Este un aparat de stingere actionat manual,care contine o substanta stingatoare
ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere,sub efectul presiunii create in interiorul aparatului.Este utilizat pentru stingerea incendiilor de proportii mici sau in faza initiala.
Din punct de vedere al maselor si gabaritelor,stingatoarele se clasifica in:
Stingatoare portative;
Stingatoare transportabile.
Stingatorul portativ este stingatorul a carui masa,incarcat si gata pregatit pentru
interventie,nu depaseste 23 kg.
Stingatorul transportabil este stingatorul care avand masa si gabarit mare nu poate
fi purtat in mana pentru interventie ci trebuie instalat pe un sasiu metalic prevazut cu roti,putand fi tractat pana in apropierea locului de incendiu,furtun de evacuare de minim 5 metrii si necesita cel putin doi servanti pentru punere in functiune.Pentru tipurile mai mici tractarea se face manual pe distante scurte iar cele mai mari ,pe pneuri,pot fii remorcate si autotractate pe distante mari.
Din punct de vedere al substantei stingatoare pe care o contin,stingatoarele se
clasifica dupa cum reiese din tabelul urmator:
Tabelul 1
Substanta de stingere |
Indicativul substantei de stingere |
Culoare de identificare (fond eticheta) |
Apa |
AP |
Albastru |
Spuma chimica |
SC |
Galben |
Spuma mecanica |
SM |
Galben |
Gaz inert (dioxid de carbon) |
G |
Negru |
Pulbere normala (pentru clasa B,C) |
P,(PF)* |
Alb |
Pulbere polivalenta ( clasa A,B,C) |
PG |
Alb |
Pulbere speciala ( clasa D) |
PM |
Alb |
Hidrocarburi halogenate (haloni) |
H |
Verde |
*PF-pulbere normala cu eficienta marita(tip FLOREX)
Dupa modul in care se realizeaza presiunea interioara necesara refularii substantei
de stingere,stingatoarele se clasifica:
a.Cu autoevacuare
Substanta de stingere este imbuteliata sub presiune in corpul stingatorului,energia
de refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substantei,la temperatura normala de functionare.Ex.:Stingatorul cu CO2.
b.Cu autogenerare
Presiunea necesara refularii este generata ca rezultat al unei reactii chimice care
are loc in momentul punerii in contact a doua substante chimice aflate in corpul stingatorului ,atunci cand este pus in functiune.Ex.:Stingatorul cu spuma chimica.
c.Cu butelie
Gazul,de regula CO2,este imbuteliat separat intr-un recipient (butelie) din care,la
punerea in functiune,este eliberat in corpul stingatorul.Ex.:Stingatoare cu spuma macanica,apa pulverizata,pulberi stingatoare.
d.Cu presiune permanenta
Gazul,de regula azot,se afla sub presiune in corpul stingatorului aflandu-se in
contact direct cu substanta de stingere.Ex.:Stingatoare cu pulberi sau haloni.
Simbolizarea stingatoarelor se face printr-un indicativ compus din litere si cifre
,prin care se precizeaza:
Natura substantei stingatoare,prin simbolul literal;
Cantitatea de substanta stingatoare continuta,exprimata printr-un numar care arata cantitatea de litrii pentru substante in stare lichida si respectiv in kilograme pentru substante in stare solida(pulbere),gazoasa sau lichefiata.
Exemple de simbolizare:
SC9-stingator cu spuma chimica,continand 9 litrii solutie.
P3-stingator cu pulbere normala,continand 3 kg pulbere.
Notarea unui stingator se face indicand in ordine:denumirea(stingator),substanta
de stingere continuta,simbolizarea si numarul standardului de produs.
Exemplu de notare pentru un stingator cu pulbere polivalenta,continand 6kg
pulbere:Stingator cu pulbere PG6 STAS 4918-84.
