Operatii de cimentare la sondele de productie

Operatii de cimentare la sondele de productie.

Principalele operatii de cimentare la sondele de productie se fac pentru:

- izolarea totala sau partiala a unui strat productiv, pentru reducerea ratiei apa - titei sau a ratiei gaze - titei;

- izolarea unui strat inferior in scopul incercarii altor strate superioare;

- recimentarea spatiului inelar, in cazul cimentarilor primare, nereusite.

Cimectarea este realizata prin aducerea laptelui de ciment la nivelul zonei care trebuie consolidata, cu ajutorul lingurii sau prin tevile de extractie.

5.3.1. Cimentarea cu lingura

La sondele cu adancime mica (pana la 1500 m), care deschid strate foarte permeabile, ceea ce face imposibila circulatia si mentinerea sondei plina, se aplica pentru izolarea stratului productiv cimentarea cu ajutorul lingurii.

In unele cazuri, cand intervalul perforat este mare, pentru a nu folosi prea mult lapte de ciment, fiind nevoie de mai multe marsuri cu lingura de cimentare si existand pericolul prinderii lingurii, se va umple coloana sondei in dreptul perforaturilor cu nisip. Peste acest nisip se face un dop de huma pentru izolare si apoi un alt dop de piatra pentru deschiderea supapei lingurii.

 

a b.

Fig. 5.13. Lingura de cimentare

Cel mai simplu model de lingura utilizata pentru cimentare este schematizat in figura 5.13.a.

Operatia de cimentare se desfasoara astfel:

- Se umple lingura cu lapte de ciment la suprafata;

- Se introduce lingura in sonda cu cablu de manevra;

- Se realizeaza descarcarea laptelui de ciment din lingura prin ferestrele practicate in partea inferioara. cand se ajunge cu lingura pe podul de piatra de la talpa sondei.

- Se lasa sonda in pauza 24 ore;

Se controleaza oglinda de ciment cu o lingura de curatat si o geala;

- Se verifica etanseitatea cimentului.

In momentul cand placa de reazem se afla pe podul de piatra prin constructie supapa ramane deschisa datorita unui sistem de blocare cu arc, care este prezentat in detaliu in schema 5.13.b. Acest sistem de blocare este necesar pentru a permite descarcarea completa a lingurii de lapte de ciment, cand se va ridica de pe talpa sondei.

Daca oglinda de ciment este tare, se umple sonda cu lichid si daca aceasta se mentine plina, cimentarea a reusit.

Pentru a verifica etanseitatea dopului de ciment se poate face o proba de golire: se extrage lichid din sonda pe o anumita adancime si daca nivelul nu creste, inseamna ca cimentarea este buna. In caz contrar se repeta operatia.

5.3.2. Cimentarea prin tevile de extractie

Aducerea laptelui de ciment, la nivelul perforaturilor care urmeaza a fi cimentate, prin tevile de extractie se face dupa cum este cazul, fie prin cadere sub greutatea proprie (cimentare libera), fie prin impingere cu pompa agregatului de cimentare.

Densitatea laptelui de ciment se alege in functie de adancimea sondei.

a. Cimentarea libera

Acest mod de cimentare inseamna realizarea unui dop de ciment la talpa sondei fara a utiliza agregatele de cimentare.

Sondele la care se aplica aceasta cimentare au adancimi sub 1000 m, iar necesarul de lapte de ciment nu depaseste in general 500 litri. Est 656g63g e posibila cimentarea libera numai daca gaura de sonda se mentine plina.

Cand este nevoie de mai mult ciment, in sonda se va realiza un dop de nisip pentru astuparea perforaturilor, apoi se cimenteaza.

Pentru realizarea operatiei de cimentare libera se procedeaza astfel:

- Se prepara laptele de ciment intr-o haba.

- Se toarna laptele de ciment printr-o palnie montata in capul tevilor de extractie si acesta va curge prin tevi sub propria greutate. Tevile de extractie trec printr-un prevenitor, avand capatul superior cu 3 - 5 m mai sus decat conducta de evacuare de la coloana, iar capatul inferior (sabotul), cat mai aproape de talpa.

