PROIECT EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE Specializarea: Tehnician poligraf

COLEGIUL TEHNIC ,,MEDIA"

PROIECT

EXAMEN DE ATESTARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Specializarea: Tehnician poligraf

Clasa XIII C

Indrumator: 656d38g

Elev :

Sesiunea: iunie 2010

Cuprins

Argument

Conditiile in care isi desfasoara angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influenta performantele si atitudinile acestuia. Cei mai importanti factori (altii decat factorii psiho-sociali si de salarizare) sunt cei fizici, chimici si biologici .

Factorii ambiantei de munca sunt elemente constitutive, structural-functionale ale locului de munca, aflate intr-o interdependenta cu celelalte componente ale sistemului om-masina-mediu, ei fiind de o mare diversitate.

Am ales aceasta tema,deoarece reflecta o parte din domeniul de activitate profesionala pentru care am fost instruit.

Microclimatul

Microclimatul constituie o grupa a factorilor fizici din incaperile si zonele de lucru, din care fac parte :

- temperatura ambientala - radiatiile suprafetelor inconjuratoare, determinate mai ales de natura proceselor tehnologice si temperatura aerului;

- umiditatea - prin vapori de apa, aburi, aerisirea;

- miscarea aerului - datorata circulatiei diferitelor volume de aer cauzata de incalzirea inegala.

- radiatii calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante);

Temperatura ambientala

Temperatura este un factor al ambiantei,cu efecte asupra starii de sanatate, efortului si rezultatelor muncii executantilor. Devenim constienti de temperatura mediului in momentul cand avem senzatia de frig sau cald, care se declanseaza datorita dezechilibrului dintre conditiile termice ale mediului si cele ale corpului nostru (McCormick, Ilgen, 1995).

In funcaie de temperatura ambientala omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvolta senzatia de cald (provocata de actiunea obiectelor cu o temperatura mai ridicata decat temperatura pielii: 32-330C - valoarea zero fiziologic) sau senzatia de rece (cauzata de actiunea asupra receptorilor din piele a obiectelor cu o temperatura mai scazuta decat temperatura pielii).

Caldura din organism este produsa de transformarile chimice ce au loc in interiorul ficatului si prin transformarea energiei mecanice a muschilor (Tat, 1999). Repartizarea acestei calduri (proprii) nu este uniforma, dar ea ramane constanta (cca. 370C) in interiorul creierului, in inima si in organele din abdomen, constanta temperaturii la nivelul acestor organe fiind o conditie a desfasurarii proceselor vitale.

Realizarea unei ambiante termice corespunzatoare unei bunastari fiziologice a organismului (temperatura subiectiva) se bazeaza pe un echilibru stabil intre temperatura si umiditatea mediului

Mentinerea temperaturii constante a organismului depinde de pastrarea echilibrului intre termogeneza (producerea de caldura) si termoliza (pierderea de caldura). Daca temperatura scade, organismul reactioneaza atat prin vasoconstrictie periferica cu reducerea pierderii de caldura, cat si prin intensificarea termogenezei.Metabolismul creste de cateva ori peste valoarea normala; marirea tonusului muscular - "tremurat de frig";

daca temperatura creste peste limita superioara a zonei de neutralitate termica (320C), aceasta determina o reacTie adaptativa care consta in:

cresterea debitului sudoral pana la 1,3 kg/h. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (in timpul orelor de program pana la 6% din masa corporala). Odata cu transpiratia, se pierd si alti constituenti(sodiu, vitamine, etc.):

- activarea circulatiei cu cresterea debitului circulator;

- marirea frecvenaei respiratorii.

Temperatura mediului de lucru influenteaza sanatatea si performanatle angajatilor prin:

- combinatia temperaturii cu umiditatea ;

- durata de expunere la conditii termice din afara zonei de confort, caz in care este necesara aclimatizarea;

- temperatura obiectelor si uneltelor cu care se lucreaza.

Diferente mari (temperatura obiectului de peste 43 oC sau sub 0 C) intre temperatura corpului si cea a sculelor pot produce senzatia de durere sau chiar distrugea de tesuturI.

Umiditatea ambientala

Cantitatea de vapori de apa din atmosfera (picaturi de apa sau cristale de gheata), exprimata procentual prin raportul intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil (cand aerul este complet saturat).

Confortul organic in intervalul 25 - 75% :

- sub 25%, apar repercusiuni negative asupra structurilor si functiilor mucoasei respiratorii care asigura eliminarea impuritatilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.