Domeniile pentru care se recomanda utilizarea diferitelor tipuri de stingatoare,
precum si indicatiile de folosire,in functie de clasa de incendiu si de substanta de stingere fo 10210l1120k losita sunt prevazute orientativ in tabelul 1
Stingatoarele cu apa pulverizata pot fi utilizate cu rezultate satisfacatoare pentru
stingerea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de +55grade Celsius,unsorilor,grasimilor,cerurilor si altor substante solide care se topesc usor .
2.Posibila aparitia de reactii periculoase.
3.Pentru stingerea alcoolilor si lichidelor combustibile hidrofile (produse polare) se
utilizeaza spume speciale,rezistente la efectul de distrugere a bulelor.
Indicativ substanta stingatoare |
Clasa A |
Clasa B |
Clasa C |
Clasa D |
Implicand echipament electric | ||
AP |
DA foarte buna |
NU Extinde arderea |
NU ineficienta |
NU pericol |
NU Pericol de electricotare |
||
SC,SM |
DA |
DA Foarte buna |
NU ineficienta |
NU pericol |
NU Pericol de explozie |
||
G |
LIMITAT Eficienta redusa |
DA Foarte bun in spatii inchise |
DA conditionat |
NU pericol |
DA Foarte bun in spatii inchise |
||
P,PF |
LIMITAT Eficienta redusa |
DA Foarte buna |
DA conditional |
NU ineficient |
DA Foarte buna |
||
PG |
DA buna |
DA Foarte buna |
DA conditional |
NU ineficient |
DA Foarte buna |
||
PM |
NU Ineficienta |
NU ineficienta |
NU ineficienta |
DA buna |
NU ineficienta |
||
L,(H) |
DA limitat |
DA Foarte buna |
DA conditional |
NU Ineficient |
DA Foarte bun |
||
| |||||||
4.Pentru incendii din clasa A,stingatoarele cu bioxod de carbon sau cu pulbere normala(B,C) ori FLOREX pot fi folosite numai asupra unor focare mici,situate in spatii inchise.
5.Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai daca exista siguranta posibilitatii de intrerupere rapida a sursei de alimentare (pentru evitarea pericolului de explozie ca urmare a acumularii de gaze in zona).
6.Refularea dioxidului de carbon asupra componentelor electronice trebuie facuta de la distanta,in asa fel incat acestea sa nu fie deteriorate prin racire in urma contactului direct cu particule inghetate de gaz (zapada carbonica).
7.Stingatoarele cu spuma sunt insuficiente in cazul incendiilor tridimensionale din clasa B (care se desfasoara in unul sau mai multe planuri orizontale si pe verticala) cum sunt:curgere de lichide,picurare,lichide care tasnesc cu presiune,etc.
8.Bioxidul de carbon nu lasa reziduuri si nu contamineaza produsele alimentare.
9.In spatii inchise cu volum redus,bioxidul de carbon si halonii trebuie folositi cu precautie pentru a evita pericolul de axfisiere-sau intoxicare in cazul halonilor (halonii in prezenta flacarii dau nastere la fosgen)-care apare la concentratii periculoase.
10.Bioxidul de carbon este imprastiat rapid sub actiunea curentilor de aer,folosirea sa in aer liber sau incaperi cu ventilatie intensa nefiind recomandata.De asemenea fiind mai greu decat aerul,bioxidul de carbon este insuficient in situatiile in care se poate scurge in spatiile situate sub nivelul incendiului.
11.Stingatoarele cu pulbere nu pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:
In spatii in care se afla echipamente electronice sau aparatura,in componenta carora intra relee sau contacte sensibile la particule de praf (calculatoare electronice,centrale de telecomunicatii,tablouri de comanda,etc.)sau in spatii in care praful poate patrunde la asemenea echipamente.
In spatii cu echipament electric, in care curatirea pulberii dupa lichidarea incendiului nu mai este posibila sau este foarte greu de realizat datorita numarului mare de aparate.
12.In spatii cu dimensiuni reduse,stingatoarele cu pulberi trebuie utilizate cu precautie pentru a evita eventualele efecte novice ale gazelor rezultate din termodescompunerea pulberii.
