Sunt frecvente cazurile cand in urma unor manevre cu ajutorul cablului, acesta impreuna cu instrumentul respectiv sa ramana in gaura sondei, din cauza ruperii cablului sau a smulgerii lui din racordul de legatura.
Atunci cand se constata ca un instrument introdus cu cablu nu mai poate fi extras din sonda, fiind prins in coloana sau in nisip, trebuie mai intai sa se incerce degajarea acestuia prin simple tractiuni repetate si sporite pana la limita admisibila a cablului respectiv, tinandu-se seama si de starea acestuia.
Daca nu se reuseste degajarea in acest fel, se exercita cu ajutorul macaralei o tractiune mai puternica, insa inferioara celei corespunzatoare rezistentei la rupere a cablului.
Cablul trebuie bine prins de macara, astfel incat sa nu se rupa din punctul de legatura cu acesta. De asemenea, in timpul tractiunii cablul nu trebuie sa fie curbat, deoarece s-ar produce tensiuni inegale in vitele cablului. In acest scop se utilizeaza sarniere speciale pentru cablu.
Sarnierele (fig. 5.49) sunt constituite din doua placi de otel, cu grosime de 30 - 35 mm fiecare, care se strang cu 6 - 10 suruburi dupa caz. In lungul acestor placi se executa spre interior un sant longitudinal, cu sectiunea semicirculare, cu un diametru (d) mai mic cu circa 1 mm decat diametrul cablului de prins.
Fig- 5.49. Sarniare pentru cablu
Dupa ce sunt stranse cele doua placi pe cablu prin intermediul suruburilor, pe ele se monteaza chiolbasii sau un ganj din cablu gros in locasurile speciale, facandu-se astfel legatura cu macaraua. In acest mod, efortul de tractiune asupra cablului este perfect axial.
In cazul in care nu se poate degaja in acest fel, trebuie evitata ruperea lui prin tractiune, intrucat aceasta conduce la caderea lui in sonda, la degradarea sa si pentru extragere necesita o instrumentatie dificila.
De aceea, este preferabila taierea cablului cat mai aproape de instrumentul prins si daca se poate chiar de la racordul cablului cu acest instrument. In acest scop se folosesc cutite speciale pentru taiat cablu prezentate in fig. 5.53 si fig. 5.54, care se introduc in sonda cu tevi de extractie sau prajini de pompare.
Cutitul pentru taiat cablul prin lovire (fig. 5.50) este alcatuit dintr-un corp cilindric , care are la partea superioara o tija cu cep de legatura , o mufa speciala prevazuta cu o deschidere laterala 3 , prin care se introduce cablul de taiat. La partea inferioara este un ciocan tubular sub forma unei tije de ghidare, care face legatura cu nicovala tubulara . In interiorul acesteia lucreaza pistonul 7 de la cutia cutitelor 12. Nicovala tubulara este prevazuta cu un canal longitudinal 6, de 40 - 50 mm, in care se plimba un surub care este prins de pistonul cutiei si ii permite sa se deplaseze in lungimea canalului.
|
La partea inferioara se afla un canal in forma de cerc cu doua suruburi cu cap ascuns, pentru mentinerea cutitelor la pozitia de deschidere, ca sa nu taie cablul in timpul introducerii. Pistonul cutiei cutitelor este prins de nicovala tubulara, in pozitia de deschidere, cu un surub de cupru 8. Capacul 13 protejeaza cutitele si este prins de cutia cutitelor cu doua suruburi. Pentru a realiza taierea cablului se trece capatul cablului de la toba prin gaura mufei cutitului, dupa care acesta se introduce in sonda cu prajini de pompare sau cu tevi de extractie alunecand pe cablu pana deasupra dispozitivului ramas in sonda. Cu ajutorul unei geale, montate deasupra cutitului se dau cateva lovituri care se transmit ciocanului tubular si nicovalei tubulare. Prin forfecarea surubului de cupru, forta se va transmite mai departe asupra cutitelor. Aceste cutite sunt impinse spre interior si taie cablul. |
Fig.5. 50. |
|
|
Acest cutit se compune dintr-un corp cilindric, prevazut cu orificiu exteriore 2La partea inferioara este practicata o fereastra in care se monteaza cutitul 3 ce se poate roti in boltul 4. Cutitul este mentinut inchis de un bolt 5 si un resort 6. Boltul si resortul sunt inchise in locasul lor de capacul 7. La partea superioara a corpului cutitului se insurubeaza reductia 8, terminata cu un cep de prajina de pompare de 3/4 in si care are o gaura laterala 9 prin care trece cablu. Cu acest cutit introdus de asemenea cu prajini de pompare sau cu tevi de extractie se lucreaza prin tractiune. Dupa taiere cablul se extrage din sonda, urmand sa se instrumenteze dupa dispozitivul ramas in sonda (garnitura de deparafinare, sau pistonare, lingura de curatit etc.), utilizand de obicei o corunca pentru prinderea pe racordul de la partea superioara a garniturii respecti |
Fig.5. 51. Cutitul pentru taiat cablul prin tractiune
Furca cu pana este o scula folosita pentru suspendarea cablului la gura sondei in timpul operatiilor de lacarit, curatat, pistonat sau cu ocazia unei instrumentatii, cand este nevoie sa se introduca pe cablu un cutit, o corunca.
Furca cu pana (fig. 5.52) se compune dintr-o placa masiva in corpul careia este practicat un canal conic, cu o iesire laterala pentru cablu. Impanarea cablului in furca se face cu ajutorul unei pene.
Sunt situatii cand cablul de manevra a unui dispozitive se rupe in urma unei tractiuni pentru degajarea dispozitivului prins.
Fig.5.52. Furca cu pana
Pentru instrumentatia pentru cablul ramas in sonda se utilizeaza carligul sau ghimparul.
Carligul are forma din figura 5.53 si este prevazut cu un taler care evita patrunderea unei portiuni mari de cablu deasupra carligului si intepenirea acestuia in sonda.
Fig.5.53.Carlig pentru cablu Fig, 5 54. Ghimpare
a. cu doua brate; b. cu ghimpi si taler.
Ghimparul cu un brat (fig. 5.54 a) este alcatuit dintr-un corp masiv de otel care are la partea superioara un racord la care se infileteaza garnitura de instrumentatie (tevi de extractie sau prajini de foraj). El are de-a lungul corpului mai multi ghimpi taiati din corp sau sudati si indreptati cu varful in sus. Ghimpii sunt astfel asezati, incat in deschizaturile dintre varful lor si corpul ghimparului sa poata intra cablul dupa care se instrumenteaza. Ghimparul este prevazut la partea superioara cu un taler - un disc de otel - cu grosimea de 6 - 15 mm, sudat sau insurubat, al carui diametru este astfel ales, incat sa nu permita trecerea cablului din sonda printre el si coloana.
Ghimparul cu doua brate este reprezentat in fig. 5.54 b si are corpul desfacut in doua brate, taiate conic la partea inferioara si prevazute in interior cu ghimpi de otel cu varful in sus.
Daca operatia de instrumentatie cu carlig sau ghimpar nu da rezultat, cablul fiind inghemuit in coloana, se va instrumenta cu tirbusonul (fig. 5.55).
Tirbusonul necesitand un cuplu de rasucire, se introduce numai cu tevile de extractie, sau cu prajinile de foraj.
Este indicat sa nu se faca operatii de instrumentatie dupa cablu cu scule introduse tot cu cablu, deoarece exista riscuri foarte mari de complicare a lucrarilor.
|