- peste 75%, in conditiile prestarii unei munci grele, actioneaza negativ asupra procesului de termoliza (pana la soc caloric).

De obicei se foloseste termenul de "conditii termice" care include factorii: temperatura, umiditate si circulatia aerului (Smither, 1988).

In prezent sunt relativ putine locuri de munca in care temperatura si umiditatea sa afecteze bunul mers al activitatii, aceasta deoarece majoritatea cladirilor moderne au instalatii de incalzire, aer conditionat, ventilatie, etc. Exceptie fac locurile de munca care se desfasoara in exterior (constructii, intretinerea drumurilor). In aceste cazuri, angajatorul este obligat sa asigure echipamentul corespunzator, lichide suficiente, pauze de lucru.

Presiunea atmosferica

Aceasta devine problematica in lucrarile sub apa, constructia de tuneluri, poduri, lucrari la inaltime.

Pentru lucrarile sub apa se utilizeaza chesonul (o camera in care se realizeaza o presiune crescuta a aerului), camere de ecluzare in care se realizeaza comprimarea si decomprimarea aerului .

Un aspect important il constituie "betia de adancuri" (stare euforica grava determinata de debitul cerebral redus de oxigen), datorata dizolvarii unei cantitati mai mari de azot in sange

Pentru evitarea unor situatii negative s-au stabilit tabele cu durata si viteza de dezecluzare, respectiv emersie, in raport cu posibilitatile eliminarii cantitatilor crescute de gaze din sangele si tesuturile organismului.

Zgomotul

Desi suntem in permanenta inconjurati de sunete, atat la locul de munca cat si in

oricare alt loc, in majoritatea cazurilor ne putem desfasura activitatea ignorand "zgomotul ambiental". Dar odata cu cresterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambiantei de viata si munca, permanent, nedorit, care influenteaza negativ nivelul de performare profesionala, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozitatii sau a scaderii cantitative si/sau calitative a nivelului muncii prestate.

Pentru a intelege efectele zgomotului asupra angajatilor este necesar sa intelegem natura sunetului. Sunetul este o forma de energie fizica creata de obiectele care vibreaza. Aceste vibratii se transmit sub forma unor "valuri" de presiune crescuta sau scazuta care iradiaza de la suprafata obiectului. Aceste "valuri" constituie stimuli fizici pentru urechea noastra.

Dimensiunile fizice ale sunetului

- Frecventa (numarul de cicluri de vibratii produse intr-o secunda). In general, la om plaja auditiva (suprafata de audibilitatea) se inscrie intre 16 si 16.000 Hz (cicluri/s). In cazul unui analizor sensibil, limita superioara ajunge la 20.000 Hz;

- intensitatea (nivelul de presiune sonora) masurata in Bell (mai frecvent subunitatile dB). Intensitatea maxim tolerabila este in jur de 100 dB, dar ea variaza in functie de frecventa;

timbrul este calitatea care deosebeste intre ele sunetele egale ca frecventa si intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte putine, acestea contin o singura frecventa (de exemplu diapazonul). Majoritatea contin mai multe armonici, acestea deosebesc doua sunete cu aceeasi frecventa unul de altul (de exemplu doua instrumente diferite).

Studiile de specialitate au evidentiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) si superioare (pragul senzatiei dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum si faptul ca aceste praguri variaza odata cu frecventa sunetului. Astfel urechea umana este mai putin sensibila la frecvente joase decat la sunetele cuprinse intre 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2000 Hz.

Efectele zgomotului asupra omului sunt in functie de intensitatea si de durata sa; in ordinea aparitiei, primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea atentiei, reducerea performantelor in sarcini care utilizeaza memoria de scurta durata), vegetative (cresterea activittaii cardiace), suferinta auditiva si apoi dificultati in coordonare miscarilor.

Pentru a evalua in ce mod perturba zgomotul activitatea la locul de munca, trebuie sa se tina cont de urmatorii factori :

- zgomotul neasteptat si/sau intermitent deranjeaza mai mult decat cel continuu;

- zgomotele cu un spectru mai bogat in frecvente inalte, deranjeaza mai mult decat cele cu frecvente joase;

- activittaile in care atentia este foarte importanta sunt perturbate in mai mare masura decat celelalte;

- sensibilitatea la zgomot este mai mare in activitatile de instruire decat in lucrarile rutiniere.

