In cursul operatiilor de interventii sau de reparatii la sonde sunt frecvente cazurile cand se rup sau se desurubeaza si raman in gaura sondei di 848j93i ferite instrumente sau scule.
In cursul operatiilor de interventii sau de reparatii la sonde sunt frecvente cazurile cand se rup sau se desurubeaza si raman in gaura sondei di 848j93i ferite instrumente sau scule.
Astfel pot ramane in sonda linguri de lacarit sau de curatat, sape, freze, bacuri de corunci, role, aparate de masurat presiune sau temperatura de fund. De asemenea, sunt cazuri cand de la suprafata cad in gaura sondei diferite obiecte mici cum ar fi: chei, ciocane, dalti, bacuri de clesti, pene pentru broaste, care vor impiedica desfasurarea normala a operatiilor la sonda.
In cazul in care se cunoaste obiectul ramas in gaura sondei se va introduce instrumentul adecvat pentru prins. Cand nu se stie ce obiect a cazut in sonda, trebuie sa se faca o modelare cu modelul cu plumb sau parafina pentru a determina obiectul si pozitia lui.
Pentru a extrage sape sau freze ramase in gaura de sonda se va folosi tuta sau dornul.
Fig.5.55. Paianjeni
Daca frezele sau sapele sunt mici si sunt culcate in coloana se va folosi paianjenul (fig. 5.56).
Acesta este constituit dintr-un burlan, care are la partea inferioara pe o distanta de 30 - 60 cm taiate in corpul sau o serie de ferestre in forma de triunghi ascutit care formeaza bratele paianjenului.
Se introduce burlanul paianjen pana deasupra piesei din sonda si se imbraca aceasta piesa prin rotatie. Cand bratele ajung la oglinda de ciment sau pe un pod tare, se lasa o greutate de 10 - 20 KN continuandu-se rotatia. Bratele se indoaie si se apropie catre centru, inchizand piesa respectiva in burlan.
Daca talpa nu este suficient de tare, instrumentatia cu paianjenul nu da rezultatele asteptate. In acest caz se poate utiliza un burlan conic (fig. 5.60), un burlan spintecat (fig. 5.61), un burlan cu ghimpi (fig. 5.62), sau un burlan cu santuri de frictiune (fig. 5.63).
|
|
|
Fig.5.56. Burlan conic Fig.5.57 Burlan spintecat
|
|
|
Fig.5.58 Burlan cu ghimpi Fig.5.59. Burlancu santuri de frictiune
In cazul instrumentatiilor dupa obiecte mici se obtin rezultate bune prin utilizarea frezelor magnetice.
Freza magnetica (fig. 5.64) are la partea superioara o reductie 1 de care se prinde corpul cilindric 2. In interiorul corpului se gaseste magnetul permanent 3, care etanseaza prin garniturile 7. Magnetul este strabatut de o teava de circulatie 5, fixata in reductie si prevazuta la exterior cu o garnitura. La extremitatea inferioara a magnetului este montata o placa de protectie 6. Corpul cilindric este prevazut pentru protectie la partea inferioara cu o bucsa din material izolant 4. Cand se va introduce in sonda, se scoate izolatorul si se insurubeaza in locul lui ghidajul 8, freza 9 sau retinatorul cu clicheti 10.
Freza magnetica se introduce in sonda cu o garnitura de tevi de extractie sau prajini de foraj si se opereaza de obicei cu circulatie inversa.
|
|
|
Fig.5.61..Freze magnetice
In unele cazuri se foloseste un magnet permanent puternic sau un electromagnet, prevazut cu baterie locala de alimentare.
Un nou tip de freza magnetica de constructie mai recenta este schematizata in fig. 5.65. Acest tip de freza magnetica este compusa din reductie, corpul feromagnetic cu coroana de freza, un element inelar magnetic si consecutiv plasati in corp magneti si elemente polarizate cu poli de acelasi semn, slaturati. Este echipata cu o tija magnetica tubulara care creste eficacitatea utilizarii frezei datorita majoritatii fortei de ridicare si imbunatatirii efectului de curatire a talpii sondei de obiectele metalice.
Magnetii si elementele polarizate sunt amplasati pe aceasta tija formand cu corpul un spatiu inelar, iar corpul in partea superioara are orificii radiale.
|
