SCOALA NATIONALA DE GAZ

MEDIAS

SPECIALIZAREA : MAISTRU INSTALATII

PROIECT

SCOALA DE MAISTRI

BRANSAMENT si INSTALATIE DE UTILIZARE

GAZE NATURALE

Iunie 2007

BORDEROU

PENTRU INSTALATII DE UTILIZARE

A.     PIESE SCRISE

Foaie de capat;

Borderou piese scrise si desenate;

Introducere

Memoriu tehnic bransament si instalatie de utilizare;

Breviar de calcul Bransament si Instalatie de Utilizare

Fisa de protectia muncii si P.S.I.

B.     PIESE DESENATE

Plan imobil si Schema izometrica a I.U.

Schema izometrica a bransamentului

INTRODUCERE

Gazele naturale reprezinta un combustibil igienic, comod, usor de extras si de transportat, ieftin, care nu au nevoie de spatii de depozitare, care ard aproape complet nalasand produsi de combustie de evacuat.

Descoperirea de noi si importante zacaminte de gaze naturale in diferite parti ale lumii, dezvoltarea transporturilor la mari distante, pana la cativa mii de kilometrii, asigura posibilitatea ca acest combustibil sa fie folosit oriunde si de catre oricine.

Acestea sunt ratiunile pentru care asistam de mai multi ani la dezvoltarea rapida a industriei gazelor naturale si a consumului de gaze naturale.

In prezent, prin dezvoltarea industriilor si tendinta de a asigura confortul populatiei concomitent cu reducerea poluarii in toate tarile, cu precadere in cele dezvoltate, utilizarea gazelor naturale se foloseste din ce in ce mai des.

Din acest punct de vedere tarile consumatoare de gaze se pot grupa in felul urmator:

Producatoare de gaze naturale in cantitati ce pot acoperii consumul propriu actual si de perspectiva, avand si un potential excedent de rezerve si care deja asigura exporturi importante de gaze ( Canada, F. Rusa, Norvegia, Anglia, Olanda etc.);

Tari cu un consum de gaze naturale propriu relativ scazut dar cu rezerve si potential de extractie deosebit de dezvoltat ( tarile din Golful Persic, Africa de Nord, Iran, Irak etc.)si care doresc gasirea unui debuseu pentru acestea catre tarile in care consumul de gaze naturale este in continua crestere;

Tari care nu beneficiaza deloc sau intr-o masura neacoperitoare de resurse proprii da gaze naturale, au un consum dezvoltat si in continua crestere pe seama importului ( Belgia, Franta, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Elvetia, Austria, Ungaria, Suedia, Turcia, Bulgaria etc. )

Prin prisma celor de mai sus Romania beneficiaza de o industrie gaziera

dezvoltata pe baza resurselor proprii dar la care datorita duratei indelungate de exploatare ( peste 90 de ani ) se face simtit, ca la orice industrie extractiva, declinul natural de debit si presiune, fapt pentru care cu toate ca se situeaza ca nivel propriu de productie in primele 12 industrii gaziere ale lumii, totusi importa in prezent circa 25% din necesarul de consum, acest import urmand a creste la nivelul anului 2010 la peste 50% din necesarul de gaze.

Indiferent de situarea unei industrii gaziere in categoriile mai sus

mentionate, problemele importante luate in considerare de utilizare gazelor naturale sunt urmatoarele:

Cresterea randamentului de utilizare, atat a consumului de gaze cat si a formelor de energie utilizare in procedura, transportul, distribuirea si utilizarea gazelor naturale;

Satisfacerea principalului deziderat, contradictoriu, intre caracterul relativ constant si limitat al surselor de gaze, in special in sezonul rece si al consumului variabil si care este in general peste nivelul surselor in acest sezon;

Asigurarea clitatii gazelor destinate transportului, distributie si utilizarii atat pentru evitarea consecintelor tehnice ce pot fi produse in acest circuit tehnologic si la utilizatori, act si pentru reducerea consumurilor energetice provocate de prezenta unor impuritati solide, dar mai ales lichide, precum si pentru cresterea randamentului energetic propriu si la consumatorii de gaze;

Asigurarea preciziei masurarii gazelor in lantul tehnologic: productie, import, transport, distributie si utilizare tinand seama de faptul ca erorile ce pot sa apara la masurare in conditiile in care se vehiculeaza in medie zeci de miliarde mc/an, pot provoca furnizorului si beneficiarului pierderi economice foarte mari;

Introducerea unor tehnologii moderne in extractia, transportul, distributia si utilizarea gazelor naturale, a tehnicii electronice de calcul in urmarirea si centralizarea parametriilor tehnologici si pentru asigurarea unei dispecerizari competente, acresterii sigurantei in exploatare, protejarea madiului, a instalatiilor tehnologice si vecinatatilor, a evitarii pierderilor de gaze naturale, a depistarii erorilor de operare si a accidentelor tehnice, a cresterii productivitatii muncii etc.;

Protejarea rezervelor de gaze, a asigurarii independentei energetice pe seama diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze ( asigurarea importurilor de gaze din mai multe sisteme intercontinentale, cu surse de gaze diferite, prin mai multe puncte de predare-primire din acestea utilizare gazelor naturale lichefiate GNL, gazelor petroliere lichefiate GPL, elaborarea unui program de limitare a consumului de gaze pentru cazuri de forta majora sau datorate unor situatii meteorologice deosebite etc.;

Lucrarile in dezvoltarea industriei gaziere in sensul celor mai sus amintite impun eforturi financiare majore si de aceea este o practica uzual, atragerea capitalului si a investitorilor straini;

Asigurarea unei politici de formare a pretului gazelor naturale , realizarea unui echilibru judicios intre obligatiile fata de stat si resursele financiare destinate cercetarii si investitiilor;

Crearea unui cadru normativ corespunzator si in concordanta cu prevederile internationale si care sa diminueze riscurile unor actiuni arbitrare din partea furnizorilor sau de la tarile tranzitate de gaze naturale.

