Notiuni generale despre industri

Notiuni generale despre industri: intreprinderi industriale= tot c-tiilor si a instalatiilor care concura la desfasurarea procesului de productie. Atelierele=pentru confectionat, pt reparatii:masini, utilaje,etc. Sectia de productie:se se caracterizeaza prin cuprinderea mai multor faze succesive de activitate (debitare, sudura, strungari). fabrici: consum produse. Uzine: mai complexe mai mari rezulta utilaje , materii prime. combinate. Amplasarea unitatilor industriale in teritoriu: criterii: tenico-economice; social-politice. Factorii tehnico-economici: materia prima sa fie amplasata cat mai aproape de resurse, combustibilul si energia electrica, apa, mijloacele de transport, forta de munca. Amplasarea unitatilor industriale in cadrul centrelor urbane: Zone industriale: amplasarea poate fi: independenta (perioada de inceput, industrii nepoluante), grupata (zone industriale). Criterii de grupare: surse si retele de eneregie electrica si termica; surse de alimentare cu apa, retelle de canalize+statii de epurare, statii si triaje si linii de cale ferata, sosele si drumuri uzinale, centre tehnice de reparatii si intretinere, existenta unei baze auto, unitati de cercetare si studii si proiectare, dotari sociale si sonitare si culturale de invatamant, baze de productie anexa, retele de transport in comun si de alimentare publica. Amplasarea trebuie sa tina cont si de configuratie terenului in raport cu directia vanturilor dominante . concentratia nocivitatilor: c= c/(2c² R_v(R-R₀) (mg/m³) unde: c=cant de nocivitati evacuate mg/s; a=coef de corectie in functie de temp(0.10.5), v=viteza vantului. Pozitia in raport cu zonele locuite: a)in prelungire; b)in paralel; c)in balanta; d)in alternanta; e)insular. Elemente de baza pt proiectare planului general: elementele procesului tehnologic: Zonificarea unitatilor industriale: Procesul tehnologic general: tot fazelor succesive de prelucrare a materiei prime in vederea obtinerii produsului finit. Schematizarea procesului tehnologic: fezele. procesul tehnologic de detaliu: totalitatea operatiunilor de prelucrare care au loc in sectii ateliere.

ex fabrica de prefabricate

1)castel de apa; 2)depozit de agregate; 3)depozit de ciment; 4)depozit de armaturi; 5)statia de preparare a bet; 6)atelierul de arm; 7)hala de prefabricate; 8)centrala termica-incalzire si procedee de tratare; 9)depozit de prefabricat; 10)atelier de intretinere. Fluxul de materiale: 3 cerinte: parcurgerea drumului cel mai scurt caracter continuu; folosirea mijloacelor aptime de transport. Tipuri de transport: pe oriz(hale parter); pe vert(hale cu mai multe niveluri); mixte. Fluxul de oameni: sa nu se intersecteze fluxul de materiale cu fluxul de oamni; fluxuri pe trasee paralele. Zonificarea unitatilor industriale: zona social-administrativa(intrare, casa poarta, birouri, compart. ec.); zona de productie (subzona prelucrarilor la cald; subzona prelucrarilor la rece); zona de montaj-finisaje:(realizarea produsului finit); zona de intretinere: (remize, ateliere,etc); zona energetica; zona depozitelor:(materii prime, produse. ocupa suprafete mari si sa fie cat mai aproape de caile rutiere). Transportul industrial: criterii care determina alegerea sistemelor de transport: natura materialelor; vol si greutatea lor; distantele de parcurs; spatiul in care se desfasoara procesul de transport; eventuale operatii conexe. In functie de modul de desfasurare a transp ind se dispun in 3 cat.: tr deasupra solului; tr la sol; tr pe apa. in raport cu incinta unitatilor ind tr se clasifica in 2 tipuri: tr interior; tr exterior. Transportul pe calea ferata: caile ferate normale (ecanamente 14 35mm);cai ferate inguste 600mm, 750, 1000mm. gabiritul de incarcare (limita in care trebe sa se incadreze marfa in vagon. Diferite tipuri de vagoane: vagoane inchise; platforme deschise; cisterna; v. cu descarcare prin varsare. Gabiritul de libera trecere impune golurile pt porti trebuie sa aiba latimea de 4,5m sin inaltimea de 4,8m. Declivitatea liniei: 1 --2% , pt eca. norm. 3%. Modul de organizare al retelelor C.F. in incintele inchise: retele cu linii moarte; retele cu linii de trecere; retele inelare; retele mixte. Transportul rutier: retea de transport rutier: artera de legatura; reteaua de drumuri interioare(artera principala, drumuri principale, drumuri secundare).Profilul transversal: Mijloacele de tr folosite pt transport: autocamioane, remorci; transport paletizat; containere. Tipuri de sisteme rutiere: Transportul deasupra solului: au structura proprie deci nu incarca structura constructiei; sprijina pe structura de rez a constructiilor: poduri rulante, macarale in consola, grinzi rulante suspendate, monosine. Poduri Rulante: pot fi: de uz general sau speciale. Alcatuirea: din 2 perechi de grinzi principale dispuse transv. sprijinite; la capete pe 2 gr longit.