Inscriptionarea stingatoarelor se efectueaza in vederea recunoasterii usoare a
tipului de aparat si a informarii personalului de folosire cu date care sa permita utilizarea acestora cu eficienta si in conditii de siguranta.Inscriptionarea se realizeaza prin inscriptii care nu se pot sterge,pe etichete autoadezive executate din materiale durabile,aplicate la loc vizibil pe corpul stingatorului.
Pentru identificare fiecare stingator se marcheaza suplimentar,prin poansonare ,cu
anul si luna de fabricatie a stingatorului (de exemplu XII-82).Poansonarea se executa pe recipientul stingatorului,in locuri in care nu se reduce rezistenta mecanica a acestuia.
Corpul stingatorului se vopseste in culoarea rosu de securitate,iar etichetele
autoadezive vor avea culoarea de fond corespunzatoare substantei de stingere.
Inscriptiile destinate caracterizarii tipului de stingator si informatii asupra modului de utilizare si intretinere a acestuia trebuie sa contina urmatoarele:
-claselor de incendiu la care poate fi utilizat stingatorul,inclusiv precizarea posibilitatii de utilizare asupra instalatiilor electrice sub tensiune,precum si a focarelor tip pentru care a fost certificat ;
-simbolurile grafice privind posibilitatea sau interdictia de utilizare a stingatorului asupra echipamentelor electrice aflate sub tensiune.Pe simbolul grafic se va preciza(cu exceptia stingatoarelor cu haloni care pot fi utilizate la orice tensiune),tensiunea maxima la care poate fi utilizat stingatorul(de exemplu maxim 1000V).
-pentru marcarea interdictiei de a se utiliza stingatorul la anumite clase de incendiu ,simbolul clasei respective de pe eticheta se bareaza prin doua linii incrucisate,de culoare rosie,sau nu mai este prezent pe eticheta.
-domeniul de temperaturi la care se pastreaza
-bataia jetului
-masa incarcaturii de substanta stingatoare
-presiunea de incercare
-perioadele de verificare
Eventuale indicatii suplimentare privind:
-masuri de precautie care trebuie avute in vedere la folosire (de exemplu pentru stingatoarele cu haloni "folositi cu precautie in incaperi mici" sau "ventilati incaperea dupa stingerea incendiului")
-exploaterea stingatorului (de exemplu,la stingatoarele cu spuma chimica "dupa utilizare se va clati cu apa calda")
Denumirea intreprinderii producatoare.
Buteliile cu gaze propulsoare se marcheaza prin poansonare urmatoarele date:
-felul gazului;
-masa buteliei goale si incarcate in kg (de exemplu CO2-1500/1630)
In mod analog se marcheaza si stingatoarele cu bioxid de carbon.
Se compune din urmatoarele parti:
CORPUL STINGATORULUI (1) din forma cilindrica,confectionat din tabla de otel.Are o capacitate de circa 12 litrii.
In exteriorul corpului deosebim:
-capacul metalic (5) prevazut cu garnitura de cauciuc;
-ajutajul (9) pentru refularea spumei produse in interior;
-supapa de siguranta (12) confectionata din folie de staniol care cedeaza la cresterea presiunii interioare peste valoarea de 10-12 bari;
-manerul (11) pentru agatare la post sau pentru manevrare;
-bride pentru fixare la post;
-un cerc metalic (10) la partea inferioara pentru protejarea fundului stingatorului si pentru stabilitate verticala la asezarea pe sol;
-cuiul (13) legat cu o sarma sau sfoara suficient de lunga pentru a permite desfundarea sau verificarea ajutajului.
