LIMBAJ ARHITECTURAL

Catedra de Istoria si Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului

LIMBAJ ARHITECTURAL

Anul 1 - semestrul 2 - an univ. 2006-2007

Tema 2

Scopul acestei lucrari este īntelegerea raporturilor complexe (formale sau non-formale) dintre componentele fondului construit. Pentru aceasta se propune studentilor analizarea unor fragmente limitate de tesut urban din Bucuresti, punīnd īn evidenta cele doua criterii : al formei si al semnificatiei.

Caracteristicile esentiale ale relatiei figura-fond se pot asocia īntelegerii orasului si a cadrului sau construit. Astfel, anumite cladiri pot fi percepute drept cladiri-obiect, desprinse de fondul general al cadrului construit. O cladire-obiect concentreaza atentia vizuala, fiind perceputa ca entitate, īn vreme ce īntreg cadrul construit al orasului reprezinta expresia continuitatii fondului ce sustine singularitatea cladirii-obiect. Un anumit spatiu urban poate fi īn mod analog perceput drept spatiu-figura. (Īn discutia de la aceasta tema, vom echivala termenul de figura cu cel de obiect.) Perceperea raporturilor īntre figura si fond depinde de sistemul de referinta, de exemplu de largimea cīmpului vizual al observatorului.

Īn orasul pre-modern, continuitatea discontinuitatea cadrului construit, datorata tensiunilor existente īntre cladirea-obiect si masa construita, era sustinuta de semnificatii valabile la nivelul īntregii comunitati. Transformarea suferita de orasul modern consta īn "emanciparea" obiectului de arhitectura, tot mai multe constructii asumīndu-si rolul de figura, detasīndu-se astfel de fond. Pe de alta parte, semnificatiile (lizibile pentru īntreaga comunitate) ale figurilor (putine la numar) din orasul pre-modern evolueaza catre un sistem complex si eterogen de valori, purtīnd amprenta unor segmente particulare ale societatii.

Semnificatia unui obiect de arhitectura poate fi conjugata aspectului sau formal. Īn aceeasi masura, este posibil ca un anumit continut semnificativ sa nu se suprapuna peste acest aspect formal, datorita pierderii semnificatiilor initiale sau dobīndirii altora īn timp.

Se vor reprezenta pentru o zona aleasa īn jurul unei portiuni din traseul parcurs la prima tema :

• relatia figura-fond, astfel īncīt sa reiasa modul īn care constructiile-obiect sau anumite spatii urbane se pot citi ca discontinuitati ale fondului general construit sau ca articulari ale acestuia ;
• corespondentele care se stabilesc īntre forma, semnificatie si utilizare pentru spatiile urbane si cladirile-figura.

Note :

Lucrarea se va elabora īn echipele formate la prima tema.

Se admite textul scris doar sub forma de note si explicatii ajutatoare.

Īn sustinerea lucrarii se pot folosi ca suport, pe līnga planurile desenate, schite ajutatoare sau montaje fotografice relevante.

Notarea lucrarilor va tine cont atīt de continutul materialului predat, cīt si de calitatea prezentarii orale.

Catedra de Istoria si Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului

LIMBAJ ARHITECTURAL

Anul 1 - semestrul 2 - an univ. 2006-2007

Tema 2

Scopul acestei lucrari este īntelegerea raporturilor complexe (formale sau non-formale) dintre componentele fondului construit. Pentru aceasta se propune studentilor analizarea unor fragmente limitate de tesut urban din Bucuresti, punīnd īn evidenta cele doua criterii : al formei si al semnificatiei.

Caracteristicile esentiale ale relatiei figura-fond se pot asocia īntelegerii orasului si a cadrului sau construit. Astfel, anumite cladiri pot fi percepute drept cladiri-obiect, desprinse de fondul general al cadrului construit. O cladire-obiect concentreaza atentia vizuala, fiind perceputa ca entitate, īn vreme ce īntreg cadrul construit al orasului reprezinta expresia continuitatii fondului ce sustine singularitatea cladirii-obiect. Un anumit spatiu urban poate fi īn mod analog perceput drept spatiu-figura. (Īn discutia de la aceasta tema, vom echivala termenul de figura cu cel de obiect.) Perceperea raporturilor īntre figura si fond depinde de sistemul de referinta, de exemplu de largimea cīmpului vizual al observatorului.

Īn orasul pre-modern, continuitatea discontinuitatea cadrului construit, datorata tensiunilor existente īntre cladirea-obiect si masa construita, era sustinuta de semnificatii valabile la nivelul īntregii comunitati. Transformarea suferita de orasul modern consta īn "emanciparea" obiectului de arhitectura, tot mai multe constructii asumīndu-si rolul de figura, detasīndu-se astfel de fond. Pe de alta parte, semnificatiile (lizibile pentru īntreaga comunitate) ale figurilor (putine la numar) din orasul pre-modern evolueaza catre un sistem complex si eterogen de valori, purtīnd amprenta unor segmente particulare ale societatii.

Semnificatia unui obiect de arhitectura poate fi conjugata aspectului sau formal. Īn aceeasi masura, este posibil ca un anumit continut semnificativ sa nu se suprapuna peste acest aspect formal, datorita pierderii semnificatiilor initiale sau dobīndirii altora īn timp.

Se vor reprezenta pentru o zona aleasa īn jurul unei portiuni din traseul parcurs la prima tema :

• relatia figura-fond, astfel īncīt sa reiasa modul īn care constructiile-obiect sau anumite spatii urbane se pot citi ca discontinuitati ale fondului general construit sau ca articulari ale acestuia ;
• corespondentele care se stabilesc īntre forma, semnificatie si utilizare pentru spatiile urbane si cladirile-figura.

Note :

Lucrarea se va elabora īn echipele formate la prima tema.

Se admite textul scris doar sub forma de note si explicatii ajutatoare.

Īn sustinerea lucrarii se pot folosi ca suport, pe līnga planurile desenate, schite ajutatoare sau montaje fotografice relevante.

Notarea lucrarilor va tine cont atīt de continutul materialului predat, cīt si de calitatea prezentarii orale.