- Se inchide partial ventilul de la conducta de evacuare de la coloana, pentru ca palnia sa se mentina plina in timpul turnarii laptelui de ciment in ea si pentru avansarea uniforma a acestuia sub forma unui dop compact.

- Se introduce apa in cantitate suficienta in urma laptelui de ciment, astfel ca atunci cand laptele de ciment a ajuns la talpa, coloanele de lichid sa se situeze la acelasi nivel atat in tevi, cat si in spatiul inelar.

- Se retrag tevile de extractie cu sabotul la adancimea la care trebuie sa fie oglinda, urmand ca excesul de lapte de ciment sa fie spalat cu apa.

Spalarea se realizeaza legand tevile de extractie sau coloana la o sursa de apa - un hidrant. Daca presiunea la hidrant este mica si evacuarea laptelui de ciment prin coloana prezinta riscuri, se renunta la spalare, iar dopul de ciment se frezeaza ulterior.

- Se lasa sonda in pauza cca. 24 ore pentru prizarea cimentului,

- Se incearca rezistenta oglinzii de ciment, apasand cu tevile de extractie cu o greutate de cca. 3 tone.

- Se face proba de etanseitate a cimentarii prin golirea gaurii de sonda sub nivelul static prin pistonare. Daca nivelul de lichid se mentine constant in sonda inseamna ca cimentarea a reusit.

b. Cimentarea la nivel

Aceasta cimentare se aplica la sondele la care stratul productiv care urmeaza sa fie cimentat este la o adancime peste 1500 m si este foarte permeabil. Deci cimentarea la nivel se aplica atunci cand gaura de sonda nu se poate mentine plina din cauza permeabilitatii mari si nu este posibila circulatia.

Pentru a obtine o circulatie in sonda se incearca o colmatare utilizand un noroi tratat in mod adecvat ca sa fie foarte vascos. Fluidul se preparat cu bentonita, geluri sau cu var stins in cantitate de 2000 - 3000 l ,

- Se introduce in sonda fluidul preparat prin tevile de extractie cu ajutorul pompelor.

- Se asteapta cca. 10 ore pentru colmatare.

- Se ridica tevile pana ajung cu sabotul deasupra pachetului de noroi si se incearca circulatia. Daca nu se va obtine circulatie, operatia se repeta de 2 - 3 ori, incercandu-se colmatarea cu diverse materiale fibroase.

Se aplica cimentarea la nivel daca incercarile de colmatare a stratului nu dau rezultate,.

Operatia de cimentare in acest caz decurge astfel:

. Se pompeaza lapte de ciment cu o densitate de 1800 - 1850 kg/m³ prin tevile de extractie care au sabotul aproape de talpa. Cantitatea de lapte de ciment este cu 20 - 30% mai mare decat cea necesara pentru formarea oglinzii la punctul dorit.

. Se introduce o cantitate de apa care sa asigure aducerea laptelui de ciment la talpa si mentinerea lui in aceasta zona. Pentru echilibrul presiunilor se tine seama de nivelul de lichid initial al sondei.

. Se retrag tevile de extractie cu aproximativ 100 m deasupra dopului de ciment.

. Se inchide sonda pentru prizarea cimentului.

. Se controleaza oglinda si se frezeaza daca este prea sus, sau se reface cimentarea daca este necesar.

. Dupa ce oglinda este la nivelul dorit, se face proba de etanseitate a cimentarii.

c. Cimentarea cu oglinda fixa

Acest tip de cimentare se aplica la sondele la care nu exista dificultati in legatura cu realizarea circulatiei de fluide.

Este indicat ca volumul minim al laptelui de ciment sa nu fie mai mic de 1,25 - 1,5 m³, iar densitatea laptelui de ciment sa fie de 1850 - 1950 kg/m³.