BUTELIA DE STICLA (3) fixata in interiorul corpului stingatorului la partea inferioara prin autoghidare intr-o adancitura a fundului recipientului,iar la partea superioara cu un suport tronconic (4) cu orificii laterale care face legatura intre gatul buteliei si gura de umplere.Este confectionata din sticla transparenta si are capacitatea de 1,5 litrii
Inainte de incarcare se demonteaza capacul,se extrage butelia de sticla,se spala
bine cu apa calda atat butelia cat si corpul stingatorului, interior si exterior,se clateste bine pentru a fi eliminate eventualele impuritati dupa care cu ajutorul cuiului se verifica ajutajul de evacuare a spumei.
Dupa umplere,exteriorul buteliei de sticla se spala cu apa pentru indepartarea
eventualelor urme de solutie acida si numai dupa aceea se introduce butelia in corpul stingatorului ,in masa de solutie bazica iar cu partea superioara prin intermediul suportului tronconic in locasul special de la gura de umplere.
Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe gulerul gurii de umplere
prevazut cu garnitura de cauciuc pentru etansare.
In timpul operatiunilor de demontare ,preparare a solutiilor si incarcare a
stingatorului se vor lua o serie de masuri de precautie cum ar fi :
-folosirea unui echipament de protectie adecvat:salopeta,manusi de cauciuc,cizme
de cauciuc,sort impermeabil,ochelari de protectie.
-inainte de demontarea capacului se va asigura ca nu exista presiune in interior
folosindu-se in acest scop un cui sau o sarma care se va introduce in ajutaj.
-in timpul demontarii nu se va sta aplecat deasupra stingatorui,preferabila fiind
folosirea unei mese sau banc pe care sa se aseze stingatorul
Pentru punerea stingatorului in functiune se procedeaza astfel:
-se desfunda (verifica) ajutajul cu un cui sau sarma;
-se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4-5 ori pentru ca cele doua solutii continute sa se amestece,sa reactioneze si sa formeze spuma chimica;
-tinandu-se stingatorul cu ajutajul in partea inferioara se indreapta jetul de spuma spre locul incendiului;
-daca eventual jetul de spuma chimica se intrerupe datorita obturarii ajutajului la interior ,acesta se desfunda cu ajutorul cuiului sau sarmei legate de manerul stingatorului.
Bioxidul de carbon care ia nastere in timpul reactiei chimice dintre substantele A
si B creeaza o presiune suficienta (cca. 8-10 bar) pentru eliminarea intregii cantitati de spuma produsa.Stingatorul functioneaza pana la golirea complete deoarece odata reactia inceputa nu mai poate fi oprita.
Dupa cum se preciaza in "Regulile pentru clasificarea si constructia navelor
maritime" (RNR) partea a VI-a art. 5.1.9.3. pentru fiecare trei stingatoare a caror incarcare se face la nava,se vor prevedea doua incarcaturi de rezerva.Incarcaturile de rezerva se vor pastra in locuri de depozitare e echipamentului pentru pompieri.
Firmele producatoare de incarcaturi recomanda ca locurile de depozitare sa fie
uscate ,ferite de umezeala,garantand incarcatura pentru 2 ani de la data fabricarii iar solutii preparate si introduse in stingator ,pentru cel putin un an de la data incarcarii daca pentru preparare s-a folosit o incarcatura aflata in termenul celor doi ani de garantie.
Ca urmare,solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze
caracteristicile minimum un an de la prepararea lor,daca se respecta intocmai conditiile de incarcare si pastrare.
Totusi se impune controlul calitatii solutiilor in primul an dupa incarcare,din 6
in 6 luni,iar dupa aceea din 3 in 3 luni,la 5% din din lotul de stingatoare incarcate la aceeasi data.
In cazul incarcaturilor nedegradate,volumul spumei obtinute este de 7-9 ori mai
mare decat volumul solutiilor din stingator sau,cu alte cuvinte,coeficientul de infoiere Ci= 7-9.De asemenea se cunoaste ca valoarea minim admisa a coeficientului de infoiere este 6.
Pentru verificarea coeficientului de infoiere se pregateste un recipient (de preferat
de sticla) gradat in volume de 70 cm cubi si o masura cu capacitatea de 10 cm cubi.
Se demonteaza capacul stingatorului si se extrage butelia de sticla cu solutia A.