Crearea de energie este poliforma si depinde de specificitatea proprie

fiecarei regiuni ale globului. Gazele naturale si cele petroliere au si vor avea un rol din ce in ce mai important iar ponderea lor in bilantul energetic mondial va continua sa creasca datorita mai multor factori in functie de importanta rezervelor, cost, disponibilitati si repartitie goegrafica, protejarea mediului inconjurator etc.

In aceasta evolutie spectaculoasa o serie de aspecte trebuie luate in considerare:

Probleme aferente industriilor gaziere;

Aparitia noilor producatori, trnsportatori, distribuitori si consumatori de gaze privatizati, integral sau partial, alaturi de marile societati de stat din respectivele domenii;

Interconectarea sistemelor de transport nationale, a marilor gazoducte continentale sau intercontinentale;

Accesul la gazele naturale a unor tari datorita trecerii acestor conducte de gaze internationale pe teritoriul lor si astfel dezvoltarea strategiilor unei industrii gaziere locale;

Parteneriate diverse, intre regiuni si tari cu grad de dezvoltare diferit, avand consecinte importante in punerea in evidenta a unor tehnici si tehnologii, adaptarea acestora la contextul fiecarei tari si optimizarea resurselor tehnologice;

Exacerbarea concurentei, datorita mondializarii si a schimbarii ponderii competitionale a diferitelor surse de energie( gaze naturale GNL,GPL, energie electrica-surse hidroenergetice, petrol si derivate, energie atomica, carbune etc. );

Probleme proprii de evolutie ale acestui inceput de mileniu ca de exemplu:

stapanirea informatiilor si a comunicatiilor moderne ca elemente indispensabile si strategice, la nivelul industriilor gziere ale tarilor si intre tari;

dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor gaziere, experienta in domeniu, specifice fiecarei tari;

evolutia structurilor intreprinderilor cu multe si inutile nivele ierarhice;

gradul de insusire si importanta acordata la toate nivelele culturii internationale ( limbi straine, nivel tehnic, cunostinte economico-politice, cunoasterea specificului tarilor, alinierea la prevederile legale si normele internationale etc.);

cunoasterea si luarea in considerare a nevoilor consumatorilor de gaze, informarea acestora in domeniul respectiv si perfectionarea serviciilor catre abonatii de gaze;

dezvoltarea continua a tehnicilor si tehnologiilor moderne si cresterea randamentelor;

calitatea activitatiilor, securitatea si protectia mediului;

redefinirea rolului managerului, a expertului, a personalului de executie si a relatiilor intre acestia in scopul cresterii eficientei, operativitatii si responsabilitatii;

formarea profesionala pentru diferite nivele in vederea insusirii cunostintelor specifice a caror viteza de evolutie si complexitate sunt greu de stapanit.

MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV

PRIVIND NECESARUL DE GAZE, SOLUTII SI INSTRUCTIUNI TEHNICE

PENTRU EXECUTAREA BRANSAMENTELOR is INSTALATIILOR DE GAZE NATURALE

DATE GENERALE :

Prezenta documentatie fost elaborata pentru alimentarea cu gaze naturale imobilului prezentat cu urmatoarele aparate de utilizare :

1 aragaz x 0.76 mc/h d.i.= 0.76 mc/h

2 sobe de incalzit x 1.2 mc/h d.i.= 2.4 mc/h

1 cazan de baie x 0.8 mc/h d.i.= 0.8 mc/h

1 convector x 0.49 mc/h d.i.= 0.49 mc/h

1 soba de incalzit x 1.0 mc/h d.i.= 1.00 mc/h

Total d.i.= 5.45 mc/h

La proiectare s-au respectat conditiile impuse de NORMATIVUL N.T.-DPE-01/2004 .

.AMPLASAMENT:

Bransamentul cu diametrul f se va racorda in conducta de presiune redusa , montaj subteran, prin intermediul unei piese de record ( teu de bransament ).

CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ:

Bransamentul se va monta pe domeniul public, subteran, conform planului de situatie anexat; .

Distanta minima intre bransamente si instalatii, constructii sau obstacole :

- cladiri cu subsol 2,0 m

- cladiri fara subsol 1,5 m

- canale pentru retele termice si telefonice  1,5 m

- copaci 1,5 m

- stalpi 0,5 m

La inceperea lucrarilor se va intocmi un proces - verbal de predare a amplasamentului intre

executant si delegatii intreprinderilor detinatoare de utilitati din zona, ocazie cu care detinatorii de instalatii subterane vor face cunoscut executantului traseele exacte ale acestora.In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apa, canal, termoficare pentru evitarea deteriorarii acestora.Daca se intalnesc cabluri electrice sau telefonice in canalizari sau ingropate direct in pamant se va opri imediat lucrul si se va anunta conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitatii pentru a acorda asistenta tehnica in timpul lucrarilor.

SE INTERZICE MONTAJUL FORTAT AL BRANSAMENTULUI.