Pentru a nu perturba calitatea activitatii la locul de munca, au fost introduse o serie de masuri pentru prevenirea si limitarea depasirii anumitor niveluri de zgomot. Aceste masuri pot fi: sociale (norme si legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice (solutii silentioase, pereti fonoizolanti), organizatorice (casti de protectie, dispunerea surselor de zgomot la o distanta mare fata de angajati) si igienice (control medical, alimentatie cu vitamine, etc.)

Expunerea pentru un timp indelungat la zgomot puternic declanseaza mecanisme de protectie ale organismului contra pericolelor, aceste mecanisme manifestandu-se prin urmatoarele reactii vegetative: hipertensiune, tahicardie, constricaia vaselor cutanate, marirea metabolismului, cresterea tensiunii musculare.

Iluminatul

Senzatiile vizuale si analizatorul vizual joaca un rol preponderent si in activitatea profesionala, fiind implicate in 90% dintre modalitatile de receptie a informatiilor. Datorita acestui fapt, un iluminat corespunzator (artificial sau natural) constituie un element hotarator in obtinerea performantelor.

Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambiantei luminoase o constituie intensitatea luminoasa, a carei unitate de masura este lux-ul, definit ca volumul fluxului luminos ce cade pe o anumita suprafata

La locul de munca intalnim doua tipuri de iluminat : natural si artificial, fiecare avand o serie de particularitati, avantaje, dezavantaje .

Sistemele de iluminat artificial se grupeaza in urmatoarele categorii:

* Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toata suprafata incaperii de lucru, fara o orientare precisa asupra unui anumit loc de munca. El poate fi:

direct - lumina dirijata direct pe suprafata de lucru;

indirect - lumina este dirijata in proportie de 90-100% spre plafon si partea superioara a peretilor.

Avantajul acestui tip de iluminat consta in faptul ca elimina umbrele din incapere si nu provoaca orbirea prin stralucire;

* Semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafata de lucru, restul de 40-10% fiind dirijate spre plafon;

* Semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon si pereti, restul spre planul care trebuie iluminat;

* Difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurand o iluminare difuzata uniform in toate directiile datorita surselor luminoase mascate.

* Iluminatul local - este folosit in incaperile in care se efectueaza lucrari ce necesita valori diferite ale intensitatii luminii, in raport cu particularitatile sarcinilor. Dispunerea si orientarea surselor de lumina trebuie astfel adaptate incat directia cea mai frecventa a privirii sa nu coincida cu directia luminii reflectate.

Cromatica industriala

Ambianta cromatica, prin efectele sale fiziologice si psihologice, are un rol important in desfasurarea activitatii la locul de munca, prin influentele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra starii de oboseala, precum si asupra rezultatelor muncii.

Prin coloritul in mediul de munca se urmareste indeplinirea urmatoarelor functii:

- functia de realizare a senzatiei de confort: prin realizarea unei ambiante favorabile, care sa apropie ambianta industriala de armonia si echilibrul culorilor din natura;

- functia de micsorare a oboselii: neutralizarea senzatiilor neplacute prin efecte psihice si fiziologice contrarii;

- functia de semnalizare: precizarea continutului si functiei diferitelor componente ale panourilor de comanda, a conductelor ce transporta diferite substante;

- functia de securitate: se deosebeste de functia de semnalizare prin rolul precis si obligatoriu al semnificatiei in ceea ce priveste aplicarea lor.

In vederea crearii unei ambiante optime de lucru, specialistii in ergonomie iau in considerare proprietatile de reflectanta a diferitelor culori, proprietate care se masoara cu fotometrul. La un capat al scalei se afla culoare alba (care reflecta lumina in proportie de 84%), iar la celalalt capat se afla culoarea rosu inchis (caramida zidurilor, care reflecta 16% din lumina).

Utilizarea culorilor in scopul usurarii muncii si pentru cresterea performantelor se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor asupra oamenilor.

Coloritul industrial influenteaza in mod direct sau indirect aproape toate functiile organismului.

Alegerea culorilor cladirilor, incaperilor, mobilierului si echipamentelor urmareste atat un scop utilitar (imbunatatirea performantelor), cat si unul estetic, fiind necesara adaptarea lor la diferite tipuri de munci .