Succesiunea fazelor unei operatii de cimentare cu oglinda fixa este urmatoarea:

. Se introduce un dop de apa de 200 - 300 l cu rolul de a impiedica contaminarea laptelui de ciment cu noroiul existent in sonda.

. Laptele de ciment preparat intr-o haba este tras cu pompa agregatului de cimentare si impins in sonda prin tevile de extractie.

. Se introduce din nou un dop de apa pentru separatie.

. Se pompeaza o cantitate de noroi incat sa realizeze impingerea cimentului la talpa la nivelul corespunzator.

. Se retrag tevile de extractie pana deasupra punctului unde se doreste sa fie oglinda.

. Se inchide prevenitorul de eruptie pe tevile de extractie.

. Se incepe circulatia inversa (coloana de exploatare - tevi de extractie) pentru curatirea excesului de lapte de ciment din sonda.Dupa evacuarea surplusului de lapte de ciment se recomanda continuarea circulatiei.

. Se retrag tevile de extractie cu cca. 100 m deasupra oglinzii dorite.

. Se inchide sonda pentru pauza de priza a cimentului.

. Se coboara tevile de extractie pentru a controla pozitia oglinzii.

. Se verifica rezistenta oglinzii de ciment, lasand o greutate de 3 - 5 tone

prin intermediul tevilor de extractie.

. Se realizeaza proba de etanseitate prin presiune sau prin golire.

In timpul pomparii laptelui de ciment in sonda si apoi in timpul circulatiei pentru eliminarea surplusului de lapte de ciment din sonda, presiunea la pompa prezinta o variatie destul de mare.

Astfel, la pomparea prin tevi a laptelui de ciment, cu o densitate mai mare decat a fluidului de circulatie, presiunea scade. Pana cand laptele de ciment se ridica in spatiul inelar la un nivel corespunzator este necesar sa se pompeze fluid de circulatie intr-un ritm mai rapid. Apoi presiunea se normalizeaza.

In timpul circulatiei inverse, datorita prezentei laptelui de ciment in curentul ascendent si datorita densitatii mai mari fata de a fluidului de circulatie, presiunea la pompa creste uneori peste cea normala, fapt de care se tine seama la alegerea agregatului pentru operatia de cimentare.

La sondele adanci si cu coloana de exploatare de diametru mic pentru eliminarea surplusului de lapte de ciment este necesar un timp mare de pompare. Cand suprafata spatiului inelar este mica, noroiul greu si vascos va inainta incet necesitand presiuni mari si deci debite mici de pompare. In acest timp s-ar putea ca cimentul sa faca priza si deci sa prinda tevile de extractie in coloana.

In aceste conditii se recomanda retragerea tevilor de extractie deasupra nivelului de ciment din sonda si dupa prizarea cimentului se frezeaza surplusul de ciment pana la oglinda dorita. Durata operatiei de cimentare in acest caz va fi mai mare, dar se previne un accident cu urmari grave asupra sondei.

d₁. Cimentarea sub presiune fara retinator

Principiul metodei se bazeaza pe inchiderea cailor de acces a apei (din zonele adiacente in gaura de sonda) , a fisurilor din inelul de ciment, prin injectarea sub presiune a laptelui de ciment in strat, care formeaza cu cimentarea primara o legatura intima.

Reusita acestui mod de cimentare este conditionata de fisurarea formatiunii cu apa sau solutii apoase speciale inaintea injectarii laptelui de ciment.

Cimentarea sub presiune are aplicabilitate multipla:

. la operatii de retragere la strate superioare (fig. 5.14);

. in cazul inundarii stratelor cu apa sau gaze (fig. 5.15);

. la operatiile de recimentare a coloanelor.

La gura sondei se monteaza un prevenitor dublu cu bacuri pentru corpul tevilor de extractie si legaturile necesare circulatiei directe si indirecte.

Operatia de cimentare sub presiune fara retinator decurge astfel:

- Se controleaza talpa sondei cu tevile de extractie.

- Se retrag tevile de extractie cu 1 - 2 m deasupra talpii se stabileste circulatia pentru uniformizarea fluidului din sonda.