Se scot 6 masuri din solutia B din corpul stingatorului si se introduc in recipientul gradat dupa care se scoate o masura din solutia A si se toarna peste solutia B din recipient.Instantaneu va avea loc reactia chimica dintre cele doua substante si se va produce spuma cu un volum care poate fi aflat dupa diviziunile de pe recipientul gradat, adica exact coeficientul de infoiere.
In cazul in care coeficientul de infoiere este sub 6,solutiile din stingator vor fi
inlocuite.
Stingatorul se curata de praf, se curata ajutajul de evacuare si se verifica starea
garniturii capacului si a supapei de siguranta.Capacul si inelul filetat al corpului stingatoului se ung cu vaselina.
Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat ,se
trece la inlocuirea acestuia,dupa ce se indeparteaza stratul vechi cu ajutorul unei perii de sarma.
SC 90 si SC 180 STAS 4607-84
Descriere
CORPUL STINGATORULUI (1) cu o capacitate totala de 120/205 litrii,confectionat din tabla de otel ,prevazut cu:
-capacul demontabil (2) care se fixeaza in butoane si care este prevazut cu o garnitura de etansare;
-furtunul de refulare (5) , din cauciuc,cu o lungime de 4-5 metrii racordat cu un capat la teava de evacuare si prevazut la celalalt capat cu un ajutaj de refulare a spumei;
-supapa de siguranta (7) prevazuta cu o membrana care trebuie sa se sparga la o presiune de 10-12 bar;
-suportul tubului central (8).
Corpul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulic de incercare de 18
bar fara sa prezinte deformatii remanante,fisuri ,scurgeri sau urme de transpiratii prin metal.
Recipientul se protejeaza la interior prin vopsire iar la exterior prin vopsire cu
vopsea rezistenta la intemperii,culoarea rosu de securitate.Protejarea prin vopsire se face dupa o prealabile degresare,decapare,chituire si grunduire.Suprafetele vopsite trebuie sa fie netede,sa nu prezinte scurgeri,bule,exfolieri sau nuante diferite.
TUBUL CENTRAL (3) cu o capacitate de 16-35 litrii confectionat din teava de policlorura de vinil (neplastifiata).Trebuie sa reziste la o presiune pneumatica de 2,5 bar,fara sa prezinte deformatii remanente,fisuri sau scapari de aer.Sistemul de fixare al tubului central nu trebuie sa permita deplasarea axiala sau radiala a acestuia.
Dispozitivul de inchidere (4) a tubului central este montat pe capacul corpului stingatorului si consta dintr-un robinet actionat cu ajutorul unei roti de manevra exterioara,prin intermediul unei tije filetate.Inchiderea si deschiderea tubului central se face prin simpla manevrare a rotii aflate in exterior.Inchiderea tubului central trebuie sa fie etansa.
SASIUL METALIC prevazut cu doua roti ,cadru pentru manevrare si tamponare (6) pentru protectia recipientului la asezarea pe sol.
Se deschide capacul recipientului,se scoate tubul central,se spala interiorul
recipientului si tubul central cu apa calda.
Se prepara solutiile A si B dupa procedeul aratat la stingatorul manual cu spuma
chimica folosind numarul de incarcaturi corespunzator capacitatii stingatorului.
SOLUTIA A se incarca in tubul central iar solutia B in corpul stingatorului (in pozitie verticala) dupa care se introduce tubul central,se fixeaza in suportii lui,se monteaza capacul cu garnitura de etansare,se strang prezoanele si se monteaza roata dispozitivului pentru inchiderea etansa a tubului central.
Se completeaza apoi fisa stingatorului cu datele necesare,autoadeziva,de culoare
galbena,executata din materiale durabile cu urmatoarele:
-notarea stingatorului;
-simboluri grafice privind clasele de incendiu la care poate fi utilizat si la care este interzisa utilizarea;
-simbolul grafic privind interdictia de utilizare asupra echipamentelor elctrice sub tensiune;
-indicarea prin text si simboluri grafice a modului de punere in functiune;
-principalele caracteristici tehnice:domeniul de temperaturi la care trebuie pastrat stingatorul,lungimea jetului,timpul de descarcare,masa incarcaturii de substanta de stingere,perioada de verificare;
-denumirea intreprinderii producatoare.