1)gr. transv. interioara; 2)gr. transv. ext.; 3)gr. de capat; 4),5)contravantuiri oriz.; 6)contravantuiri vert; 7)carucior; 8)dispozitiv de incarcare. Modul de functionare: clasa de utilizare= durata de functionare efectiva a pudului. Starea de incarcare: usoara, medie, si grea. (uz ocazional lucreaza la sarcina maxima; uz preponderent lucreaza la sarcina maxima) Grupa de functionare:

suspensie flexibila cu cabluri de ridicare; suspensie rigida cu carlige metalice rigide. Forte generate la functionarea podului rulant: forte vert. P₁-P₃; forte oriz longitudinala P_l demararea si oprirea podului rulant la nivelul sinei superioare; trasversala P_t demarare si oprirea caruciorului; trasversala P_s; longit. P_T) P_t -pt suspensie flexibila P_t=1/20(G_c+Q) (G_c=greutate carucior) pt suspensie rigida P_t=1/10(G_c+Q) P_S=1/S*P_max; P_T-pt suspensie flexibila P_T=(m_fV_p²)/f_T, m_f= 1/g[G_P/2+ G_c*(L_p-C₁)/L_p]; pt susp. rigida: P_T=(m_rV_p²)/f_T unde: m_f= 1/g[G_P/2+ (G_c+Q) * G_c * (L_p-C₁)/L_p]; V_p= vit podului rulant la lovirea tamponului. V_p=0.7V_max f_T=comprimarea transportului sub forta (0.10.2). Macarale portal si semiportal: Poduri rulante monogrinda: sarcini reduse15tf; o grinda echipata cu un electropalan; circulara pe cai de rulare proprie; grupa a II-a de functionare. Grinzi rulante suspendate: un profil laminat I pe care se deplaseaza o cale de rulare. Au capacitati de o ..8tone. Au actionare electrica

Monosinele: sunt alcatuite dintr-o cale de rulare - profil I. Sasrcini pana la 5t. Pe travee rectilinii cu eventuale devieri. sunt suspendate la partea de jos a fermelor. Macarale in consola: Transportul prin benzi rulante: asigura tr. minereurilor in vrac. benzile pot sa fie: benzi deschise sau benzi cu galerii

Transportul prin conducte: se clasifica in: conducte inglobate; conducte supraterane.

Cladiri industriale: elemente generale: alegerea materialului: elemente de structura(lemn, caramida, bet arm, metal); elemente de inchidere. Alegerea solutiilor de alcatuire a cladirilor ind.: cerintele fluxului tehnologic marimi de suprafata +inaltimi; incarcari asupra cladirii->scheme statice; natura terenului de fundatie--tasari diferite->scheme; modul de executie, tipul de executie, scopul.

Incarcari si scheme statice: Hale industriale: doua criterii: conditii optime de adapostire(protectia contra intemperii); necesitati legate de cerinte tehnologice ale proceselor tehnologice. forma halelor ind. poate fi: cladiri dreptunghilare->fluxuri tehnologice liniare. forma halelor depinde si de necesarul de lumina naturala pt fluxul tehnologic. Dimensiunile halelor depind si de dimensiunile utilajelor. Stabilirea inaltimii halelor se face tinand cont de gabaritul utilajelor tehnologice si de mijloacele de transport. In cazul halelor cu pod rulant stabilirea inaltimii se face tinand cont de: inaltimea utilajului; gabaritul necesar trasportului; spatii de siguranta .

Inaltimile grinzilor cailor de rulare: grinzi metalice simplu rezemate[h_g=(1/8--1/12)T]; grinzi metalice continue [h_g=(1/12--1/20)T]; grinzi din beton armat h_g=(1/10--1/20)T. Pt transport gabaritul maxim este de 3500mm. h_s= h_g+b+h₁+f+h₀. h_i=H_s+b- h_g+h₁. Alcatuirea constructiva a halelor din beton: pot sa fie: structuri monolite; structuri prefabricate(creste viteza de executie, tipizari); structuri din beton precomprimat. Dispunerea constructiva a elementelor halelor din bet.: Asezarea longitidinala: elemente de acoperis: Legatura intre stalpi si grinzi se realizeaza sub forma de articulatie: Mom de in constant pe h si care au console<10t, stalpii vor avea mom de inertie variabil pe ianltime. Alcatuirea constructiva a halelor metalice: halele cu poduri rulante pot fi : u console pe stalpi-sectiune identice pe inaltime; cu stalpi cu momente de inertie >10t. Structura de rezistenta este din cadre transversale care se leaga longitudinal cu grinzile cailor de rulare, cu elemente de acoperis, cu contravantuiri din planul peretilor placuta metalica prin intermediul ei sa corecteaza greselile de executie