Se injecteaza, prin tevile de extractie situate deasupra perforaturilor, un volum de apa echivalent cu volumul tevilor.

- Se inchide ventilul la coloana si se impinge apa in formatiune, pana ce presiunea de injectare a apei scade la o valoare minima constanta.

- Se pompeaza lapte de ciment prin tevile de extractie ce au sabotul aproape de talpa.

Volumul laptelui de ciment este variabil de la o operatie de cimentare la alta, fiind egal cu volumul interior al coloanei de exploatare pe intervalul perforat plus un volum suplimentar, ce reprezinta 2 - 4 volume de coloana pe lungimea perforata in functie de receptivitatea stratului:

- Se pompeaza in urma laptelui de ciment un fluid cu aceeasi densitate ca a fluidului din spatele tevilor de extractie, incat laptele de ciment sa fie adus la echilibru.

- Se retrag tevile de extractie cu cca. 50 m deasupra nivelului laptelui de ciment.

- Se inchide prevenitorul pe tevi .

- Se pompeaza fluid, incat nivelul laptelui de ciment sa ramana cu 1 - 2 m deasupra perforaturilor.

- Se inchide sonda si se lasa in pauza pentru prizarea cimentulu.

- Se controleaza oglinda si daca este cazul se frezeaza surplusul de ci- ment pana la adancimea dorita pentru oglinda.

Dop de ciment

Fig.5.14. Cimentarea sub presiune Fig.5.15. Cimentarea sub presiune

a unui strat epuizat a unui strat inundat

In cazul stratelor epuizate, pentru retragerea la un strat superior care prezinta perspective de exploatare, se va aplica o cimentare sub presiune conform schemei din figura 5.14.

In cazul exploatarii a doua sau mai multe strate productive izolate intre ele prin intercalatii neproductive, prin inundarea unuia dintre ele, se procedeaza la izolare printr-o cimentare sub presiune.

In figura 5.15 este ilustrat un strat productiv superior care a fost inundat si pentru izolarea acestuia prin cimentare se procedeaza astfel:

- Se introduce in sonda un dop de nisip de la talpa pana deasupra stratului productiv inferior.

- Se realizeaza un capac de ciment deasupra nisipului si dupa aceea se aplica cimentarea sub presiune a stratului superior.

- Se face o pauza de 48 ore.

- Se frezeaza cimentul din dreptul stratului inundat (superior).

- Se face verificarea cimentarii prin proba de golire.

- Daca stratul nu mai debiteaza se frezeaza capacul de ciment si dopul de nisip de sub el.

- Se repune sonda in productie din stratul inferior.

Exista si alte procedee de realizare a operatiei de cimentare sub presiune fara retinator, care se pot aplica functie de caracteristicile stratului productiv ce urmeaza a fi izolat, de adancimea acestuia.

Fig.5.16. Fazele unei variante de cimentare sub presiune

In figura 5.16 sunt redate schematic fazele unui procedeu de cimentare sub presiune.

- Prin interiorul tevilor de extractie, care au siul in baza perforaturilor se pompeaza cantitatea de lapte de ciment calculata.

- Se pompeaza apa pentru echilibrarea laptelui de ciment la (fig.5.16.a).

- Se retrag tevile cu siul in dreptul oglinzii dorite (fig. 5.16.b).

- Se inchid tevile de extractie si prin coloana se pompeaza apa cu presiune, incat laptele de ciment aflat in surplus fata de nivelul oglinzii dorite (inaltimea Δh) sa fie impins in strat.

Dupa pomparea cantitatii necesare de apa se va deschide ventilul de la tevile de extractie si se incepe circulatia inversa (coloana - tevi) pentru a se elimina surplusul de lapte de ciment din tevi (fig. 5.16.c).

- Se opreste circulatia cand la haba apare apa curata.

- Se extrag cateva bucati de tevi, pentru a ramane coloana de tevi cu siul la 50 - 100 m deasupra nivelului oglinzii de ciment.