Tabelul 3
Caracteristici tehnice ale stingatoarelor SC 90 si SC 180
Caracteristici tehnice |
UM |
SC 90 |
SC 180 |
Capacitate totala recipient |
l |
120 |
205 |
Capacitate minima a tubului central |
l |
16 |
35 |
Lungime minima a jetului de spuma |
m |
6 |
6 |
Masa maxima recipient + incarcatura |
kg |
190 |
326 |
Masa totala a incarcaturii de substanta |
kg |
103 |
206 |
Masa maxima a stingatorului gol |
kg |
87 |
120 |
Timpul de descarcare |
s | ||
Numarul de incarcaturi necesare |
buc |
10 |
20 |
Temperatura mediului ambiant |
Grade |
Pentru punerea in functiune se deschide robinetul tevii de evacuare,se scoate
furtunul de pe suport,se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre locul incendiului si se deschide robinetul tubului central prin manuirea rotii de manevra.Dupa aceasta se agita stingatorul de 4-5 ori,prin coborari si ridicari alternative ale cadrului pentru manevrare dupa care se lasa cadrul in jos pana la contactul tamponului cu solul.
Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata
asupra focarului,datorita presiunii bioxidului de carbon,ce ia nastere in urma reactiei solutiilor in interiorul stingatorului.
Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire,deoarece reactia odata
inceputa nu mai poate fi oprita si ca urmare,se interzice inchiderea robinetului inainte de eliminarea intregii cantitati de spuma de pe teava de evacuare.
Se aplica acelasi procedeu ca la stingatorul SC 9
Stingatorul se curata de praf,se ung lagarele osiei si bucsele rotilor,tija filetata a
dispozitivului de inchidere a tubului central,buloanele capacului recipientului.
Se controleaza starea furtunului de cauciuc ,a supapei de siguranta,a garniturii
capacului,etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central si usurinta cu care ruleaza caruciorul.
Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat ,se
trece la inlocuirea acestuia ,dupa ce se indeparteaza stratul vechi cu ajutorul unei perii de sarma.
Face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte (G) si se foloseste pentru
stingerea incendiilor izbucnite la instalatii electrice, transformatoare electrice,produse petroliere si statii de pompare,nave,avioane sau in anumite spatii inchise in care se afla depozitate fibre textile,grasimi sau obiecte fragile (tablouri,sculpturi,manuscrise,tiparituri).
Cifra care urmeaza dupa simbolul G reprezinta incarcatura de bioxid de carbon
in kilograme.
a.Butelia pentru bioxid de carbon de forma cilindrica,cu o capacitate ce permite
incarcarea (in functie de tipul stingatorului) a 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon,este confectionata din otel si este prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare (3) robinet de inchidere (10) prevazut cu siguranta (2) iar la interior cu o teava sifon prinsa de robinetul de inchidere cu un cap,iar celalalt cap sa se gaseasca fata de fundul buteliei la o distanta de 10 1mm.
La alte tipuri de stingatoare butelia de bioxid de carbon este protejata cu carcase
sau cercuri metalice in exterior.
b.Difuzorul (8) care poate avea forme diferite,confectionat din tabla de aluminiu,
fier,alama sau material plastic rezistent la temperaturi de pana la -40 grade Celsius si prevazut cu un orificiu pentru iesirea zapezii carbonice.
Difuzorul este pus in legatura cu robinetul buteliei,fie direct prin insurubare fie
prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care permite rotirea lui,fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma si prevazut cu un maner de protectie a pielii confectionat dintr-un material termoizolant (de exemplu lemn).
