UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" AN UNIVERSITAR 2007-2008
FACULTATEA DE ARHITECTURA AN IV SEMESTRUL I
PROIECT de ARHITECTURA NR 1. - ANUL IV
HOTEL URBAN - CATEGORIA 4 STELE - BUCURESTI
OPORTUNITATEA TEMEI
Sursa de venituri si instrument de dezvoltare economica, turismul a realizat direct în 2004 5% din produsul intern brut european, împreuna cu veniturile indirecte generate de activitatile conexe procentul ridicându-se la 12%. Destinatie turistica de traditie, Europa a înregistrat o crestere de 4% a numarului de sosiri în 2004, ajungând sa cumuleze 55% din totalul pe plan mondial. Procentajul cel mai mare de crestere a numarului de sosiri din Europa ( deci interesul ca destinatie turistica) l-a inregistrat Bulgaria, cu o crestere de 17,9% între 2003 si 2002, pe pozitia a doua situându-se România, cu un procent de crestere a numarului de sosiri de 16, 7 %.
Plasarea României în primele locuri pe lista destintiilor emergente ale Europei , asociata cresterii spectaculoase a turismului urban, deschide o gama larga de posibilitati arhitecturii hoteliere a Bucurestiului. Previziunile în ceea ce priveste cresterea turistica a capitalei sunt foarte optimiste. (Peacock Hotels / Global Hotel Management estimeaza ca va fi nevoie de o suplimentare a spatiilor de cazare hoteliere cu inca 4000 de camere, in urmatorii 8-9 ani. ). Masura în care orasul este capabil sa faca fata unei cereri turistice cu toate premisele unei cresteri continue , depinde în mare parte de calitatea si varietatea imobilelor hoteliere, de consonanta cu evolutta înnoitoare si intens mediatizata a hotelurilor urbane contemporane.
Amplasamentul central a reprezentat dintotdeauna atu-ul principal al hotelului urban. Astazi, cand te 21421v2115v renurile de mari dimensiuni sunt cvasi-inexistente in zonele centrale, prezenta acestora se cere valorificata cu eficienta maxima. In zona propusa spre studiu, s-au realizat in ultimii ani o serie intreaga de hoteluri de capacitati si categorie medie, ce dovedesc atractivitatea sitului.
Tema cere proiectarea unui hotel de 4stele, alegere determinata atat de caracteristicile si dimensiunea sitului, cat si de necesitatea studierii programului in varianta de complexitate maxima.
CONSIDERATII GENERALE
Program definitoriu al urbanitatii, hotelul cunoaste astazi o diversificare tipologica nemaiintalnita, sustinuta de calitatea realizarilor arhitecturale ale ultimelor decenii. Marile hoteluri sunt imagini emblematice ale orasului, reprezentand factori catalizatori ai activitatilor economice , prin dinamizarea functiunilor urbane pe care acestea le presupun.
Adapostind intalniri si manifestari dintre cele mai variate, asigurand o diversitate de servicii - cazare, alimentatie,conferinte,ingrijire corporala,etc.- hotelul este cu mult mai mult decat un simplu adapost confortabil al calatorilor, devenind o adevarata tinta a calatoriei.
Caracteristica specifica marilor hoteluri contemporane, generata de variatiile imprevizibile ale raportului dintre vacantieri si clientela de afaceri, o constituie posibilitatea folosirii alternative : spatiile si dotarile destinate clientelei de afaceri in cursul saptamanii, sunt utilizate de clientela locala sau turistica la sfarsit de saptamana sau in perioada vacantelor.
Clasificare hoteliera
Destinata in primul rand informarii calatorului, clasificarea hoteliera incearca sa defineasca caracteristicile acestuia. Clasificarea pe categorii (stele) nu este universal acceptata: tarile de cultura anglo-saxona o refuza, considerand ca ar contraveni libertatii concurentei. Chiar si in aceste tari, lanturile hoteliere isi impun insa propriile clasificari, deosebit de stricte, pentru a permite recunoasterea tipului de hotel de catre clientela.
