calculul distantelor orizontale

D = L₀ x cos a

unde D = distanta orizontala

L_{0 =} distanta inclinata

a unghiul vertical

b) calculul orientarilor laturilor de sprijin

cosideram laturile de sprijin AB cu A (x_A, y_A) si B(x_B,Y_B) si latura de inchidere CD cu C( x_C, y_C) si D (x_D, y_D)

orientarea

F _BA = arctg y_A -y_B

x_A - x_B

F _CD = arctg y_D -y_C

x_D - x_C

c) - se calculeaza unghiurile drumuirii din directiile masurate in teren prin metoda seriilor:

d) - se calculeaza orientarile provizorii ale alaturilor drumuirii:

F F_BA v

F F v

unde F F orientarile primelor doua laturi de drumuire

F_BA- orientare

v v unghiuri orizontale

e) se calculeaza orientarile pe laturi ( se calculeaza neinchiderea pe orientari si se aplica corectia de neinchidere)

- eroarea este data de diferenta intre valoarea obtinuta din coordonatele pentru orientarea  de inchidere si valoarea obtinuta prin drumuire pentru aceeasi orientare,

- eroarea trebuie sa se inscrie in toleranta

T = c n

Unde T = toleranta

c = eroarea de citire a aparatului

n - nr de statii

- corectia pe orientari se calculeaza cu formula : r c_F

n ,

unde c_F = corectia de neinchidere pe orientari

n =- nr de statii

si se aplica astfel: F F r

F F r

F_n F _n + n x r

f) se calculeaza coordonatele

Dx_1,2, = d_1,2 x cos F

Dy_1,2, = d_1,2 x sin F

g) se calculeaza cresterile pe coordonatle relative si corectiile de neinchidere pe cresterile de coordonate:

lx = å Dx_{i,j -}- Dx_B,C

ly = å Dy_{i,j -}- Dy_B,C

se calculeaza eroarea totala

l = lx² + ly²

se verifica daca eroarea se incadreaza in tolerante;

h) se aplica corectiile pe coordonate relative proprortional cu marimea cresterilor de coordonate si se obtin coordonatele relative compensate

i) dupa calculul coordonatelor relative compensate se trece la calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

x₁ = x_A + d x_A1   y₁ = y_A + d y_A1

x₂ = x₁ + d x_1,2  y₂ = x₁ + d x_1,2

precizia acestei metode este influentata de precizia masurarii unghiurilor si a distantelor in teren,

- daca neinchiderile pe coordonate lx si ly deci si eroarea totala l = lx² + ly² nu se inscriu in tolerantele admise, fiind constatate diferente mari, rezulta ca s-a comis o greseala la masurarea unghiurilor sau a laturilor,

- identificarea se poate face doar daca un singur unghi sau o singura latura a fost gresita, daca s-au comis mai multe erori drumuirea trebuie refacuta,

- greseala de masurare a unui unghi se constata la inchiderea pe orientari,

- pentru depistarea ei se raporteaza drumuirea in ambele sensuri, obtinandu-se evident alte puncte,

- punctul comun celor doua trasee este punctul in care s-a comis greseala

- greseala de masurare a unei distante va avea drept efect la raportarea drumuirii deplasarea punctului de inchidere C si C¹,

- se calculaeaza coordonatele drumuirii si apoi orientarea CC¹,

- grseala va fi descoperita pe latura care are orientarea cea mai apropiata de CC¹.