Bogathy (2002) prezinta urmatoarele recomandari pentru o ambianta cromatica optima:

- sa se utilizeze pentru peretii interiori culori care nu distrag atentia si care retin murdaria (gri, verde-albastrui);

- sa se foloseasca tonuri calde (crem, roz) in halele friguroase si tonuri reci (verde, bleu) in halele supraincalzite;

- culorile peretilor si masinilor sa fie opuse: pentru pereti, galben deschis, bej, crem, ocru, galbui deschis iar pentru masini, verde deschis, albastru verzui deschis, albastru deschis;

- masinile sa fie luminate astfel incat partile mai importante sa para mai luminoase;

- masinile sa fie colorate diferentiat: partile mobile, taioase, periculoase in rosu, galben, portocaliu iar corpul masinii in gri, bleu, albastru luminos;

- dispozitivele de comanda sa fie codificate cromatic, ceea ce faciliteaza discriminarea si identificarea lor;

in uzinele automate, se recomanda ca ambianta cromatica sa utilizeze culori calde pentru a mentine nivelul de vigilenta; pentru pereti si plafon, galben deschis in diferite nuante cu elemente decorative in portocaliu. Masinile si tabloul de comanda vor fi vopsite in verde bleu, o culoare saturata, cu un coeficient de reflectanta de 50-60%, care ofera conditii bune pentru discriminare;

cu scopul de a facilita memorarea si atentia, pentru prevenirea accidentelor, pentru conducte, se foloseste un cod al culorilor: conductele de aps se vopsesc in gri sau negru, conductele de gaze si lichide cu nocivitate chimica in galben, conductele cu gaze si explozive in rosu, conductele cu combustibil lichid in albastru.

Norme de protectia munci

Art. 298. Pornirea masinii se face numai dupa avertizarea acustica a inceperii operatiilor si dupa ce s-a verificat ca in zona masinii nu se afla alte persoane in afara salariatilor.

Formele vor fi asezate peste stelaje speciale astfel ca marginile lor sa nu depaseasca stelajele.

Art. 299. In timpul funcaionarii masinii sunt interzise intervenaiile la hartie, forma si aparate de umezire.

Art. 300. Pentru operatiile oleofilizare si hidrofilizare, salariaaii vor purta manusi de protecaie.

Art. 301. Pentru scoaterea colilor de hartie din graiferul transportor, obligatoriu se va deconecta masina de la intrerupatorul general pe care se va aseza o placa avertizoare cu inscripaia "nu clupati se lucreaza la masina".

Art. 302. La aclimatizarea hartiei se va urmari permanent functionarea instalatiei de incalzire astfel ca temperatura sa nu produca aprinderea hartiei.

Art. 303. La masinile de imprimat offset cu hartia in coli sau in bombina, introducerea formei se va face numai dupa decuplarea masinii si asigurarea cu butonul "STOP". De asemenea, se va decupla fala aparatul pentru masinile rotative.

Art. 304. Pentru transportul si montarea bobinei de hartie se vor aplica prevederile cuprinse in prezentele norme de protectia muncii.

Art. 305. Se interzice in timpul lucrului la sireturi, coli, protectori, jgheaburi de umezire si la transportori.

Art. 318. Viteza de lucru a masinii se va creste progresiv astfel ca salariatul sa se adapteze la ritmul de lucru al masinii.

Art. 319. Introducerea formei pe cilindru portforma si a cauciului pe cilindru portcauciuc in masina de imprimare se va face cand masina este decuplata si de catre doi salariati.

Art. 325. In timpul lucrului este interzis a se interveni la masina pentru corecturi, reglari etc.

Protectia muncii

Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului sau intoxicatia acuta, profesionala, care are loc in timpul procesului de munca sau indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces.

Nu se considera accident de munca, accidentul datorat unei actiuni nelegate de procesul de munca (batai, farse intre muncitori, crize cardiace etc.).

Clasificarea accidentelor de munca:

* Accidentele de munca se clasifica din mai multe puncte de vedere:

1.Dupa gravitate se clasifica in:

- accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, indiferent de timpul cat dureaza incapacitatea temporara de munca;

- accident care produce invaliditate permanenta;

- accident mortal este accidentul care cauzeaza fie decesul imediat fie dupa un interval de timp daca acesta a fost confirmat de un act medical;

- accidentarea simultana din aceeasi cauza a cel putin trei persoane, indiferent de gravitatea urmarilor accidentului, se considera accident colectiv.

2. Dupa natura factorilor ai actiunilor care provoaca accidentele se pot clasifica in:accidente mecanice, electrice,termice,chimice.

