Oras - tipologii arhitecturale
- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat substantial
- revolutia francera a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urb a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a arhitecturii
Prima faza - se incheie in 1850 - Faza liberala (a dezvoltarii urbane)
A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial - Faza postliberala
Faza Liberala
- articuleaza o lume veche (a sec XVIII)
- de Revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive, cresterea populatiei urbane (ex. Londra avea 1 mil loc la sf sec XVIII, in 1861, avea 2.5 mil; Manchester - 12000 loc ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400 000 loc), perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 - apare calea ferata)
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in jurul unor zone in care spa descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier
Separarea artei de oras
- traditia renascentista aplicata pana atunci in realizarea unor ansambluri urbane prin regulile perspectivei si raportarea la modele clasice devine epuizata dpdv al practicii
- geometria descriptiva - proiectia pe 3 planuri a oricarui element - I se acorda mai mare importanta fata de ideea de perspectiva; incepe sa fie inlocuita cu proiectia frontala pe niste planuri 2d
- introducerea sistemului metric aparut in Franta se departeaza de orice referinta la scara umana-> devine ceva abstract
- modelele clasice preluate la inceputurile Renasterii se transfera in arh neoclasica (partial), partial sunt inlocuite cu o arh de referinta medievala (romantica), si apoi cu toate stilurile trecutului ia nastere eclectismul
Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala
- institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent
- institutia importanta comanditara in arh se modifica dpdv al comanditorului : monarhul -> institutii care apartin unui stat modern (primariile, municipalitatile)
- se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului
- structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care incercau sa regleze sfera privatului in raport cu spera publicului
- o initiativa imobiliara a fost IMOBILUL DE RAPORT - (initiativa economica) prin care locuinta devine o marfa - locuinta se face pentru a fi utilizata de altcineva cu scopul de a obtine un profit prin vanzare sau inchiriere
- interventie publica - supravietuirea vechilor legi - controlul dezvoltarii urbane dispare - care a avut ca efecte aparitia unor mari periferii langa ansamblurile industriale, lipsind orice element de igiena si confort urban
- au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare maxima a investitiei facute in locuinta
- orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida
- treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine pusa la punct (ex. Legile de expropriere pt. O cauza de utilitate publica) - a inceput sa regleze dezvoltarea foarte libera a oraselor , sa limiteze interventia privata
- ex. Franta exprorpia terenurile agricole pt a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a introdus in 1864 legea exproprierii - traduce legea franceza
- Alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. Orice constructie: suprafata minima pt. Dormitor si bucatarie in functie de nr. Pers; obligatoriu un grup sanitar; orice incapere in care se dormea sa aiba o lumina directa + aerisire; repartitia suprafetelor de ferestre / suprafata convenabila
- aceste legi a dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a
Orasul postliberal (dupa 1850)
- dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane globale
- pana in secolul 18 ca interverntii: apar orase noi in Renastere si Baroc, si s-a facut interventii asupra unor fragmente urbane la care s-au aplicat principiile Renasterii
- din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv urbane, iar ca inteventii publice importante: 1. Hausmann in Paris; 2. Viena; 3. Extinderea orasului Barcelona
Parisul Haussmannian
- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. Toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il imparte in 20 de sectoare (arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica - retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu gaz, transport public, retea de scoli, spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria ei
- interventia ppublica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut consecinta demolarea unor monumente importante (biserici, etc)
- orasul, strada, devin spatii publice moderne, in care spatiile comerciale la parterul cladirilor de locuit facc parte dintr-o ambianta noua a orasului moderna
Orasul postliberal
Parisul Hausmanian
- orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat;
- orasul - impartire administrativa
- a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au fost reparcelate ->imobil tipic
Barcelona
- orasul se extinde, este port al Mediteranei
- devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec 19
- explozia industriala a dus la o crestere a orasului
- organizare in insule patrate cu L=130 m (45 de grade la colturi)
Ringul Vienez
- intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica moderna a razboiului - ramane o suprafata de teren foarte mare
- trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb veche si cartierele periferice
- ring - forma inelara
- relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte urganica, a tramei stradala, naturala
- interventia este foarte vizibila pt. Ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate
Atena
- in 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman
- extinderea ocoleste acropola , protejand-o
- orasul se extinde pe o grila ortogonala, si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul
- spre sf. Sec XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de factura baroca
- in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate
- s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta
- a fost capitala intre 1864 si 1871
- are un nucleu roman + o parte medievala
- sufera interventii renascentiste (Sf. Anunziata)
- vechile fortificatii dispar
Roma
- in sec XVIII - zona Romana (vestigii)
- primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice - treceau prin suprafete seurbanizate, devin directii de dezvoltare
- nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari
- s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua forma a orasului
- se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi
- se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat
- au aparut strazi noi
- zona veche se transforma prin extinder regulate
Milano
- are un miez, nucleu istoric maai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei
- un plan f mare de dezv s-a realizat in 1894
- are potential de dezvoltare economica
Madrid
- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere
- oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator
Helsinki
- sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa
Tipologiile arhitecturii sec XIX
- aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari
- modul de viata urbana se schimba
- burghezia si alte clase sociale au nevoi diferite de confort, de existenta a vietii urbane
- apar unele propuneri complet noi, sau modificari radicale a altora
- inventii - calea ferata si metroul
- metalul a creat generatii noi de poduri pt. Carosabil si cale ferata, cu structuri spectabuloase
- spatii cu deschider f mari
- la Londra se construieste Crystal Palace - un spatiu public f. Mare construit din elemente prefabricate
- apar programe arhitecturale complet noi - Garile - se pune problema de a gasi o expresie plastica pt. Ceva ce nu a mai existat pana atunci
- prima gara era o cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit
- expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh contextuala sau complet noua) si partea dinspre trenuri - la Frankfurt este o celebra gara
- marile magazine universale
- locuintele - in jumatatea sec XIX - perioada postliberala; exista o clasa de mijloc care creaza baza societatii; se echipeaza modern baile si bucatariile
- resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale foarte dezvoltate
- imobilul de raport - Paris - fatada dinspre strada este articularea dintre oras si partea privata a locuintei; are o fatada f importanta; la interior - structuri sociale f. Diferite
Neoclasicismul
- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca si cea romana
- aspiratia cultural s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, Renastere, Baroc, clasicismul de curte, neoclaicism, sec 20 - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
- neoclasicismul - stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec XVIII
- se pune problema : cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica?
Cauze
1. Contextul politic - miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice)
- Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii economice, politice
- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza
- Rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane
Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut Enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea religioasa
- Revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de Stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii umane, idee preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- a reauds interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- ALberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. Cercetarile arh datorat it, fr, englezilor
- la inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor
- Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul rand, care au fost publicate in Anglia, Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele Antichitatii)
- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori - se acorda burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi- desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului
- Antichitatea identificata a prins arh facuta de om, si cu o natura primitiva ideala
Caracteristicile arh neoclasice
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide, temple, arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea identica a unor exemple a Antichitatii
- Neoclasicismul fata de clasicismul Antic - cautarea unor forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura -> imaginea standard a modelelor Antichitatii - volume foarte simple, linii nete, referinta la modeluri utilizate in Antichitate
- suprafete monocrome (albul - nonculoarea Arh Neoclasice
- contraste f. Puternice de umbra si lumina
- portice f. Regulate asezate pe o suprafata f. Mare de zidarie nuda
- Arhitectul neoclasic- exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta - analizarea operelor Antichitatii prin spiritul rational
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez
Anglia - a crea pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua
Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate - comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia
- traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu
Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura neoclasica
SUA - isi cauta o identitate culturala prin arh Antica
- Jefferson (presedinte) a creat ansambluri de arh. Neoclasica
Planse
- se acorda importanta f. Mare releveului precis, detaliile, structura -
- o cercetare rationala a sist tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor
- s-a incercat o reconstituire a Acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. Aprofundata a Antichitatii; face o reconstituire fantezista in spiritul Antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane corintice, arce in plin cintru - subliniaza importanta ruinelor Antice
- in Franta - legatura cu arh clasicista de curte - diferente esentiale de limbaj orientat direct catre Antichitatea clasica, dispar independenta scolii franceze, apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv; colonade nesfarsite care definesc sp. Public; sp. Grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zisdului orb, tratat cu niste goluri f. Simple; volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. Mare, rezultand un contrast f. Mare umbra/lumina
- ex. Gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane
- Odeonul - la Paris: intrare - colonada masiva, dispare frontonul; cornisa este accentuata, separarea celor 2 niveluri; doriv maasiv si simplu - soliditate+ masivitatea cladirii
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. Simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic)
- turnul scenei, tratat simplu, decoratia este eliminata
- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartione si exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris)
- este de fapt un templu antic
- arhitectura templului este transferata arh bisericii crestine
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct templul pagan
Arhitectura Engleza neoclasica
- nu mai exista o traditie puternica a clasicului
- se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura
- rezulta o arh. F. Riguroasa
- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. Simplu
Sir Johnson
-cladiri inovatoare - trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex. Termele)
- Banca Angliei
Friederich Gilly
- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f. Simplu in volume)
Leo von Klenze
- modul de a utiliza referintele clasice pt. Functiuni vechi sau noi
- in Munchen - referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
Karl Friederich Schinkel
- muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada nesfarsita), nu mai este marcata intrarea
- propilee - intrari in orase (inginerie f. Simpla, contrast f. Puternic - partea centrala(intrarea) si volumul simplu in care este incastrata fatada intrarii
- teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. Holuri - ceva mai modern
- inchisoare - goluri f. Mici, imaginea templului , bosaj f. puternic, acces prin arc in plin cintru
Alte planse
- reluari a Pantheonului de la Roma
- forma templului Antiic nu este proiectata pe un soclu solid
- golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei
- sp. Public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru)
- volum f. Masiv de tip central (referinta Panteon)
Helsinki - ansamblu neoclasic unitar -- arh. Engel
Romantismul
- nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice
Caracteristici:
- o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi atat in filosofie cat si fin in toate artele (literatura, pictura, arhitectura)
- a refuzat orice canon artistic - unica referinta a arh romantice : personalitatea creatorului, intuitie si sensibilitate individuala - se poate emite o judecata de valoare asupra artei , arhitectului
- Beethoven - compozitie romantica
- presupune valori individuale, personale (caract. F. Generale)
- cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin - promotorul gandirii romantice:"Arhitectura e o stiinta a simtirii si dup-aia o stiinta a regulilor"
- se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii inconjuratoare)
Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura vie, este necesar sentimentul si imaginatia"
- perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in opozitie cu gradinile clasice
- scoala peisagista engleza - doreste sa creezze o natura vie, neregulata, dar proiectata de o mana de om
- exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala
- romanticii refuza frumosul in conceptia clasica
- o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva
- reprezentante: muzeul grecesc, biserica gotica, cladirile publice cu arh romana antica
- romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor respective
- cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei
- arh romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala ( o arh a trecutului)
- Evul Mediu devine important pt. Ca atunci se formeaza natiunile moderne
- EM era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra trecutului) - referinta la arh gotica (caracter grav, sublim) care exprima cel mai bine arta evului mediu
- Heidide Heine :"oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii"
- e nevoie de mai mult decat o opinie pt. A construi o catedrala
- arhitectura gotica redescoperita - arh Romanticilor
Importanta Romantismului pt. Modernitate
- sistem dechis, individ, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale
- libertatea de gandire a artistului
- caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului
- redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic: sistem trilitic, bolti in leagan, arce in plin cintru; gotic: sisteme complexe
- Baudelaire :"un artist romantic este un artist modern"
Planse:
- fascinatia descoperirii evului mediu
- catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina
- descoperirea arh. Locale, nationlae
- Pusin - in Anglia - initiatorul romantismului
- porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici gotice, etc
- model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune de trepte, podeste - pitorescul, vegetatia f. Bogata
- Leo van Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. Masiv (arh. Neoclasica) -> romantic-> modul in care este amplasat pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- arhitectura gotica plasata intr-o vegetatie foarte bogata este pe cale de a invada arhitectura (ideea de natura vie care tine sa inghita arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Kholn - folosirea imaginatiei pt. A putea reconstitui ceva ce nu a fost terminat niciodata
- arh. Engleza - tesatura decorativa a plafonului - nervurile
- Ruskin - reconstructia unei mari proprietati - sipar simetria absoluta folosita de neoclasiciscm - libertatea imbinarii volumelor, decoratiilor
- tot Ruskin - ansamblu de cladiri (locuinta +biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata; nu se fac referiri la axe de compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care ulterior a fost asimilata si de alte tari)
Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei
- cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu
- imbinari de tip romantic
- se fac experimente volumetrice si compozitionale
- utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii => structuri spectaculoase, metalice -> scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice
- structura metalica care preia o anumita conformatie? Structurala
Sec XIX
- 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
1. Etienne Louie Boullee - 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris
- a construit f. Putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780 - 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii
- forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente geometrice primare
- arhitectura este un sombol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
Planse: - capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. Simple)
- teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul cel mai elegant
"Lumina este cea care creeaza efectele"
Cenotaful lui Newton
- monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormanta acolo
- prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica
- foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple
Claude Nicolas Ledoux
- vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal
- aspiratia spre forme simple, elementare
- arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt. Literatura
- pune problema arhitecturii intr-o societate moderna
- proiectul lui face apel la simbolism
- proiect pt. Un pod - elemente de sprijin in formele unor corabii
- face referinta la corpurile geometrice simple
- planuri simetrice p iese din canonul neoclasicismului pt. ca este asociat compozitiilor foarte simple, este o rigoare a planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru
- epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale
- proiect de oras industrial la Chaux: forma perfect circulara, cu strazi care converg spre piata centrala, unde sunt cladirile administratiei
- cladirile celelalte marcheaza sp. Pietii
- a fost realizat pe jumatate
- importante sunt si cladirile pe care le-a realizat - primitoare
- ordinul doric este preluat intr-un portic puternic
- ordonanta clasica foarte voluminoasa (hala industriala) - importanta proiectului este f mare in arhitectura industriala ! (cladirile industriale care au inceput sa apartina arhitecturii)
Jean Louis Durand
- este elevul lui Boulle, promoveaza arhitectura comparativa, datorita tipologiei constructive instituite (toate cladirile erau la acelasi scara)
- introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni
- orice cladire trebuie sa inceapa de la trasarea unor axe
- fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. sricte
- regula organizarii planului - acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in functie de clima, traditii locale, etc)
- unificarea referintelor arh intr-un singur obiect arhitectural
- investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor
Eclectismul
Vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege
- este o reevaluare, o cautare de intelegere mai corecta a epocii
- curent cultural din a 2-a jumatate a sec XIX
- alege arhitecturi ale trecutului si le recompune dupa principii istorice (comp. Stilistica)
- scopul arh eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect, care tinde spre perfectiune
- fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. A produce o opera de arta, arh
- procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec XIX - un secol in care gandirea a capatat o dezvoltare mare
- gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros, rational
- clasificarea regnului vegetal
- ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturale ale trecutului
- spirit riguros, stiintific
- eclectismul e un curent arh care ia in considerare toate monumentele trecutului
- se orienteaza spre tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc)
- cunoastere foarte larga
- diversitatea ca stil de la continent la continent
Caracteristicile sec XIX
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist
- o opera de arta noua se inspira dpdv formal; trebuie sa exprime lucruri f. contradictorii: functiune moderna adaptata timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh; utilizarea stiintei si tehnicii (dezvoltare f. rigida); ordonarea f. riguroasa dupa principii de compozitie
- programele de arh incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta
- compozitia este un mod de a reconcilia aceste aspecte
- proiectul de arhitectura devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei societati care se afla intr-o dezvoltare f rapida
- industria devine motorul dezvoltarii unei societati
Problema stilului
- 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?
- tot trecutul arh se afla la indoirea fiecarui arhitect, si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide, stilul
- ce rol au in aceasta dezvoltare , experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si academismul? (academia de arh, Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care stabilesc stilul de arhitectura moderna
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda dpdv artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul - persoana f. riguroasa mult mai deschis noilor produse tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse
Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplasata intr-o suprafata f. mare, amenajata intr-o compozitie clasicizanta
- ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferit care se termina cu edificiul
- ax secundar perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu, amenajari peisagere
- cladirea inconjurata de amenajari peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa, rafinata
Opera de la Paris - monument de referinta a eclectismului francez
- primirea are un rol important
- sala este f. mica in comparatie cu toata cladirea
- in sectiune, turnul scenei are inaltime f. mare, sala este dublata (miscarea decorurilor), este exprimata functiunea deosebita fata de restul cladirii)
- arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca
- importanta holului - exacerbat sp. foyerului, scara spectaculoasa (spectatori care coboara, admira) - spectacol al societatii sec XIX, viata modena
- sala de concert maricica
Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare de cladiri care au formule sitlistice diferite)
- Parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, Primaria - tradite, construita cu arh romantica, arh medievala; Opera - maniera neorenascentista
- ex de arh eclectica de influenta orientala
Biserica - corpul cladirii - de factura clasicizanta; flesa de factura medievala diferita
- ex. : rezolvare a unor cladiri publice cu asocieri de surse arh f. diferite
- tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importante care apartin unui spatiu urban central al orasului - parterul este marcat cu un portic; parter +mezanin formeaza un soclu mare
- ex. Catedrala de la Marsilia
- arh romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh evului mediu tuscan
- dezvoltare spatiala impunatoare - tip de structura bizantina
- ex. Biserica Paris - Sacre coeur ?
- domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele se inalta succesiv in raport cu pozitia urbana (cladirea se adapteaza unui mediu construit inclinat))
-ex. Reichul german
- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre), elemente diferite articulate intr-o asociere fireasca
- ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles
- context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele inguste)
Arhitecturile nationale si regionale
- 3 curente : neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international, se manifesta diferit prin: utilizarea unui limbaj f. bine definit (neocl), raportare la arh medievala (romantism), tip de fandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o succesiune de etape (eclectism)
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a avut la indemana arhitectul
- Neoclasicismul si Romantismul au variat de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in aceeasi sfera arhitecturala
- sf. sec XVIII-inceputul XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului
- diferentele de arh sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o populatie omogena dpdv etnic)
- ex. Franta - stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat caracteristicile lor : Bretoni, Provensali, etc
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania - unificare statelor germane
- Imperiul Austro Ungar - imperiu multietnic
Miscarea romantica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala
- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit Imp Austro-Ungar) in diferite tari: Serbia, Transilvania, Cehoslovacia
- a cautat sa-si capete o expresie identitara (o arh germana trebuie sa fie diferita de arh italiana, spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente (au coexistat)
Ce este o arhitectura nationala?
- este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural
- filosofii, oamenii de cultura, arh impun limitele stilului national
- ideea de a relua prin mijloace arh expresia traditiei unui loc
- cautarile au insemnat o inventare a arh trecutului
- arh regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala
- cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale, spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa exprime situatia existenta in Europa - diferente f mari care tin de o traditie culturala nationala - un eclectism in care formule ale trecutului nu sunt diferentiate ca legatura cu arh, ci ca un trecut bine definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa exprime identitatea nationala
- Grecia are un precedent antic - o arh nationala (in arh bizantina - f puternic prezenta)
- clasicismul - expresie nationala in Grecia prin intindere
Turcia - deceniul 4 al sec XIX - miscare de reforma
- dpdv arh s-a realizat o copiere a unor arh din Occident (primul pas al modernizarii)
- sf. Sec XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
Serbia - au adoptat ca stil national o arh bizantina modernizata
- limitele arh nationale sunt f. putin precise
- se pune problema arh nationala asemanatoare cu alte tari
Franta - eclectismul de factura franceza
- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad mai vechi)
- Coasta de Azur - s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
Italia - in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh f diferita
- suprematia unei regiuni
- se pune problema: care este stilul national oficial?
- Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale:
1. Lombard (arh romanica)-Milano: arh de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru
2. Romano-bizantin (Venetia) - arh variata din intregul bazin Mediteraneean,cu traditii locale
3. Toscan
4. Roma - stil cosmatesc
5. Sicilia - stil arabo - normand din nordul europei + influente arabe
Planse:
Anglia - traditia medievala continua
- sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh f. diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului
Elvetia: asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua
Franta - stilul breton (N-V Frantei) - reia masiva constructie din piatra
- stil coasta de azur - arh mediteraneeana - volume simple, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc local din S. Frantei
- Sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria - pitorescul
Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt care conditiile climatice incep sa puna probleme
Helsinki Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii
Ex. Arh regionala - Venetia : traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc
Ex. Spania - traditie puternic araba
- tipologie variata a arhitecturii oraselor
Ex. Bulgaria - arhitectura bizantina
Ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc
Experiente - momente importante
- marile expozitii internationale din Europa
- Londra - pavilion imens din sticla
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania; toate celelalte pavilioane de dupa 1900 nu se mai refera la arh bisericeasca ci la cea culta si cea populara
|