Clasificarea dupa capacitati, are un caracter strict informativ - incadrarea in capacitatile mici medii sau mari variind considerabil. Astfel: datorita cererii clientelei a scazut simtitor capacitatea minima a hotelurilor mici , fiind curente cele de 20 -50 de camere , deasemenea au scazut capacitatile hotelurilor mari cele cu peste 500 de camere fiind o raritate in Europa.
In ceea ce priveste tipurile hoteliere acestea se clasifica dupa amplasament -hotel urban, turistic (montan, de litoral, balnear etc..), durata sejurului - hotel de tranzit sau pentru sedere prelungita, sau dupa modul de functionare: hoteluri sezoniere sau permanente.
La baza elaborarii prezentei teme program stau "Normele Metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice " elaborate de Ministerul Turismului si publicate in Monitorul Oficial nr.582 bis.VIII 2002.
Structura si instalatii
Determinata de repetitivitatea elementului principal (unitatea de cazare) , de obligativitatea cuplarii camerelor (bailor) structura corpului de cazre are implicatii majore asupra rezolvarii spatiilor de mari dimensiuni( amplasate in mod uzual in afara zonei corpului de cazare) sau a parcajelor. Pentru o rezolvare cat mai eficienta a temei se recomamnda utilizarea unei structuri de beton armat (sau beton armat cu armatura rigida).
Instalatiile de sanitare se monteaza in ghene vizitabile, cu acces din peretele exterior al bailor adiacente, pentru a putea fi inspectate/reparate fara a deranja clientela. Pentru a devia canalele de instalatii in zona nivelurilor rezervate functiunilor publice se prevad plafoane false , demontabile. Etajul tehnic, de inaltime redusa (min 1,60 inaltime libera) se prevede doar in cazul alegerii unei solutii cu peste 10 etaje .
Instalatiile de climatizare/ventilatie sunt esentiale in asigurarea confortului termic. Distributia aerului se face pe coloane verticale in zona centrala a corpului de cazare, coloane legate de traseele orizontale de pe coridoare, din care se face distributia in fiecare dintre vestibuluri.
Instalatiile electrice joaca un rol esential atat in crearea atmosferei din interiorul hotelului cat si prin asigurarea unei imagini exterioare semnificative.
AMPLASAMENT
Hotelul ce constituie subiectul temei va fi amplasat in Bucuresti pe un teren aflat la cca 600 de m de Piata Sf. Gheorghe (kilometrul0) si de Piata Unirii, deci in relatie directa cu majoritatea punctelor de interes major din oras prin arterele rutiere si prin doua linii magistrale ale metroului.
Traseul este limitat de Calea Calarasi la Nord, Str. Barasch la vest, prelungirea Bulevardului hristo Botev la est, iar la sud de scuarul din fata bisericii Udricani si este rezultatul masivelor demolari din anii 80. Se considera ca cele doua benzinarii aflate actualmente pe teren sunt constructii provizorii ce urmeaza a fi dezafectate.
Suprafata totala a terenului este de cca. 7000 mp., zona edificabila fiind limitata la 5000 mp., datorita prezentei unui traseu de canalizare pe latura adiacenta Caii Calarasi. Se impune astfel o retragere a cladirii cu 25 de m. fata de bordura trotuarului situat pe latura de sud.
Dificultate principala a sitului o constituie prezenta unor cladiri foarte diverse atat ca arhitectura(de la cladiri de secol XIX pana la constructii realizate in ultimii ani) cat si ca regim de inaltime (intre P si P+10). Cladirea va trebui sa ofere o imagine caracteristica programului, sa devina un reper, arhitectural si functional pentru cadrul urban, tinand cont in acelasi timp de trasaturile particulare ale amplasamentului .
ORGANIZAREA FUNCTIONALA
SPATIILE PUBLICE
A. SPATII DESTINATE PRIMIRII PUBLICULUI:
A.1 Accesul principal ,va fi protejat atat pentru pietoni cat si pentru cei ce sosesc cu masinile si va fi prevazut cu o rampa destinata persoanelor cu handicap locomotor . Se vor prevedea 6 locuri de stationare situate in imediata apropiere a intrarii , si inca 50 de locuri pentru autoturisme si 3 locuri de parcare pentru autocare.