Conform N.T.-DPE-1 din 2004 se vor lua masuri de etansare a cablurilor, conductelor de apa si canalizare pozate direct in pamant la intrarea in subsolul cladirii.De asemenea se vor etansa toate incaperile din subsol prin legarea unor canale de ventilare naturala cu subsolul cladirii.

La capatul bransamentului se va monta un robinet de bransament sferic care sa permita scoaterea din functiune a intregii instalatii.Amplasarea capului de bransament se va face astfel incat intrarea tevii in cladire se va face numai in spatii usor accesibile si ventilate. Se interzice intrarea directa a conductelor din nise in interiorul constructiei. Portiunea de teava montata la capatul bransamentului se va vopsi in galben inchis STAS 8589-70.

La bransament, imbinarile se vor executa prin sudura conform fisei tehnologice de imbinare cap la cap a conductelor. Sudura va fi autogena executata de catre sudorul autorizat ISCIR, care va poansona sudurile.

Materialul de aport folosit ( sarma de sudura , electrozi ) va fi corespunzator tevii cu asigurarea conditiilor de sudabilitate conform STAS 7194-90.In cazul sudarii tevii in conditii meteorologice speciale se vor lua masuri corespunzatoare, paravane, cort de protectie, preincalzirea capetelor.

ESTE INTERZISA RACIREA FORTATA A SUDURILOR.

Imbinarea prin sudura se face cap la cap.Nu este admisa efectuarea sudurilor la temperaturi mai mici de -5⁰C cf. art.10.15 din N.T.- D.P.E.-01/2004, clasa de calitate a sudurii va fi II.

Controlul executiei si calitatii sudurilor se va face vizual in proportie de 100% si prin examinari nedistructive 25 % conf. N.T.- D.P.E.-01/2004.

- gamagrafierea in proportie de 25 % din numarul sudurilor cu respectarea N.T.- D.P.E.-01/2004. Constructorul are obligatia sa foloseasca ,la lucrarile de sudura sudori autorizati ISCIR care dupa terminarea lucrarilor vor completa datele :

- Nume, prenume..

- Autorizatia ISCIR nr..din.

- Angajat la ..

- Domiciliat ..

- Semnatura..

Completarea trebuie astfel facuta incat din dosarul definitiv sa se poata identifica persoana care a efectuat fiecare sudura existenta in teren.

In timpul executiei se vor verifica de catre constructor :

Ø      certificatele de calitate a materialelor ;

Ø      rezultatul gamagrafierii sudurilor ;

Ø      procese verbale care atesta capacitatea izolatiei, buletin de verificare a capacitatii

electroizolante ;

Ø      fisa de incrucisare ( incheiata inainte de astuparea santului ) .

INCRUCISARI CU INSTALATII SUBTERANE :

Intersectia bransamentului cu instalatii subterane identificate sau neidentificate se va face in general perpendicular pe axul instalatiei traversate de conducta de gaz urmand sa fie montata deasupra instalatiei respective la o distanta de cel putin 200 mm. In cazuri exceptionale se admite traversarea instalatiei si sub un alt unghi dar nu mai mic de 60 de grade.Nu se admite ca bransamentele sa traverseze camine subterane in constructie independenta.

RASUFLATORI

Pentru asigurarea unor eventuale scapari de gaze ( controlul acestora neputand fi asigurat cu detectoare ) se vor monta rasuflatori dupa cum urmeaza :

Ø      deasupra fiecarui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie;

Ø      in locul unde conductele ies din pamant;

Ø      la ambele capete ale tubului de protectie ;

Ø      deasupra fiecarei ramificatii subterane a conductelor de gaze.

In functie de situatie, tipul rasuflatorii va fi : pentru carosabil, de perete si pentru spatii verzi.

LUCRARI DE SAPATURA

Santul pentru montarea bransamentului se va sapa manual nu cu mult timp inaintea montarii acestuia. Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor ( conform art. 10.5. din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - 2004 ) va fi de :

0,9 m pentru conducte, iar la capatul conductei de bransament adancimea minima de montaj poate fi de 0,5 m;

Fundul santului va fi fara denivelari iar peretii fara asperitati pentru a se evita la lansare deteriorarea izolatiei materialului tubular. Santul va fi marcat, protejat cu podele si parapeti si semnalizat si pe timp de noapte.Inainte de astuparea santului cu pamantul rezultat din sapatura se vor scoate in mod obligatoriu bolovanii de piatra, bucatile de beton, bordurile, obiectele metalice, bucati care la astupare si compactare manuala ar putea duce la deteriorarea izolatiei bransamentului.Compactarea manuala a pamantului se va face cu udarea fiecarui strat asezat.

IZOLATIA MATERIALULUI TUBULAR

Izolatia materialului tubular se va aplica pe suprafata exterioara in asa fel incat sa fie asigurata continuitatea protectiei contra coroziunii pe lungimea intregului traseu pe care conducta este pozata subteran.Izolatia se va executa manual in statia fixa de izolare.Tipul izolatiei va fi INTARITA conform prevederilor studiului intocmit pentru aceasta localitate.In conformitate cu prevederile STAS7335-86, izolatia va avea urmatoarele componente:

-stratul de aderenta realizat din grund (citom), avand punctul de inmuiere la 82-92 grade C .

Manipularea acestui material se va face in vase inchise, etanse pentru a nu-si modifica in timp proprietatile.