Butelia se incarca la fabricile producatoare de bioxid de carbon cu o cantitate
corespunzatoare tipului stingatorului adica : 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon.
Presiunea de imbuteliere a bioxidului de carbon este de 60-75 bar.
Pentru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul
incendiului si se deschide robinetul buteliei.
Prin deschiderea robinetului,bioxidul de carbon lichid din butelie,datorita
presiunii,iese prin teava sifon si prin furtunul de cauciuc sau teava de otel,patrunde in difuzor unde datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica cu absorbtie de caldura din mediul inconjurator),temparatura bioxidului de carbon scade sub temperatura lui de solidificare (-78,6 grade Celsius) si trece in stare solda sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.
Tabelul 4
Simbolul stingatorului |
Diametrul buteliei mm |
Inaltimea maxima mm |
Inaltimea buteliei mm |
Masa stingatorului incarcat kg.max. |
G1 |
114 |
340 |
240 |
6,2 |
G2 |
114 |
490 |
390 |
9,6 |
G3 |
140 |
490 |
390 |
13,7 |
G6 |
140 |
795 |
695 |
22,6 |
Zapada carbinica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul
incendiului.Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase (arsuri) atunci cand vin in contact direct cu pielea, fapt ce impune manevrarea cu grija a stingatorului.
Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie care trebuie sa
fie de 1,2,3 sau 6 kg in functie de tipul stingatorului.Buteliile care au pierdut 20-25 % din greutate incarcatura,se vor inlocui si se vor trimite la incarcare.
Pentru depistarea eventualelor pierderi mici,neobservabile,se face verificarea
prin scufundarea in apa.
Stingatorul se curata si se verifica periodic ,urmarindu-se starea furtunului de
cauciuc, functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea in apa.
Navele maritime sunt dotate cu mai multe tipuri din aceste stingatoare.Ele se
deosebesc dupa forma exterioara,dispozitivul de declansare,dispozitivul de evacuare si dupa tara constructoare:
a.Dupa forma exterioara:
-cilindrice cu fundul oval;
-cilindrice cu cerc de stabilitate;
b.Dupa dispozitivul de declansare:
-dispozitiv de declansare cu ventil tip rozeta
-dispozitiv de declansare cu maner tip pistol
-dispozitiv cu declansare tip cleste.
c.Dupa dispozitivul de evacuare:
-cu furtun de legatura si difuzor sub forma de teava tronconica turtita lateral
-cu difuzor aplicat direct pe stingator,sub forma de stropitoare
-cu difuzorul sub forma de tava tronconica mica conectat la stingator
-prin teava rigida;
-fara difuzor;
Descriere
Stingatorul transportabil cu CO2 se compune din urmatoarele parti:
a.UNA SAU DOUA BUTELII pentru bioxid de carbon cu o capacitate ce pemite incarcarcarea a 10 kg CO2 fiecare. Butelia este confectionata din otel si are forma asemanatoare cu aceea a buteliei stingatorului portativ cu CO2.In cazul stingatorului cu doua butelii,acestea sunt unite in dreptul robinetelor printr-o conducta comuna la care se racordeaza furtunul asigurandu-se astfel folosirea CO2 din ambele butelii in acelasi timp .
b.DIFUZORUL cu o constructie asemanatoare constructiei difuzorului de la stingatorul portativ cu CO2 (teava tronconica turtita lateral cu portiunea de prindere confectionata din material termoizolant.
c.SASIU METALIC prevazut cu doua roti, cadru pentru manevrare,picior de sprijin,coliere pentru fixarea buteliei si suportului furtunului.
Incarcare
Incarcarea se executa la fel ca in cazul stingatorului manual cu bioxid de carbon,
difera doar cantitatea cu care este incarcat,respectiv 10 kg CO2 pentru fiecare butelie la o presiune de 60-75 bar.
Functionare
Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul de cauciuc, se
indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschid progresiv robinetele ambelor butelii (sau numai robinetul unei singure butelii dupa necesitati).