A.2 Holul public pentru asteptare si distributie va avea o suprafata de cca 400 mp (2,5 mp/camera) si va cuprinde urmatoarele functiuni:
A.2.1. Receptia hotelului este prevazuta cu o tejgea in spatele careia este amenajat un spatiu pentru 2-3 functionari/receptioneri. In legatura directa cu receptia se afla 1-3 birouri, camera pentru depozitarea bagajelor si camera de valori. Amplasarea receptiei se face astfel incat sa permita vizibilitate optima asupra intrarii si supravegherea circulatiei principale verticale (accesul spre zona de cazare).
A.2.2. Spatiile pentru asteptare si conversatie, vor fi retrase din fluxul principal de circulatie si mobilate cu fotolii, canapele, masute joase. Din hol se va asigura legatura cu totalitatea spatiilor publice ale hotelului (restaurant, bar, braserie, sali de conferinte, etc.
A.2.3. Spatii pentru mic comert (cadouri,florarie,etc) . Pot fi amplasate astfel incat sa fie usor accesibile si clientelei din exterior.
A.2.4. Grupurile sanitare pentru public ( 2 chiuvete,2 pisoare+1wc/gr.san barbati si 2chiuvete, 3wc-uri /gr.san. femei) vor fi direct accesibile din hol si dispuse in apropierea barului.
A.2.5. Nodul principal de circulatie verticala va fi format dintr-o baterie de minim 3 ascensoare pentru 6-10 persoane, dintre care obligatoriu unul pentru persoanele cu handicap locomotor (care sa permita prin dimensiuni manevrarea caruciorului cu rotile) si o scara principala cu latimea minima de 1,60m.
B. SPATII DESTINATE ALIMENTATIEI PUBLICE
Aceste spatii sunt destinate atat clientelei hotelului cat si publicului din exterior si sunt de urmatoarele categorii:
B.1 Restaurantul principal cu 180 locuri (cca 180mp/persoana), compartimentabil in saloane, este in legatura directa cu holul hotelului (in mod uzual prin bar), cat si cu exteriorul, printr-un acces prevazut cu windfang, garderoba si grupuri sanitare.
B.2 Salon de mic dejun, cu capacitatea de 100 locuri, cu acces in exclusivitate din hotel, avand legatura cu oficiul bucatariei ).
B.3.Braserie pentru 120 locuri (1,3mp/persoana) cu acces din holul hotelului si din exterior, caz in care dotarile de acces pot fi comune cu cele ale restaurantului.
B.4.Cafenea cu 50 de locuri, cu acces si din exterior.
B.5.Barul hotelului va avea 30 locuri (cca. 1,3mp/persoana) si va fi amplasat de preferinta intre holul hotelului si restaurant, fiind prevazut cu oficiu minimal si depozitare.
In zona acceselor din exterior spre alimentatia publica se vor prevedea parcaje exterioare. Toate zonele de consumatie pot fi extinse prin amenajari exterioare. Spatiile enumerate mai sus se pot completa, optional cu un bar de noapte.
C. CENTRU DE RECEPTII CONFERINTE
Majoritatea hotelurilor urbane functioneaza intr-un sistem in care clientela de afaceri din cursul saptamanii alterneaza cu clientela turistica sau utilizatorii localai din weekend. Astfel salile de conferinte se transforma in aceasta perioada in sali de receptii si banchete. Acest tip de utilizare implica existenta unor spatii pentru depozitarea mobilierului, utilizarea panourilor despartitoare glisante sau amovibile.
C.1 Sala de receptii si conferinte pentru 150 de persoane (1mp/pers.). Va trebui sa fie astfel conceputa incat sa permita posibilitati diverse de mobilare. Legatura cu holl hotelului va fi cat mai facila. Sala va dispune de spatii si instalatii pentru proiectii si traducere simultanaa si va fi in legatura cu spatiile de serviciu ale bucatariei printr-un oficiu.
C.2. 3 Sali de tratative a cate 30 persoane.
C.3. