MORTARE CU LIANTI ANORGANICI
A. GENERALITATI
Definitie
Mortarele sunt materiale omogene realizate prin amestecarea liantilor, a nisipului si a apei. Partea de rezistenta e alcatuita din nisip -partea inerta din punct de vedere chimic, lianti cu apa -partea activa. Acestea au rolul de a lega intr-un tot unitar agregatele(nisipul).
Aceste materiale omogene (mortarele) se folosesc pentru obtinerea zidariilor atât din piatra artificiala (blocuri BCA, caramizi) cat si din piatra naturala rezultând mortarele de zidarie.
Totodata mortarele se folosesc pentru protectia suprafetelor zidite, rezultând m 10310c218k ortarele de tencuieli.
Clasificarea mortarelor
a) Dupa domeniul de activitate: -m pentru tencuieli
-m de zidarie
b) Dupa destinatie: -m obisnuite
-m speciale
c) Dupa natura liantului utilizat: - m cu lianti hidraulici
- m cu lianti nehidraulici
d) Dupa densitatea aparenta a m proaspete: - m obisnuite ra 1950 kg/m3
- m grele ra >1950 kg/m3
e) Dupa consistenta:- m fluide
- m plastice
- m vârtoase
f) Dupa marca (rezistenta la compresiune in daN/cm2 si determinata la 28 zile):
- mortar M4
- mortar M20
- mortar M25
- mortar M100
g) Dupa compozitie: - m unitare confectionate de un singur liant
- m mixte confectionate cu cel putin doi lianti
B. MATERIALE COMPONENTE ALE MORTARELOR
Liantii -se pot utiliza atât lianti nehidraulici(ipsos, var) cat si lianti hidraulici. Pentru toti liantii sunt valabile conditiile de calitate impuse de standarde (vezi cap. lianti).
Varul gras se foloseste fie ca liant de baza(m pe baza de var), fie ca adaos la m de ciment. Modul de utilizare poate fi diferit de la varul pasta pana la varul nestins macinat.
Ipsosul se foloseste fie ca liant de baza, fie ca adaos la m de var pentru a mari rezistentele mecanice.
Cimentul portland cu sau fara adaosuri se foloseste ca liant de baza (de regula) si numai in unele situatii speciale ca adaos pentru marirea rezistentelor mecanice.
Agregatele (nisipul)
Pentru m grele (ra >1950 kg/m3) se folosesc atât nisipurile naturale cat si cele provenite din concasarea rocilor dure. Pentru m usoare se folosesc nisipurile usoare (vezi cap. agregate).
Este necesar sa se respecte conditiile de calitate si caracteristicile studiate anterior (granulozitatea sau înfoierea). Un rol important îl reprezinta si forma granulelor( se prefera cele cu forma rotunda).
Apa de amestecare se introduce conform compozitiilor calculate. Se foloseste conform standardelor apa potabila, apa nepotabila cu conditia sa nu fie infestata, apa mineralizata cu conditia ca sarurile solubile sa se gaseasca intr-un procent mai mic de 2%.
La m care contin ciment apa de amestecare nu trebuie sa fie impurificata cu substante organice ci mai ales cu cele rezultate de la fabricile de zahar. Aceste substante întârzie fenomenul de priza.
Obs. In situatia in care e necesar ca m sa reziste la alte conditii decât cele obtinute in mod curent in componenta m se vor introduce adaosuri. Procentul in care se introduce adaosul este foarte mic si se calculeaza pe baza unor experimente rezultând procentul optim.
S-a constatat ca depasindu-se valoarea optima a adaosului s-au obtinut efecte contrare.
C. CARACTERISTICILE MORTARELOR
In stare proaspata
a) Densitatea
ra =(m2-m1)/V ; [kg/m3]
b) Consistenta (plasticitatea) m -exprima capacitatea de deformare a acestora sub actiunea greutatii proprii sau a unor forte exterioare. Determina lucrabilitatea amestecului. In functie de cantitatea de apa de amestecare consistenta m poate fi:
- fluida
- plastica
- vârtoasa
Determinarea experimentala se realizeaza cu conul etalon. Valorile standardizate sunt date in functie de tipul de m obtinut.
c) Segregarea -reprezinta caracteristica m de a se dezamesteca in timpul transportului sau a punerii in opera. Separarea materialelor componente duce la obtinerea unor straturi in m cu consistente diferite. Amestecarea m înainte de punerea in opera e obligatorie.
Determinarea experimentala se realizeaza prin 2 metode prin care se obtine un coeficient de segregare. Metodele sunt diferite in functie de tipul de m. se foloseste, pentru ambele metode, conul etalon facându-se raportul dintre 2 determinari: înainte si dupa transport.
d) Capacitatea de retinere -reprezinta aptitudinea mortarelor de a retine apa atunci când vin in contact cu stratul suport. Exista 2 metode:
prin vacuumare -reprezinta eliminarea apei dintr-o cantitate de m in anumite conditii de vacuum prin masurarea consistentei.
% Rav =Cfinal /C initial *100 ,unde: C-consistenta
cu strat absorbant -se exprima prin indicele de retinere a apei ce reprezinta apa retinuta de m dupa ce acesta a fost introdus intr-un inel de dimensiuni standardizate lasat o ora in contact cu un strat absorbant
% Raa = [1-mabsorbant /mmortar ]* 100
De regula Rav trebuie sa fie aproximativ 70%.
De regula Raa trebuie sa fie aproximativ 90%.
e) Tasarea la amestecare (T%) -micsorarea volumului m raportata la suma volumelor componente ale materialelor.
T (%) =[( Va+ Vag+ Vc) -Vm ] / (Va+ Vag+ Vc) *100
unde: Va -volumul apei
Vag -volumul agregatului
Vc -volumul cimentului
Vm -volumul mortarului
Se considera mortar obisnuit când tasarea este in jur de 30-40%.
In stare întarita
Se determina de regula rezistentele mecanice ale mortarelor. Se confectioneaza epruvete sub forma de prisma 4*4*16cm. In unele situatii se pot confectiona cilindri D=8cm, h=2cm.
a) Rezistenta la compresiune -reprezinta marca m si se determina la u interval de 28zile de zile de la prepararea amestecului. Epruvetele sunt pastrate in conditii standardizate (in apa, in aer). Determinarea se face pe resturile obtinute din încercarea încovoierii.
Rc =Fmax /A [daN/ cm2] unde: Fmax -forta maxima ce a produs distrugerea
A -suprafata
b) Rezistenta la încovoiere -se determina pe epruvetele mentionate anterior.
Ri =3/2 * Fmax* l /a3 [daN/ cm2]
unde: Fmax -forta maxima ce a produs distrugerea
l -distanta dintre reazeme
a -sectiunea (4)
c) Rezistenta la inghet-dezghet repetat (gelivitate) -reprezinta caracteristica mortarelor întarite de a rezista la un numar de 15 cicluri de inghet-dezghet repetat.
Se considera ca sunt îndeplinite conditiile in situatia in care pierderea de rezistenta nu depaseste 25% iar pierderea de masa 5%.
d) Contractia mortarului -reprezinta micsorarea dimensiunilor m in cazul procesului de întarire. Pentru simplificare se masoara lungimea initiala si cea finala a epruvetei dupa 28 de zile înainte de a o supune la alte determinari.
Dl = l0 -l1
e Dl /l0 *100
unde: l0 -initial
l1 -final
D. TIPURI DE MORTARE
Mortare de zidarie
Sunt alcatuite din liant agregat de la 0-7mm si apa. În functie de tipul de zidarie si materialele componente ale acestora consistenta e variabila (de la plastic la vartos). De regula liantul utilizat e cimentul portland cu sau fara adaosuri.
Mortare de tencuieli
Se caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi materiale componente, deosebirea constand în consistenta (plastica) si cantitatea de liant care este mai mare.
Caracteristic pentru acestea sunt straturile componente care, în cazul general sunt: sprit-ul, grund, tinci.
Sprit-ul e un lapte de ciment cu care se stropeste zidaria si are rolul de a facilita legaturile dintre zidarie si stratulo urmator.
Grund-ul (strat de baza) se executa în G=8-15mm, fiind un mortar de consistenta plastica preparat cu nisip de la 0-3.15.
Tinci-ul (strat vizibil) are o grosime maxima de 5mm dintr-un mortar fluid-plastic preparat cu nisip 0-1.
Cazul particular îl constituie mortarul care se foloseste pentru reparatii sau plafoane. În acest caz primul strat e realizat dintr-un mortar de ipsos numit smir (reparatii pe plasa de rabitz). În continuare se aplica grund si tinci. Pentru suprafetele ce urmeaza a fi tratate deosebit se aplica gleturi (mortare de ipsos) speciale cu care se realizeaza finisarea definitiva.
Tipuri de tencuieli
Tencuiala bruta -se foloseste pentru constructii agrozootehnice, fiind aplicata într-un singur strat. În acest caz mortarul are G=20mm.
Tencuiala sclivisita -este alcatuita din 2 straturi de mortar, respectiv grund confectionat cu nisip de la 0-3.15mm, 20mm si tinciul confectionat cu nisip 0-1m
Prezinta o suprafata neteda si impermeabila. Se poate gletui.
Tencuiala de beton (vezi caz general)
Tencuiala pe rabitz
Tencuiala decorativa -care prezinta în componenta sa si coloranti
Tencuiala impermeabila -care realizeaza ac. caracteristici prin punerea în opera
Se foloseste aerul comprimat. Dispozitivul utilizat se numeste TORCRET.
|