Dupa 24 ore se controleaza taria cimentului apasand cu o greutate de cca. 1 tona, apoi se face proba de etanseitate a cimentarii.

Fig.5.17. Fazele cimentarii sub presiune cu oglinda fixa

In figura 5.17 se pot urmari fazele unui alt procedeu de injectare sub presiune a laptelui de ciment pentru obtinerea oglinzii la adancimea dorita:

- Se pompeaza laptele de ciment prin interiorul tevilor de extractie, care au sabotul la baza perforaturilor, pana cand nivelul laptelui de ciment urca in coloana pana la nivelul oglinzii dorite (fig. 5.17 a).

- Se inchide ventilul la coloana si se pompeaza sub presiune restul laptelui de ciment si apoi un fluid pentru impingerea unei cantitati de lapte de ciment in strat (fig. 5.17. b).

- Se ridica tevile cu siul in dreptul oglinzii dorite si se incepe circulatia inversa pentru eliminarea surplusului de lapte de ciment (fig. 5.17 c).

- Se ridica tevile de extractie cu siul la 50 - 100 m deasupra nivelului de ciment si se asteapta prizarea cimentului cu sonda inchisa( fig. 5.17d).

- Dupa 24 ore se incearca taria cimentului si apoi urmeaza proba de golire pentru verificarea etanseitatii cimentarii.

d . Cimentarea sub presiune cu retinator

Penru a proteja coloanele de exploatare a sondelor, la care sunt necesare presiuni mari pentru pomparea laptelui de ciment in strat (peste 200 bari).se pot utiliza niste dispozitive speciale numite retinatoare de ciment.

Retinatorul de ciment nerecuperabil cu declansare hidraulica este prezentat in figura 5.18.

Acest tip de retinator de ciment se compune dintr-un corp metalic din fonta sau aluminiu, pentru a permite frezarea lui dupa terminarea operatiei. La partea superioara este atasata o geala pentru circulatia, prin intermediul unei reductii cu filet patrat stanga.

La exteriorul corpului se afla simetric dispuse mansoanele conice si intre ele o garnitura de cauciuc. Conusurile sunt fixate de corp cu suruburi cu o rezistenta de forfecare corespunzatoare. Pe suprafata acestor conusuri pot culisa penele superioare si penele inferioare. Aceste pene sunt fixate de corpul retinatorului si de conusuri cu suruburi care la un anumit efort se pot forfeca

Penele superioare prind de jos in sus, iar cele inferioare de sus in jos, astfel ca atunci cand dintii acestor pene prind in coloana, retinatorul nu mai poate fi extras. Pe corpul metalic in dreptul garniturii de cauciuc se afla niste orificii.

La partea inferioara a corpului cilindric se afla o carcasa cu o bila de retinere din bachelita. Bila este indepartata de scaunul ei de un brat, care este solidar cu un manson. Acest manson este fixat la partea inferioara a carcasei cu un stift de forfecare si la partea superioara are un scaun de etansare pentru o bila confectionata din bronz.

Fig 5.18. Retinator de ciment nerecuperabil cu declansare hidraulica

Pentru fixarea retinatorului in sonda se procedeaza astfel:

- Se sabloneaza coloana de exploatare cu un sablon cu diametrul cu 4 - 5 mm mai mic decat al coloanei.

- Se introduce retinatorul cu tevile de extractie sau prajinile de foraj pana   la adancimea dorita.

- Se face circulatie de control, apoi se intrerupe pomparea.

- Se lanseaza prin tevi o bila de etansare, ce se va aseza pe scaunul mansonului , apoi se reia pomparea incat presiunea sa creasca foarte incet.

- Prin cresterea presiunii in retinator, fluidul va trece prin orificiile din copul retimatorului si preseaza asupra garniturii de cauciuc.

- Prin expandare, garnitura de cauciuc impinge in sus mansonul conic superior si produce forfecarea suruburilor care fixeaza atat conusul cat si penele superioare.