Transformarea bioxidului de carbon in zapada carbonica are loc in urma aceluiasi
fenomen de detenta explicat la stingatorul portabil cu CO2.
Controlul incarcaturii stingatorului
Incarcatura stingatorului se verifica prin cantarire la fel ca in cazul stingatorului
portabil cu CO2, cantitatea de CO2 din butelie trebuie sa fie de 10 kg.
Intretinere
Se ung lagarele osiei caruciorului,se verifica fixarea buteliilor pe carucior , iar
celelalte operatii de intretinere se executa la fel ca la stingatorul manual cu CO2.
STINGATORUL CU PRAF SI BIOXID DE CARBON P1,P3,P5,P6,P10 STAS 4918-78
Se foloseste pentru stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere interna si
instalatii electrice precum si pentru stingerea unor substante ca acetilena, acetona ,sodiu ,potasiu,magneziu strontiu,fosfor alb sau galben,electron,colofoniu,lacuri si vopsele pe baza de nitroglicerina,produse petroliere si alcool in cantitati mici,filme,etc.
Cifra care urmeaza dupa simbolul P reprezinta incarcatura de pulbere stingatoare
(praf) in kilograme.
Tabelul 5
Caracteristici tehnice principale
Caracteristica |
U/M |
P1 |
P3 |
P5 |
P6 |
P10 |
Masa incarcaturii de praf |
kg |
1 |
3 |
10 |
||
Capacitate butelie CO2 |
Cm3 |
60 |
100 |
146 |
180 | |
Incarcatura minima CO2 |
g |
40 |
75 |
110 |
130 | |
Masa stingator gol |
kg |
1,36 |
5,85 | |||
Masa stingator plin |
kg |
7,27 |
9,71 |
18,84 |
||
Timp evacuare praf |
s |
5-8 |
8-10 |
8-10 | ||
Distanta minima jet |
m |
3,5 |
3,5 |
3,5 |
4 |
4 |
Descriere
a.RECIPIENTUL (1) de forma cilindrica confectionat din tabla de otel avand o
capacitate care permite incarcarea unei cantitati de 1,3,5,6 sau 10 kg pulbere stingatoare.
Partile componente ale recipientului se asambleaza prin sudare. Cordoanele
nu trebuie sa prezinte discontinuitati,goluri,sufluri,sau incluziuni,neuniformitati ale latimii si inaltimii cordonului,scurgeri de metal topit sau arsuri.Dupa sudare,recipientul stingatorului trebuie sa aiba forma cilindrica ,fara deformatii visibile cu ochiul liber.Recipientul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulica de minimum 18 bar ,fara sa prezinte asudari , scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi sau deformatii permanente.
La exterior recipientul este prevazut cu gura de umplere, capac dop metalic filetat
(5) ,maner de manevrare (9),furtun de cauciuc (10) prevazut cu ajutajul (11) si niplu pentru racordarea furtunului (12).
b.BUTELIA CU CO2 (2) de forma cilindrica ,trebuie sa fie etansa si sa reziste la
presiunea hidraulica de minim 250 bar. Fara sa prezinte asudari, scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi,sau deformatii permanente.In acelasi timp butelia trebuie sa reziste fara sa se sparga la o presiune hidraulica de distrugere de cel putin 420 bar.
Dupa umplerea cu CO2,butelia se etanseaza cu o membrana din cupru (3) cu
ajutorul unei reductii (13).
c.DISPOZITIVUL DE DECLANSARE se afla in dopul metalic (5) si este compus
dintr-un ansamblu format din cuiul perforator (6), resortul (7),siguranta (8),reductia (13) si membrana (3).
In interiorul recipientului stingatorului, in continuarea racordului (12) se afla
teava (15) care ajunge pana la partea inferioara la 10/15 mm de fundul recipientului.
Butelia de CO2,este instalata in tubul de protectie (4) prevazut la partea inferioara
cu ventilul (14) astfel ca butelia nu vine in contact direct cu pulberea stingatoare
|