MATERIALE CERAMICE
A.Generalitati
a) Definitie
Materialele ceramice se obtin prin fasonarea si arderea formelor crude de argila (argila caolinitica).
KERAMOS -produse din argila
b) Clasificarea
Dupa structura si porozitate 12312p157m :
-poroase: caramida, faianta, gresie, tigla
-compacte: portelan
Dupa domeniu de utilizare:
-pentru zidarii: caramizi, BCA
-pentru īnvelitori si acoperisuri
Alte materiale ceramice: tuburi de drenaj, materiale de instalatii sanitare (faianta, gresie, portelan).
c) Procesul tehnologic de obtinere
1. Extragerea argilei -cuprinde pregatirea masei ceramice brute, eliminarea tuturor impuritatilor existente. Argila e tinuta 6 luni īn depozite, perioada īn care au loc procese de macerare, descompunerea substantelor organice.
2. Fasonarea formelor crude -reprezinta formele ce se vor da materialelor. Fasonarea se face manual sau mecanic folosind mase ceramice de consistente diferite (fluide, plastice, vartoase).
Masele fluide se toarna īn tipare absorbante de ipsos, masele plastice se preseaza usor manual sau mecanic, masele vartoase se preseaza puternic mecanic. Pentru presare se folosesc presele.
3. Uscarea formelor crude
Dupa fasonare formele se usuca natural sau artificial. Uscarea naturala se face vara, formele asezandu-se īn soproane (rafturi) acoperite si tinute un anumit timp. Uscarea artificiala se face īn zone amplasate īn zona cuptoarelor de ardere.
4. Arderea formelor crude fasonate si uscate -se face īn cuptoare la temperature variabile īn functie de produs si duce la formarea rezistentelor mecanice.
5.Acoperirea cu substante de protectie -se poate realize īn unele cazuri si īnainte de ardere. Materiale de protectie:
-ANGOBE -argila caolinitica foarte curata din care se realizeza o suspensie numita barbotina. Formele uscate sunt inmuiate īn aceasta suspensie dupa care urmeaza arderea.
-GLAZURILE -suspensii apoase de substante ce la īncalzire dau sticle transparente sau opace colorate diferit. Se aplica fie pe formele arse fie pe cele uscate.
-EMAILURILE -amestecuri de oxizi metalici care prin topire formeazticle usor fuzibile ce protejeaza produsele ceramice. Se aplica pe formele uscate.
B. Principalele materiale ceramice utilizate īn constructii
Materiale pentru zidarii
a) Caramida
Sunt materiale de zidarie care se obtin din argile fuzibile prin ardere la 900-1000oC. Sunt produse colorate, poroase avand dimensiuni īn functie de necesitate:
I. Caramizi pline, presate pe cale umeda
II. Caramizi cu goluri verticale
III. Caramizi cu lamba si uluc
IV. Caramizi radiale pentru cosuri industriale
V. Caramizi pentru placari
VI. Caramizi usoare termoizolante
I. Caramizi pline presate la ud
dim =240*115*6(8) -format normal(F.N.) cu grosimi de 6 si 8.
Din punct de vedere al structurii caramizile sunt pline.
Dupa densitatea aparenta se clasifica īn :
- foarte usoare 1000<ρa<1300
- usoare 1300<ρa<1500
- obisnuite 1500<ρa<1800
Dupa rezistenta la compresiune sau marca avem: 50, 70, 100, 150, 200, 250.
Dupa aspect avem:
-calitatea A
-calitatea 1
-calitatea 2
II. Caramizi cu goluri verticale -caramizi care au goluri verticale, muchiile fiind plane sau reliefate
Fata de prima categorie sunt avantajoase deoarece se reduce greutatea cu 30% si conlucrarea dintre caramida si mortar se realizeza mai bine.
III. Caramizi cu lamba si uluc -se folosesc pentru executarea peretilor neportanti (care nu preiau sarcini). Īn functie de dimensiuni sunt LU45, LU60, LU90.
IV. Caramizi radiale pentru cosuri industriale -se confectioneaza din argile rezistente la temperaturi īnalte si īn functie de calitate sunt de 4 tipuri: CRA, CRB, CRC,CRD.
V. Caramizi pentru placari -sunt de 2 tipuri: pentru placarea īn camp si a colturilor Sunt realizate din 2 bucati prinse īntre ele cu mortar.
VI. Caramizi usoare termoizolante -se obtin din argile(40-50%) la care se adauga zgura, rumegus, diatomit, iar prin ardere (900oC) rezulta o structura poroasa.
Se obtin caramizi usoare cu care se pot captusi cuptoare industriale ce se pot folosi la temperaturi de 12000C.
b) Blocuri ceramice -se realizeaza multiplu de F.N. Din punct de vedere economic sunt mai avantajoase deoarece consumul de mortar e mai redus īn acest caz.
Materiale pentru īnvelit si acoperisuri
a) Ţigle
Pot fi de mai multe tipuri: solzi, jgheab trase, jgheab presate.
Ţiglele solzi realizeaza acoperisuri grele datorita modului de asezare a tiglei. Ţiglele jgheab trase -prezinta jgheab lateral si 2 ciocuri de prindere. Ţiglele jgheab presate -au 2 jgheaburi laterale.
b) Coame -se folosesc pentru īncheierea muchiilor acoperisurilor. Īn functie de tipul de tigla pot fi coame:
-mari -folosite pentru acoperisuri din tigle trase sau presate
-mici -folosite pentru acoperisurile formate din tigle solzi
c) Olane -constituie materiale pentru īnvelit folosite īn zone cu vanturi puternice. Se monteaza pe acoperis īn 2 straturi, primul strat fiind fixat cu mortar
Alte materiale ceramice
a)Tub de drenaj -pentru realizarea retelelor de captare a apei substituite. Se fabrica din argile plastice poroase avand lungimi de 330mm si 40 <D <200mm.
b)Faianta -material pentru placare, cu structura poroasa, protejat cu glazura. Se foloseste pentru bai (īncaperi cu umiditate ridicata). Pasta din care se confectioneaza faianta contine 50% argila caolinitica, 40% nisip cuartos, 10% fondanti. Acestia au rolul de a micsora timpul de aparitie a topiturii si de a mari rezistentele mecanice.
Faianta se arde īn 2 etape: la 1100oC se obtine un produs brut numit biscuit; dupa acoperirea cu substanta de protectie (glazura) are loc a doua etapa la o temperatura mai mica decat prima (aproximativ 600-800oC).
c)Semiportelanul -prezinta o structura compacta fiind obtinut din aceleasi materii prime ca si faianta, īnsa cu un adaos mai mare de fondant. La acest material arderea biscuitelui se face la o temperatura mai mare. Se foloseste pentru obiecte tehnico-sanitare.
d)Portelanul -se obtine prin arderea pana la vitrifiere (topitura) a unei argile caolinitice curate. Dupa ardere materialul obtinut ramane alb, compact si translucid.
Arderea are loc īn 2 etape: la 1100oC se formeaza biscuitele; la 1300oC, dupa ce materialul e introdus īn glazura se formeaza smaltul (cu rol de protectie).
Se utilizeaza pentru protectia obiectelor sanitare si cu rol de electroizolant.
|