Riglele cadrelor pot fi : cu inima plina; grinzi cu zabrele(articulat prins; incastrat prins). Prinderea riglei(la fata stalpului; pe capul stalpului-prin piese de centrare). La fermele care sunt prinse articulat prima diagonala este descendenta. Incarcarea contravantuirilor din planul peretilor:

Pereti: din zidarie: au rol de inchidere sau de rezistenta. la cladirile cu structuri in cadre preia incarcarea din vant sau preia greutatea proprie. Peretii portanti sprijina pe elemente structurale de rezistenta. Reazema prin intermediul riglelor de inchidere. Peretii pot sa fie si ca rol de filtru impotriva luminii, aerului, accesului oamnilor,etc. Impedeca patrunderea umiditatii si patrunderea vantului. Modul de dispunere fata de elementele de structura(stalpii halelor): din BCA: Pereti din panouri cu trei straturi : gen sandwich: 2 fete din b.a. si un miez din bet usor(zgura BCA). Pereti din azbociment: pot fi: placi ondulate(izolate, neizolate); placi netede. Peretii din tabla de otel: cu inchideri neizolate, inchideri izolate termic. Suprapunerile transversale cca100mm, cele longitudinale prin popi, nituri. Calculul peretilor: pereti usori (incarcari din vant, greutatea proprie). Sunt preluate de structura de sustinere (rigla de fatada, stalpi de fronton) Verificarea de rezistenta: = M_x/W_x+M_y/W_y≤1,1R. Verificarea sagetii: f=5*p_v *l²/(384E*I_x); f<f_a=l/250. Invelitorile acoperisurilor: alcatuirea de principiu a unei structuri unei invelitori: partea de rezistenta; bariera de vapori, termoizolatie, partea de izolare. Invelitorile din tabla: pot fi: din tabla neteda(necesita un strat de asezare); din foi de tabla ondulata; din tabla cutata care poate fi: neizolata termic sau izolata termic(compuse sau tip sandwich). Invelitori din azbociment: azbociment sub forma de placi ondulate(mari, medii, mici). Invelitori din beton: pot fi: bet monolit, prefabricate din b.a. sin b. precomprimat(EP, EPL, ECP, ECPL, ETC, T) Invelitori din placi BCA: -nisip GBN -cenusa GBC

Invelitori din azbociment Pardoseli industriale: trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: cerinte impuse de conditiile de munca; cerinte impuse de natura proceselor tehnologice (rezistenta, uzura, suprafete continue, rezistenta la coroziune, rezistenta la foc, reparatii usoare. Alcatuirea constructiva: rostul: Calculul fundatiilor pardoselilor: M_x=P_*x; W=b_*h²/6=2x_*h²/6=xh³/3 σ=M_x/W_x=P_*x/( xh³/3 )=3P/h²≤1,7R_t h≥√(3P/R_ti) h=√[(α P c η)/R_ti]; c=1,72.0 η=1,11.2coef dinamic. Verificarea presiunii pe teren: b= 1.6D²+h²-0.675h) P_t=p/(M_*(p/2+b)²)=4_*P//(M_*(p/2+b)²)≤P/P_conv Imbracamintile pardoselilor industriale: pot sa fie monolite (despartite prin rosturi); prefabricate. Imbracamintile monolite pot sa fie: din ciment, bituminoase, din rasini epoxidice. Imbracamintile prefabricate pot sa fie: din pavele, din lemn, metalice, din ciment. Detaliu imbracaminti din mozaic:

Imbracaminti din placi Pardoseala cu hidroizolatie si termoizolatie: Imbracaminti din materiale bituminoase: asfaltice executate la cald sau din suspensie de bitum filerizat. Imbracaminti metalice: placi din fonta(otel). Asezarea pe placa din bet prin intermediul unui strat intermediar de mortar de ciment (sau nisip).

Pardoseli din placi de fonta 50 x 50 cm: Imbracaminti din mase plastice: pot sa fie din covoare pvc sau turnate la fata locului (rasini expozidice). Pavajele: din piatra naturala (granit, bazalt, andecit, 44 x 16 x 20 cm; calup din granit 9 x 9 x 9), din caramida plina. Trotuarele: 0.4-1.5m latime, rosturi din 2 in 2 m. au doua straturi (fundatia si strat de uzura). Trotuar din beton monolit: Trotuare cu fundatie din bet + strat de uzura din asfalt:

Porti si usi: fluxul de materiale -porti; flux uman-.usi. cerinte care trebuie sa le indeplineasca: rezistenta la incendiu, etanseitate-pierderi de caldura; antifonice, rezistenta la radiatii, antiscanteie, rezistenta termica, manevrare. Golurile sa fie conforme cu modularea cladirii 3M=30cm. Usa cu doua canale: fara sau cu izolatie termica, ramele canalelor din teava formata la rece, tablierele din tabla de otel.