Grundul se amesteca cu benzina de extractie tip 80/20 STAS35-80 cu un continut minim de 20% hidrocarburi aromate.Grundul propriu-zis se prepara prin dizolvarea bitumului(pt. grund) in benzina in raport de 1:2.25-2.5 dupa necesitati sau prin utilizarea condensului sau benzenului in proportie de 3.5% bitum 65% inlocuitor de benzina, astfel incat sa se realizeze calitatea prescrisa de STAS 6800-77.

Verificarea acestei calitati se poate efectua prin determinarea timpului de uscare a amestecului, care dupa standardul mentionat este de 10 minute (acest timp poate fi determinat in felul urmator: se aplica cu pensula o pelicula de grund pe o placa de otel, curatita in prealabil pana la luciul metalic si spalat cu benzina. Pozitia placii va fi inclinata cu 45 grade.Se lasa placa cu pelicula respectiva sa se usuce la temperatura camerei cronometrandu-se timpul din momentul aplicarii peliculei si pana la uscare.Se considera uscata pelicula, atunci cand prin apasare cu degetul aceasta nu lipeste iar aspectul este sticlos-lucios).

- staturile izolatoare realizate din bitum SP-95 STAS 2484-85 avand punctul de inmuiere la 95-100 grade C ; acest tip de bitum se utilizeaza in conditii de lucru in care temperatura mediului este mai mare de 0 grade C ; pentru temperaturi ale mediului cuprinse intre -15 si +15 grade C se utilizeaza bitum SSP-70 STAS2484-85.

-straturile infasuratoare de armare, formate din impaslitura de fibra de sticla fixat cu ancelat pe baza de rasina formaldehidica, rezistenta la umiditate si comparabila cu amestecul de bitum.Se poate utiliza impaslitura sub forma de banda de 500mm si lungimea cuprinsa intre 4-5 m obisnuita tip I60 calitatea E sau alte materiale omologate .

-infasurarea axterioara de protectie realizata din banda PVC tip E conform NTR 9001-80 folosita in conditii de temperatura a mediului de lucru de peste O gradeC. Daca temperatura mediului este sub 0 grade C se poate utiliza banda din PVC cu adaosuri de tip B.R.I. conform aceluiasi normativ.

-stat de protectie antisolara, realizat prin aprecierea unei solutii de var cal.I STAS 146-80.

Izolatia bransamentului va avea urmatoarele straturi:

Ø      un strat de aderenta de grund

Ø      un strat de bitum de grosime 4-6mm

Ø      o infasurare de armare din impaslitura de fibra de sticla

Ø      un strat de bitum de grosime 3-4mm

Ø      o infasurare exterioara de protectie

Ø      un strat de protectie antisolara din lapte de var

Grosimea nominala a izolatiei aplicata manual va fi de minim 8.5mm fara grosimea infasurarii exterioare realizata de minim 7mm.Conform STAS 8335/3-86 si a prevederilor N.T.- D.P.E.-01/2004 aplicata pe materialul tubular, trebuie sa fie continua, aderenta de grosime uniforma, fara fisuri sau crapaturi, lipsita de incretituri, fara pori si corpuri straine incluse in portiunile de suprapunere a infasurarii exterioare de protectie Din aceste considerente izolatia trebuie executata de personal calificat si special instruit in acest scop.Daca pe parcursul executiei lucrarilor constructorul va intalni situatii neprevazute in proiect situatia acestora se va face conformitate cu N.T.- D.P.E.-01/2004 Lucrarile prevazute in documentatie vor fi executate sub conducerea permanenta a unui instalator autorizat in lucrari de gaz gradul II.

Executantul, la receptia lucrarii va prezenta cartea constructorului cu buletinul cu caracteristicile de sudabilitate ale tevii si concordanta materialului de aport cu cel al tevii, modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor, corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane cu prevederile N.T. - D.P.E.-01/2004.

In conformitate cu art. 11.18 din N.T.- D.P.E.-01/2004 la capatul bransamentului se prevede piesa electroizolanta necesara pregatirii protectiei catodice.

INCERCARILE DE PRESIUNE

In vederea pregatirii pentru verificarile de receptie executantul va curata tevile de impuritati prin suflare cu aer si va efectua incercari preliminare (de casa) in aceleasi conditii cu incercarile de receptie. Incercarile preliminare constau in formarea pe marginea santului a unor tronsoane, rezultate din imbinarea cap la cap a mai multor tevi astfel incat sa nu depaseasca ca greutate capacitatea de rezistenta a macaralelor si nici posibilitatea de a fi manevrate usor; dupa formarea acestor tronsoane se procedeaza la suflarea cu aer in interior pentru indepartarea zgurii si a eventualelor impuritatii.Se monteaza capace la cele doua capete si se

verifica fiecare sudura in parte cu apa si sapun.Cu aceasta ocazie se face controlul vizual al cordoanelor de sudura.Dupa efectuarea acestor operatii se coboara bransamentul in sant, efectuandu-se in continuare verificarea si receptia.Toate incercarile se vor face cu aer. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta N.T.- D.P.E.-01/2004 .Imbinarile intre tronsoane care nu au putut fi verificate la presiune cu aer se vor verifica la etanseitate, la presiunea gazelor din bransament cu un produs spumant.

Pentru receptia bransamentelor se vor prezenta prin instalatorul autorizat al constructorului planul lucrarii executate si schema izometrica cu indicarea pozitiei legaturii la conducta de distributie a capatului de bransament, diametru, lungimea, schimbari de directie, armaturile, rasuflatorile, adancimea de pozare, suduri etc.