- Prin cresterea presiunii, penele se opresc la pragul superior si conusul superior continua sa inainteze si intra sub pene, impingandu-le cu dintii inspre coloana.

- Fluidul din retinator aflat sub presiune crescanda va forfeca surubul care tine mansonul fixat de caseta.

- Mansonul impreuna cu bila de retinere si cu parghia cad in gaura de sonda; se elibereaza bila de retinere din bachelita care intra in pozitia de functionare oprind trecerea lichidului in retinator de jos in sus.

- Se va ridica garnitura de tevi si impreuna cu ea si corpul retinatorului, ceea ce conduce la forfecarea suruburilor mansonului conic inferior si ale penelor inferioare.

- Pragurile inferioare ale corpului retinatorului apasa asupra penelor inferioara, care culiseaza pe conusurile inferioare si prind in coloana.

Dupa ce aceste operatii au fost terminate, se trece la cimentarea propriu-zisa, care decurge astfel:

- Prin intermediul gealei se circula fluid in sonda pentru uniformizare.

- Se pompeaza apa prin tevi, pana ce aceasta ajunge in dreptul gealei.

- Se inchide geala printr-o scurta manevra in sus a tevilor de extractie.

- Se injecteaza apa sub presiune in stratul ce va fi cimentat pentru a se realiza fisurarea acestuia.

- Dupa pomparea apei in strat, cu aceiasi presiune se incepe pomparea laptelui de ciment.

- Se introduce un volum de noroi prin tevi pentru impingerea laptelui de ciment in strat.

Se lanseaza prin tevi o bila care sub presiunea fluidului din tevi se aseaza pe scaunul existent la partea superioara a retinatorului. Asezarea bilei pe scaun este marcata de cresterea brusca a presiunii la pompa.

- Bila de retinere din bachelita care inchide orificiul carcasei impiedica revenirea laptelui de ciment din strat sau de sub retinator

- Se deschide din nou geala de circulatie prin lasarea in jos a tevilor de extractie si printr-o circulatie inversa se evacueaza excesul de lapte de ciment din tevile de extractie.

- Se desurubeaza geala cu reductia cu filet stanga din corpul retinatorului si se extrag tevile de extractie.

- Dupa pauza de priza se va freza retinatorul cu o freza cu taiere frontala pentru a nu degrada coloana de exploatare.

- Se spala talpa si se face proba cimentarii.

Un alt tip de retinator este retinatorul nerecuperabil cu declansare mecanica (fig. 5.19). Declansarea sistemelor de fixare si de etansare se executa la acest tip de retinator printr-un dispozitiv auxiliar separat, cu actionare mecanica denumit lansator mecanic. Retinatorul de ciment impreuna cu lansatorul se introduc in sonda cu garnitura de tevi de extractie sau de prajini de foraj.

Acest tip de retinator este alcatuit dint-un corp metalic, la care se insurubeaza la partea inferioara un ghidaj. Pe exteriorul corpului se monteaza garniturile de etansare sprijinite de inelele extensibile, conul superior si conul inferior fixate fiecare pe corpul retinatorului cu cate un stift de forfecare. In interiorul conului superior se afla lansatorul, care se ancoreaza prin dintii orientati in jos existenti pe partea superioara a corpului. In acest mod se mentine garnitura in pozitie comprimata. Sub conusul inferior exista o pana, care impiedica rotirea acestuia fata de corp. Pe conusul inferior si superior se monteaza bacurile formate din patru sectoare independente, care au la interior patru arcuri lamelare. Bacurile superioare sunt mentinute in pozitia stransa printr-o bratara, care se elimina dupa asamblarea la sonda a retinatorului cu lansatorul.

La partea superioara a corpului exista un stift de forfecare, care se imbina cu mufa de comanda la cuplarea cu lansatorul. La partea inferioara a retinatorului este insurubat un curatitor, care are rolul de a curata coloana de eventuale impuritati sau aschii metalice.

 

Fig.5.19.Retinator de ciment nerecuperabil

cu declansare mecanica

In interiorul corpului se afla o supapa in bucsa elastica etansata cu o garnitura stransa intre doua inel.