Cauzele generale ale accidentelor de munca:

Accidentele de munca au in general cauze numeroase si complexe, influenaate de toti factorii care intervin in procesul tehnologic:

- omul

- masina si condiaiile de munca

- conditiile de viata a accidentatului

In general cauzele principale sunt de natura tehnica sau organizatorica.:

1. Cauze tehnice:

- starea tehnica necorespunzatoare a sculelor, utilajelor, instalaaiilor mecanice sau electrice, utilajelor de ridicat;

- lipsa dispozitivelor de protecaie si semnalizarea lor necorespunzatoare

- defecte de structura sau lipsuri constructive la lucrarile de construcaii montaj.

2. Cauze organizatorice:

- Organizarea necorespunzatoare a locului de munca sau a procesului de munca, lipsa instructajului de protectia muncii.

- Conditii necorespunzatoare a mediului de munca

- Manipularea necorespunzatoare a materialelor, nerespectarea regulilor de circulaaie la mijloacele de ridicat de transport

- Nerespectarea disciplinii in munca si a normelor de tehnica securitaaii muncii.

Bibliografie

- Bogathy, Z. (2002) - Introducere in psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universitaaii de Vest, Timisoara

- Jurcau, N. (2003) - Psihologie inginereasa, U.T.Pres, Cluj-Napoca.

- Tehnica tiparului plan - Constinescu Dinu si Ciurea Ina 

- Utilajul si tehnologia poligrafica - E. Pavel si S. Albaiu

- Norme specifice de protecaia muncii pentru activitaaile desfasurate in industria poligrafica - Departament Protecaia Muncii

- Indrumator privind aplicarea masurilor minimale de protecaia muncii in scoli - Ing. Nicolae Zaharia

Masini si aparate de faltuit

1.Masini de faltuit hartia in coli-masinile de faltuit sunt proiectate in general conform cu doua principii de functionare:

principiul faltuirii cu casete(A);

principiul faltuirii cu cutite,cunoscut si ca faltuire in unghi drept(B)

(A)Principiul faltuirii cu casete-coala este transportata de pe masa de alimentare in caseta cu ajutorul rolei superioare de faltuire si a primei role inferioare de faltuire,pana ajunge la opritor.

Din cauza opritorului,coala de hartie se indoaie la marginea inferioara a casetei,formand o bucla care este introdusa si presata intre rolele de faltuit inferioare.Acestea determina si deplasarea colii la urmatoarea caseta.

(B)Principiul faltuirii cu cutite-coala este transportata intre cutitul de faltuuit si rolele de indoire.

Cutitul indoaie coala pee linia de faltuire specificata.Intre rolele de indoire se formeaza faltul.

Fig.2a

(a)1-Traseul colii;2-Coala de faltuit;3-Vinclu

(opritor);4-Caseta;5-Rola superioara de faltuire;

6-Rola inferioara de faltuire;7-Distanta dintre rolele de faltuire.

(b)1-Cutitul de faltuire;2-Coala de faltuit;3-Opritor lateral;4-Role de faltuire.

Masinile de faltuit sunt compuse din module tehnologice(unitati de faltuire,alimentare,eliminare

transport,etc.)ce pot fi aranjate de catre producator in vederea efectuarii unei sarcini specifice sau asamblate conform cerintelor clientului.

Mai mult,pot fi integrate module ca unitati de lipire,de cusut cu ata sau prese de hartie.

Modulul de comanda preia controlul modulelor tehnologice;controlul calitatii poate fi de asemenea realizat cu ajutorul acestui modul de comanda.

In general,producatorii de masini de faltuit ofera trei tipuri de astfel de utilaje:

-masini cu casete;

-masini cu cutite;

-masini cimbinate de faltuit(caseta-cutit)

2.Masini de faltuit cu casete-masinile cu casete permit variante multiple de faltuire.

Precizia indoiturilor depinde in mare masura de caracteristicile hartiei.Astazi se pot gasi masini care sa functioneze cu viteza de peste 150m/min.,la formate mari.

Masinile cu casete sunt construite pentru a lucra cu cate unitati de caseta dorim,combinate dupa dorinta.Fiecare unitate poate lucra separat,cu alimentare manuala sau automata.De regula,doar prima

statie a masinilor cu casete este legata de mecanismul de alimentare.

Transportul colilor de la o statie la alta se realizeaza prin mese cu role,collie fiind transmise automat si precis la statia urmatoare.Dupa fiecare statie,coala poate fi eliminata,dupa dorinta,in functie de numarul de indoituri ce se realizeaza.

Masinile cu casete necesita timpi de reglare ceva mai mari decat celelalte tipuri de masini,dar variantele multiple de faltuire le fac foarte necesare.

Caracteristicile masinilor de faltuit cu casete:

-multe variante de faltuire;

-posibilitati de prelucrare de dublete;

-posibilitati de adaugare de statii suplimentare,prin comanda la producator;

-posibilitati de folosire doar a unei singure statii la nevoie;

-posibilitati de montare de aparate de perforat,riluit si taiat(durata ceva mai lunga de reglare);

-productivitate,intrucat nu este legata de un anumit tact de mers al cutitului;

-spatiile de amplasare cev amai mari decat la masinile combinate,in functie de numarul de statii de faltuit;

-la masinile cu caseta se pot realize aceleasi indoituri ce la cele combinate.

Principiul de functionare pentru un grup de faltuire cu casete este descris in fig.2a,unde se pot observa cele trei valuri(role) de faltuire(unul superior si doua interioare) si o caseta cu opritor(vinclu).

Constructia rolelor de faltuire este foarte importanta pentru obtinerea unui falt de aclitate(neted,drept,

presat) deoareceacestea determina pozitionarea corecta a colilor in timpul executarii faltului.

Rolele de faltuire se construiesc din otel gravat sau poliuretan.

In figura urmatoare puteti vedea 4 tipuri de role de faltuir.

-role de faltuit clasice din otel gravat cu striatii la suprafata;

-role de faltuire din poliuretan cu suprafata neteda;

-role de faltuire din otel striat cu spirale aplicate din poliuretan;

-role de faltuire din otel striat cu aplicatii de inele de poliuretan.

Lovirea colilor in opritorul casetei de faltuire produce zgomot,din aceasta cauza,casetele moderne sunt prevazute cu amortizoare de zgomot.

De asemenea,constructorii de masini de faltuit moderne,sunt preocupati de realizarea masinilor in module,pentru a fi asamblate dupa dorinta si in functie de natura produselor realizate.Astfel o masina de faltuit poate fi compusa din doua pana la opt module de faltuit.

3.Masini de faltuit cu cutite:

Principiul de functionare al masini este urmatorul: aparatul automat de pus coli deplaseaza cate o coala pe masa d ealiniere pana aceasta se opreste in vinclul(opritor)lateral.

Precizia de lucru la aceste masini este asigurata de mersul drept al colilor si de faptul ca ele se opresc in timpul transportului la vincluri fixe,care stabilesc clar pozitia lor.

Masinile cu cutit au insa o viteza limitata,datorita miscarii verticale,sus-jos,a cutitului,intoarcerii lui permanente in pozitia initiala,productivitatea nedepinzand de formatul colii ce se faltuieste.

Caracteristicile masinilor de faltuit cu cutite:

-realizeaza de regula indoituri perpendiculare;

-variante reduse de indoituri;

-nu se adauga de regula statii suplimentare,nici la cerere;

-posibilitati de montare de aparate de perforat,riluit si taiat la toate statiile de indoire perpendiculara;

-aproape deloc sensibile la grosimea hartiei;

-la masinile fara dotari speciale,nu se pot realize indoituri paralele,in zigzag,cu clape

-indoituri combinate se realizeaza numai daca masinile sunt dotate cu un cutit paralel,intr-o anumita pozitie.

4.Masini de faltuit combinate

Particularitati ale masinilor de faltuit combinate:

spatiu redus de amplasare;

reglari relative rapide;

posibilitati sporite de folosire(la o gama larga d eproduse si hartii,care sunt confectionate din colile ce se faltuiesc)

posibilitati largi de faltuire-variante multiple,in functie d emodul de combinare cutit-caseta;

posibilitatea,de regula,de a faltui dublete;

posibilitati de adaugare de statii suplimentare;

productivitate relative mare in special cand se executa numai indoituri paralele;

reduceri de productivitate cand se realizeaza faltuiri combinate.

De regula,in prima statie se realizeaza

faltuirile paralele prin sistemul cu casete,

iar faltuirile perpendiculare(in cruce) se

realizeaza in sectiunea de cutite.

De multe ori,dupa dupa prima indoitura

perpendiculara(in cruce),se va realiza si o

indoitura paralela pe o sectiune ce caseta.

Transportul colilor in cadrul masinii se face prin benzi de transport.Deasupra acestora se gasesc,de cele mai multe ori,dispozitive de mentinere si presare a colilor cu bile de diferite greutati(din otel,

material plastic etc.)

Pe masiniole combinate se realizeaza indoituri perpendiculare,indoituri paralele,indoituri in zigzag,

indoituri paralele cu marginile fasciculelor inchise,indoituri combinate(paralel+perpendicular),

indoituri pliant paralele,cu clape.