Conditiile de incercare la rezistenta si etanseitate si rezultatele obtinute vor fi consemnate in procesele verbala de receptie conform anexei 2 din N.T.- D.P.E.-01/2004 ce se va anexa la dosarul definitiv.

VALORILE SI DURATELE INCERCARILOR DE PRESIUNE :

La punerea in functiune a bransamentului Sucursala de Distributie gaz metan are obligatia de a completa urmatoarele:

Ø      proces verbal de receptie tehnica (conform anexei 2-NT-DPE-01/2004)

Ø      proces verbal de lucrari ascunse (conform anexei 6-NT-DPE-01/2004)

Ø      fisa tehnica a bransamentului (conform anexei 10-NT-DPE-01/2004)

Beneficiarii de investitii sunt obligati ca in maxim 60 de zile sa predea bransamentele la SDGN. Pentru lucrarile care intra ca mijloc fix la SDGN inainte de punerea in functiune se va preda dosarul definitiv completat cu urmatoarele :

Ø      documente din care sa rezulte valoarea reala a mijlocului fix

Ø      planul de incadrare in zona

Ø      vedere in plan, schema izometrica(diametru, lungime, punct de racord, debit,distanta

fata de repere fixe, armaturi, suduri, regulatoare,analizele defectoscopice prin gamagrafiere (pozitive in procent de 25% din totalul sudurilor);

Ø      certificatele de calitate ale tuturor materialelor puse in opera;

Ø      procesele verbale ale lucrarilor ascunse;

Ø      procesele verbale pentru executarea verificarilor de rezistenta si etanseitate;

Ø      buletinul pentru verificarea calitatii izolatiei;

Ø      planul definitiv al traseului executat cu indicarea distantelor fata de repere fixe;

Ø      situatia de lucrari cu valori pentru cele efectiv executate ;

Ø      procesele verbale incheiate cu ocazia verificarilor efectuate de organele competente si

alte documente prevazute de lege.

Executantul lucrarii va respecta prescriptiile N.T. - D.P.E.-01/2004.

REGULI SPECIFICE INSTALATIILOR DE GAZ

ALEGEREA TRASEELOR

Alegerea traseelor instalatiilor de gaz din imobil se face astfel incat fiecare apartament sa poata fi racordat la coloana proiectata pe casa scarilor printr-o derivatie proprie.

Este interzisa trecerea conductelor prin camere de dormit, neprevazute cu aparate de utilizare a gazelor, prin cosuri si canale de ventilatie, goluri de ascensoare, incaperi neventilate sau cu umiditate pronuntata, camere pentru alimente, incaperi unde se pastreaza materiale inflamabile, in locuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fi asigurata. Se va interzice instalarea conductelor in podul imobilului.

Nu se vor monta conducte de gaz in subsoluri tehnice sau canale termice.

Conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent. Este interzisa montarea lor in pardoseala.

Conform art.6.7. din NT 2004, se vor lua masuri de etansare a conductelor de apa, canalizare, electrice, termice si telefonice pozate in pamant, la intrarea in subsolul cladirii si de la subsol la parter. Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orificii de ventilare pe conturul exterior al cladirii.

Este interzisa punerea la pamant a aparatelor electrice sau a altor instalatii prin conducta de gaze.

Trecerea conductelor de gaz prin pereti sau plansee se face prin tub de protectie. In tubul de protectie, conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie se vor fixa cu ciment sau ipsos si vor depasi pardoseala cu 3 cm.

Fixarea de pereti a conductelor aparent se face cu bratari sau console la distanta de 1,5 - 5 cm in functie de diametrul conductei.

In instalatiile de utilizare, conductele de gaz se vor monta deasupra conductelor de apa sau incalzire centrala.

Conductele orizontale se vor monta in partea de sus a peretilor, la o distanta de plafon convenabila, deasupra usilor sau ferestrelor. Se recomanda sa nu fixeze conducta de plafonul incaperilor.

ARMATURI

In instalatiile interioare se vor monta robineti de inchidere, in locuri ventilate, accesibile, in urmatoarele puncte:

- inaintea fiecarui contor; daca instalatia cuprinsa intre robinetul de incendiu si contor depaseste 5 m, robinetul de contor tine loc si de robinet de incendiu;

- inaintea fiecarui arzator doua robinete (unul de manevra si unul de siguranta).

Se vor utiliza robinete conform art.9.6. din NT 2004.

MATERIALE UTILIZATE

Toate armaturile se vor incerca la o presiune de 1,5 x presiunea de regim cf.STAS 2250.

Se vor monta tevi STAS 7656-90. Materialele folosite vor fi insotite de certificate de calitate.

CONDITII DE AMPLASARE A RECEPTORILOR DE GAZE

Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor vor fi prevazute cu ferestre sau luminatoare a caror suprafata totala minima va rezulta din raportul

0,05 mp fereastra pentru un mc de volum incapere.

Se vor folosi numai aparate racordate la cos; exceptie se pot fac bucatariile unde instala aparate de utilizare cu flacara libera si aparatele de utilizare care au agrement tehnic, la care, prin tubulatura etansa se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuare in exterior a gazelor de ardere.

Volumul incaperii in care se instaleaza aparate consumatoare de gaze trebuie sa fie de cel putin 18 mc. Pentru bucatarii, volumul va fi de 7,5 mc. Se interzice montarea incalzitoarelor instantanee de apa in incaperile cu volum mai mic de 18 mc.

Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera, se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri, astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentratia de gaze de ardere admisa in normele de protectia muncii si protectia mediului.

Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul incaperii Vi si debitul nominal al aparatului de utilizare Qn: Vi/Qn>30.

Pentru cazul Vi/Qn<30 se prevede accesul aerului direct din exterior, prin prize de aer practicate la partea inferioara a peretelui exterior. Suprafata golului pentru accesul aerului se va calcula dupa formula:

S = 0.0025 (m /m N/h) x Qi (m N h) = 0,01 (m ) cf.art.8.29 din NT 2004.

In incaperile in care se instaleaza aparate cu flacara libera, independent de volumul lor se prevad canale de ventilare pentru evacuare a gazelor de ardere conform STAS 6729/1,2,3, practicate la partea superioara a peretilor exteriori cat mai aproape de plafon.

Se vor monta numai arzatoare standardizate si omologate, iar pentru aparate din import se va solicita aviz de import ISCIR.

Debitul arzatoarelor destinate incalzirii, vor corespunde necesarului de caldura al incaperilor pe care le deservesc.

Se interzice intrebuintarea canalelor de fum comune, pentru aparate de consum alimentate cu gaz, combustibil si aparate alimentate cu alti combustibili.

Se vor evita canale de fum comune chiar la instalatiile care folosesc numai gaze.

Pentru montajul burlanelor de tabla care face legatura intre aparatul de utilizare si cos, se fac precizari in art.8.36 si 10.40 din NT 2004.

Se interzice montarea dispozitivelor de inchidere la iesirea gazelor arse de la sobe de teracota, masini de gatit, etc.

CONDITII DE EXECUTIE SI VERIFICARI

Imbinarea tevilor de executie aparenta se va face cu ajutorul fitingurilor sau prin sudura (cf. fisei tehnologice pentru sudura facuta de constructor), folosind sudori autorizati ISCIR. Pentru

imbinarile filetate, etansarea se va face cu benzi din materiale plastic sau fuior de canepa si minimum de plumb.

Schimbarile de directie vor fi executate conform art.10.21 - 10.26 din NT 2004.

Instalatia de utilizare se va supune la urmatoarele incercari de presiune:

Ø      incercarea de rezistenta la presiunea de 1 bar si durata de 1 ora;

Ø      incercarea de etanseitate la presiunea de 0,2 bari si durata de 1 ora.

Incercarile se fac cu aer. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor

respecta NT 2004, cap.12. Imbinarile intre instalatia de utilizare si racord, care nu au fost probate cu aer, se vor verifica cu un spumant, sub presiunea gazelor din instalatie.

Incercarile se vor executa de catre constructor prin instalatorul autorizat in prezenta delegatului DISTRIGAZ. Daca se considera necesar, la receptia si punerea in functiune a instalatiilor va fi convocat si proiectantul.

Dupa efectuarea probelor, pentru lucrarile care au satisfacut calitativ, se va incheia un proces - verbal de receptia tehnica (cf.anexei 7 din NT 2004) care se va anexa la dosarul definitiv.

MASURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

Masurarea consumului de gaze naturale se va face cu un contor volumetric de 6 Nmc/h, montat pe casa , intr-o firida metalica proiectata, in pozitie verticala, la inaltimea de 1,5 - 2 m, la distanta de 3-5 cm fata de casa.

Contorul se va monta pe placi sau cadru metalic de sustinere, la loc uscat, ventilat, usor accesibil si ferit de intemperii.

Este interzisa montarea contorului de camera de locuit, incaperi in care exista flacara libera sau se pastreaza alimente sau materiale inflamabile si acolo unde accesul este interzis conform art.4.8. din NT 2004.

RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se va urmari comportarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare, verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii, atat cu toate arzatoarele in functiune, cat si cu unul singur (cel cu debitul cel mai mic din instalatie).

La fiecare arzator, se va verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere, atat la functionarea separata, cat si la functionarea simultana a tuturor aparatelor, in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaze.

In cazul evacuarii defectuoase a gazelor de ardere, punerea in functiune se va sista, iar robinetele de instalatie se vor sigila.

Aparatele consumatoare de gaze acordate la cos se vor pune in functiune numai dupa ce beneficiarul va prezenta o dovada cu data recenta (nu mai veche de 30 zile) de verificare si curatire a cosurilor de fum.

La punerea in functiune, se va incheia un proces verbal conform Anexei 9 (din NT 2004), semnat de delegatul SC DISTRIGAZ NORD SA TARGU MURES, instalatorul autorizat si beneficiar. Acesta se va anexa la dosarul definitiv.

Este obligatoriu ca a punerea in functiune sa se predea beneficiarului intructiunile privind modul de utilizare a gazului (Anexa 17 si Anexa 15) si explicatiile necesare in legatura cu utilizarea corecta a instalatiei. Dupa primirea intructiunilor si executarea instructajului, beneficiarul semneaza procesul verbal de punere in functiune a instalatiei

Intocmit

Mustetea Lucian

CALCULUL DE DIMENSIONARE

pentru bransament de gaze naturale presiune redusa

Date initiale : TRONSON 1-2

-Q_i = 5.45 mc/h

- L =11.5 m = 0.01151 km

- Pi= 1.1411 bara = 0.055 bari

- Pf= 1.1305 bara = 0.05 bari

unde: Qi = debitul instalat [ mc/h ]

L = lungimea bransamentului [ km]

Pi = presiunea initiala [ bara ]

Pf = presiunea finala [ bara ]

Formula dupa care se calculeaza diametrul bransamentului conform NT-DPE-1/2004 este:

5 Q_i² x T x L x d x l

D_i = 0.56 ----- ----- ----------- [ cm ]

( P_i² - P_f² )

unde : T = 288.15^oK - temperatura gazelor

d = 0.554 - densitatea relativa a gazelor fata de densitatea aerului

l = 0.050 - coeficientul de rezistenta hidraulica

5 29.7025 x 288,15 x 0,0115 x 0,554 x 0,050

D_i =0.56  -------- ----- ------ ----- ----- ------------- = 0.56 x 3.0314= 1.69 cm

0.01065

Se va adopta conducta de bransament f

Calculul de dimensionare bransament s-a facut conform Normativului N.T.-DPE-1/2004 .

