MANAGEMENTUL INTERACTIUNII PROIECT-MEDIU

MANAGEMENTUL INTERACŢIUNII PROIECT-MEDIU

Rezumat

În cadrul acestui capitol se prezinta succint interactiunea proiect-mediu. Se prezinta mai întâi impactul mediului asupra proiectelor de constructii prin prisma riscurilor naturale la care este supus teritoriul Român 434d36e iei. În continuare se analizeaza, pe scurt, impactul proiectelor de constructii asupra mediului si necesitatea trecerii la proiectarea si executia constructiilor durabile.

Cuprins

17.1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii

17.2. Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

17.1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii

Orice proiect de constructii este afectat substantial de mediul în care este realizat, dupa cum si proiectul realizat poate influenta mediul în care va functiona.

La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care acesta este supus. România este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale[1]. Cele mai importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de constructii atât în faza de dezvoltare, cât si în faza de exploatare. Proiectele de constructii se confrunta cu:

Riscuri climatice, care se materializeaza în precipitatii torentiale întâmplatoare, seceta si vânturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare. Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de alimentare cu apa cu implicatii atât asupra duratei de executie, cât si asupra duratei de exploatare a proiectului.

Vânturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducând productivitatea muncii si influentând calitatea lucrarilor, dar si costurile proiectului prin surplusul de cheltuieli pentru asigurarea stabilitatii acestuia în exploatare.

Riscuri seismice. România este caracterizata printr-o activitate seismica care se manifesta cu violenta din timp în timp. Regiunile seismice importante sunt localizate în Vrancea, Fagaras, Banat si Maramures. Cele mai puternice seisme subcrustale din Europa sunt înregistrate în Vrancea. Ultimele doua seisme puternice în România au avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala. În 1977 cutremurul a provocat 1570 de victime omenesti, a distrus aproape 33.000  cladiri si a produs pagube la 765 unitati industriale. Aceste conditii impun masuri speciale în proiectare si executie care conduc la cresterea costurilor proiectelor.

Riscuri legate de eroziunea solului. Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole conduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste modificari se materializeaza în pierderi de suprafete agricole si silvice apreciate la 4,5 ha /an în Platoul Transilvaniei, 4,4 ha /an în Platoul Moldovei si la 3,8 ha /an în Sub-Carpatii Buzaului si Gorjului, precum si în Platoul Târnavelor. Aceste modificari pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului.

Riscul de inundatii. Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de comunicatii si agriculturii. În România se înregistreaza 4000 bazine fluviale care afecteaza aproximativ 35.000 km². Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de zapada sau de amândoua. Pâna la 50% din inundatii se înregistreaza primavara. Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii solului. În plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si masarea ei în vai si locuri înguste, provocând, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele inundatii catastrofale în România au avut loc în anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii care au avut efecte mai reduse, în acest secol, au avut loc în anii 1932, 1938, 1948 si 1994.

Lucrarile de constructii pot reduce riscurile de inundatii pentru unele zone (poduri, amenajari fluviale, baraje), dar pot conduce la cresterea riscului de inundatii daca amplasamentul nu este bine ales, daca proiectul presupune defrisari masive sau daca proiectul stranguleaza anumite vai prin care se deverseaza surplusul de apa.

Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

Unele dintre cele mai mari probleme ale deteriorarii mediului sunt create de încalzirea atmosferei si subtierea stratului de ozon. Ambele sunt amplificate si de ciclul de viata al constructiilor (de la executie pâna la postutilizare).

Constructiile consuma cantitati foarte mari de energie si de materii prime, ceea ce reprezinta o grea povara pentru mediul înconjurator.

Cantitatile mari de materiale extrase din contextul natural (piatra din cariere, pietris, nisip din balastiere, lemn din paduri etc.) provoaca rani greu de vindecat mediului natural. Fiecare dintre aceste interventii influenteaza umiditatea, curentii de aer, pânzele freatice, stratul fertil al solului etc., ceea ce are repercusiuni costisitoare pentru ecosistemele asupra carora actioneaza.

În perioada de exploatare a constructiilor apar noi factori poluanti reprezentati în principal de consumul de energie si de eliminarea reziduurilor conditionate de folosirea constructiilor (reziduuri menajere la constructiile de locuit si reziduuri industriale, agricole etc., foarte diferite cantitativ si din punctul de vedere al nocivitatii).

Toate acestea reprezinta un mare interes pentru ecologisti, public, guverne, grupuri de interese si impun, din ce în ce mai ferm, o analiza temeinica a impactului asupra mediului ca o parte integranta a exprimarii eficientei economice a proiectelor.

Drumul de urmat (planul de viitor)

Figura 80. Ciclul pentru asigurarea dezvoltarii durabile

În figurile 80 si 81 se prezinta ciclul ce trebuie parcurs de un proiect pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si fazele prin care urmeaza sa treaca proiectul în situatia unor principii si resurse date.

Procesul

Figura 81. Fazele proiectului în conditiile unor principii si resurse date.

De mai bine de doua decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat în raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din anul 1972. În cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, având obiective complementare. Prin acordul international exprimat în Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit în optiune strategica globala pentru secolul urmator.

În acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. De aceea, se vorbeste în prezent si în domeniul constructiilor despre dezvoltare durabila si constructii durabile.

Multe dintre proiectele de constructii provoaca perturbatii, uneori ireversibile, asupra mediului (autostrazi, amenajari portuare, canale de irigatii, linii de metrou etc.) si de aceea trebuie sa se intervina înca din etapa de proiectare pentru diminuarea influentei acestora.

Impactul unui proiect asupra mediului poate fi sintetizat în figura 82.

Figura 82. Impactul unui proiect asupra mediului

Impactul proiectului asupra mediului trebuie sa fie evaluat din primele faze (alegerea variantei de proiect, studiul de prefezabilitate) si sa fie luat în calculul aprecierii eficientei proiectului deoarece contracararea acestui impact dupa realizarea proiectului poate conduce la pierderi considerabile pentru investitori.

Managerul de proiect are obligatia sa analizeze impactul proiectului asupra mediului si sa contribuie la eliminarea efectelor negative ale acestuia pentru reducerea influentelor negative asupra parametrilor financiari si economici ai proiectului.

Proiectarea, executia, exploatarea si reconversia unei constructii durabile pot fi conduse pe baza schemei din figura 83.

Termeni cheie

- interactiune proiect-mediu

- risc natural

- risc climatic

- risc seismic

- risc de eroziune a solului

- risc de inundatii

- factor poluant

- dezvoltare durabila

- calitatea vietii

- mediu ameliorat

Întrebari

Ce riscuri naturale sunt active în România?

Cum actioneaza aceste riscuri asupra proiectelor de constructii (în fazele de proiectare, executie, exploatare, postutilizare) ?

Ce masuri urmeaza sa fie luate, în fiecare faza a unui proiect de constructii, pentru a diminua riscul natural?

Ce este o constructie durabila?

Care sunt etapele analizei unei constructii durabile?

Ce fel de influente genereaza proiectele de constructii asupra mediului?