Deoarece declansarea se face prin rotire la dreapta, in timpul introducerii trebuie avut grija sa nu se efectueze rotatii la dreapta. Pentru siguranta se recomanda ca la fiecare al cincilea pas introdus sa se faca o rotatie completa la stanga a garniturii tevilor de extractie. Dupa ce s-a atins adancimea de fixare, se ridica retinatorul cu 60 cm pentru a permite rotirea libera a piulitei de comanda de la lansator

Se efectueaza zece rotatii la dreapta pentru a desuruba piulita de comanda si pentru a elibera de corpul lansatorului mansonul de comanda si bucsa de fixare a bacului lansatorului se trage de pe gulerul bacului.

Pentru fixarea definitiva a retinatorului se trage de garnitura de tevi de extractie si se deplaseaza in ordine conul superior si bacul ce este presat in peretele coloanei; se foarfeca stiftul conului si incepe comprimarea garniturii de etansare. Se foarfeca si stiftul conusului inferior, garnitura se comprima definitiv si bacul inferior este impins in peretele coloanei.

B. Cauze tehnice de oprire a sondelor din productie

In categoria cauzelor tehnice ce conduc la oprirea sondelor din productie se incadreaza toate defectiunile coloanelor de exploatare si accidentele care produc infundarea coloanei sau a spatiului inelar dintre coloana si tevile de extractie.

Defectiunile se pot grupa dupa cauzele care le provoaca astfel:

a) Turtirea sau papusarea coloanei de burlane, sub diferite forme si lungimi este cauzata in general de rezistenta necorespunzatoare a burlanelor cu o grosime prea mica, de neomogenitatea materialului, alunecarilor de teren, presiuni exterioare mari.

In cazul in care s-a forat cu noroi cu filtratie mare in marne care se umfla in contact cu apa din noroi, se pot realiza presiuni exterioare mari. Accidente de acest fel se produc destul de des in stratele din baza pontianului, unde uneori chiar coloanele cele mai groase sunt turtite.

b) Scurgeri din coloana prin sparturi cauzate de: coroziune, frecari cu tevile de extractie , presiuni interioare mari, perforari gresite.

Perforarea cu gloante de diametru mare poate produce sparturi si crapaturi longitudinale, care slabesc mult rezistenta coloanei.

Spargerea coloanei se poate produce si in urma scaparii unor prajini, tevi de extractie sau burlane si prin explodarea unei torpile in coloana in mod accidental.

c) Smulgerea din filet a coloanei de burlane se poate datora unei insurubari slabe la tubare sau a unei insurubari gresite a coloanei la etansarea prin niplu de intregire, unui filet gresit executat, unui strat alcatuit din roci neconsolidate care poate devia coloana pana la smulgerea ei, sau unor variatii mari de temperatura.

d) Infundarea coloanei de exploatare se poate produce prin scaparea in aceasta a unor elemente de echipament cum ar fi tevi de extractie, pompe de extractie cu prajini de pompare care in cadere provoaca smulgerea din filet a tevilor de extractie si caderea lor impreuna cu separatorul de gaze in talpa sondei. De asemenea pot fi scapate linguri de lacarit sau curatit care se intepenesc in coloana sau se formeaza un ghem de sarma sau cablu in cazul ruperii acestora in gaura sondei. In timpul lucrului la sonda pot fi scapate si diferite scule sau instrumente care raman intepenite in coloana.

e) Infundarea spatiului inelar dintre coloana si tevile de extractie se poate produce prin blocarea cu parafina, saruri calcaroase, nisip sau prin scaparea de obiecte mici.

Rezolvarea acestor defectiuni necesita o serie de operatii de remediere, care se grupeaza de obicei astfel:

- reparatii ale coloanei de exploatare;

- instrumentatii dupa tevile de extractie, prajini de pompare, cablu de manevra. scule, instrumente, obiecte ramase in sonda;

- resapari partiale de sonda.