Intocmit,

Mustetea Lucian

BREVIAR DE CALCUL

pentru instalatie de utilizare gaze naturale presiune joasa

Dimensionarea instalatiei de utilizare a gazelor naturale presiune joasa s-a facut conform

N.T.- DPE - 01/2004 art. 5.14 folosind datele din tabelul nr.4.1 (pentru conducte din otel)

cu respectarea relatiei :

S ∆H < 50 mmH2O

unde : S ∆H - suma caderilor de presiune pe tronsonul cel mai lung ;

50 mmH2O - caderea de presiune maxima admisa din care ;

12.5 mmH2O - caderea de presiune pe contor volumetric ;

Ht = ∆H x L

unde : Ht = caderea de presiune pe tronson

∆H = caderea de presiune unitara

Lc= lungimea de calcul echivalenta

Lc = L x 1.2

unde : L = lungimea fizica a tronsonului

1.2 = coeficient de siguranta

Rezultatele partiale se vor trece in tabelul de mai jos :

d.i. = 5.45 mc/h

Pierderea de presiune pana la cel mai indepartat receptor este de 22.660 mmH2O < 50mmH2O

Intocmit,

Mustetea Lucian

FISA TEHNICA

DE PROTECTIA MUNCII ; DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR

PROTECTIA MUNCII

Masurile de protectia muncii care vor trebui luate de catre constructor sunt cele prevazute in urmatoarele norme:

I.Normele generale de protectie a muncii, aprobate prin ordinul MMPS nr.578/DB/5.840 din 20/26 nov.1996.

II.Norme departamentale de protectie a muncii in foraj-extractie titei, gaze si transport, distributie gaze emise de MP prin ordinul 74/1982.

- Norma C9/1 - Transportul si distributia gazelor naturale.

- Cap.2 - Distributia gazelor naturale, pag. 281

III.Instructiunile de protectie a muncii specifice activitatii de distributie a gazelor naturale emise

DGN TG. Mures in 1979.

Cap. A - Instructiuni specifice activitatii de exploatare si intretinere a sistemului de distributie:

a)      Lucrarile de sapatura in spatii carosabile circulate sau spatii verzi

b)      Transportul de materiale si a personalului de executie

c)      Controlul, revizia si manevrarea vanelor de sectorizare din camine

d)      Masuri comune formatiilor de lucru

e)      Lucrari de sudura, electrica si autogena a conductelor din otel

f)        Lucrari de montaj a conductelor si bransamentelor

g)      Lucrari de izolare a conductelor in statii fixe si pe santiere

h)      Lucrari de montaj si punere in functiune a statiilor si PRM -urilor

i)        Probe de presiune ale instalatiilor de gaze naturale

j)        Intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice si de automatizare

k)      Lucrari pentru instalatii de incalzire iarna

l)        Intreruperea temporara a furnizarii gazelor

Cap. B - Instructiuni specifice la punerea in functiune a instaslatiilor de utilizare

Cap. I. Instructiuni specifice activitatii de constructii montaj

a)      Transportul, manipularea si depozitarea tevilor, materialelor grele, tuburilor de oxigen si acetilena

b)      Sapaturi

c)      Izolarea, montarea si sudarea conductelor

d)      Lucrari speciale

e)      Lucrari de instalatii de utilizare

- Cap. N. Dispozitii generale.

I.            Norme unice de protectia muncii pentru activitatea de gospodarire comunala, elaborate de CPCP, aprobate prin hotararea CPCN nr. 1 din 30 ianuarie 1981.

II.         Norme de igiena a localitatilor, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 623/1973.

III.       Norme de protectia muncii ( constructii montaj ) aprobate de MCI cu Ordinul nr. 7N/1970.

IV.      Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ( Decretul nr. 290/1977 ).

V.         Decretul 297/1977 privind regimul materialelor explozive in economie.

VI.      Ordinul 73/1982 al MP privind unele masuri organizatorice pentru intarirea disciplinei in respectarea normelor de protectia muncii.

VII.            Decret 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea

exploatatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinei si disciplinei in unitatile cu foc continuu.

VIII.         Ordinul nr. 2/1982 al MP privind unele masuri de protectie a muncii.

IX.      Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice.

X.         Primul ajutor- culegere de lectii ( Ed. Medicala 1981 ).

In afara masurilor de protectie a muncii cuprinse in normele si normativele de mai sus, executantul va lua toate masurile de protectie a muncii necesare la efectuarea unor lucrari suplimentare care pot interveni pe parcursul pozarii conductelor de gaze naturale.

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

A.     Masurile PSI care vor trebui luate in mod obligatoriu de catre constructor

sunt prevazute in urmatoarele norme:

Decret nr. 232/1974 republicat in 1978 privind prevenirea si stingerea incendiilor;

Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea MI ( cap. IV - Atributii privind prevenirea si stingerea incendiilor );

Decret nr. 290/1977 privind aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ( inclusiv normele generale );

HGR 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.;

HGR 486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatarea constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse mari de risc;

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI si al MLPAT 381/1219/MC/1994;

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului, Indicativ P118 - 83;

Indreptar Departamental de Zonare a spatiilor cu pericol de explozie al Ministerului Industriei Petrochimice, Ed. 1987;

Norme de PSI pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ 300;

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile MP Ed. 1990;

II. Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere in unitati.

2.1. Prevederi generale, art. 34..art. 37.

2.7. Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locul de munca, art. 127..art. 131.

III. Constructii civile

3.1. Cladiri si incaperi social-administrative, culturale si cu alte utilizari, art. 149..art. 162

3.3. Garaje auto, art. 170..art. 187

IV. Constructii industriale

4.2.1. Ateliere, Prevederi generale, art. 306.art. 309

4.2.5. Ateliere electrice, de prelucrari mecanice si de tinichigerie, art. 351.art. 367.

4.2.6. Ateliere de vopsitorie si finisaje, art. 368.art. 383

4.2.6.2. Pregatirea, manipularea si pastrarea vopselelor, art. 384.art. 396

4.2.6.3. Pregatirea suprafetelor pentru vopsit, art. 396.art. 399.

4.2.6.4. Vopsirea cu pensula, art. 400

4.3. Standuri de proba si rodaj , art. 409.art. 509.

V. Depozite

5.1. Norme generale pentru toate depozitele, art. 510.art. 535

5.3. Depozite de recipiente transportabile cu gaze comprimate si lichefiate, art. 63. ,574

5.6. Depozite de carbit si var nestins, art. 586art.602

VI. Instalatii aferente constructiilor si proceselor tehnologice

6.1. Instalatii electrice de forta si paratraznet, galerii si canale de cabluri, instalatii pentru

eliminarea electricitatii statice, art. 631.art. 655

6.4. Sisteme si instalatii de incalzire, art. 688.art. 694

6.4.1. Centrale termice, art. 695.art. 718

6.4.3. Sisteme de incalzire locale, art. 727.art. 739

6.6. Statii de reglare gaz, art. 769.art. 781

VII. Mijloace pentru transport si manipulare

7.1. Autovehicule aflate pe parcurs, art. 801.art. 807

VIII. Sudarea si taierea oxiacetilenica

8.1. Generalitati, art. 874.art. 995

8.2. Sudarea si taierea, art. 902.art. 947

8.3. Sudarea si taierea electrica, art. 948.art. 957

IX. Mijloace de protectie, avertizare si sdingere a incendiilor

X. Ordinea interioara

Cai de acces si evacare, art. 1018.art. 1025

Colectarea,depozitarea si arderea deseurilor si reziduurilor combustibile si a ambalajelor, art.1026..art.1029

Focul deschis, art. 1030.art. 1037

Fumatul, art. 1038.art. 1040

Masuri pentru sezonul rece, art. 1041.art. 1043

XI. Norme pentru lucrari de constructii montaj, art. 1055.art. 1075

XII. Marcarea cu inscriptii indicatoare de securitate

12.1. Indicatoare de securitate, art. 1076.art. 1081

12.2. Marcarea conductelor, art. 10.82.art. 10.85

12.4. Marcarea cosurilor de fum si a canalelor de ventilatie, art. 1087

12.5. Marcarea instalatiilor electrice, art. 1088.art. 1094

12.6. Marcarea spatiilor de depozitare, art. 1095.art. 1099

12.7. Marcarea aparatelor de masura si control, art. 1100

12.8. Marcarea instalatiilor, utilajelor si locurilor cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie in exploatare, art.1101

XVII. Colectarea, transportul si tratarea gazelor naturale si petroliere

17.1. Generalitati, art. 1317.1322

17.7. Distributia gazelor, art. 1382.1408

XX. Norme de dotare pentru PSI

20.1. Criterii generale de dotare, art. 1545.1546

20.4. Instalatii pentru prevenirea incendiilor

XXII. Dotarea cu mijloace de prima interventie, art. 1603.1613

XXIII. Rezerve pentru materiale si mijloace destinate PSI, art. 1614..1620

Normativ republicat pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Indrumatorul inspectoratului pentru prevenirea incendiilor ed.1975

Normativ departamental cu stabilirea distantelor din punct de vedere al PSI

STAS 8558/70 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Materiale de constructie. Determinarea incombustibilitatii.

STAS 6647/62 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor. Usi rezistente la foc.

STAS 1343/74 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa necesare.

Legea 32/68 privind stabilirea contraventiilor.

Decret 400/81

Revista PSI - abonament lunar ( colectie ).

B.     Lista dotarilor PSI

Intrucat obiectivele existente pe traseul conductei sunt de gradul 3 de rezistenta la foc, se stabilesc

urmatoarele dotari PSI :

Stingator portativ cu praf si CO₂ = 1 buc.

Stingator portativ cu spuma chimica = 1 buc.

Topor, tarnacop tip PSI = 2 buc.

Lopeti cu coada = 2 buc.

Galeata metalica vopsita = 1 buc.

C.     Executantul lucrarii va lua si alte masuri suplimentare, de la caz la caz, functie de operatia ce urmeaza a se executa in vederea prevenirii incendiilor la locul de munca.

D.     Executantul va respecta si masurile PSI cuprinse in Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - 2004.

Intocmit

Mustetea Lucian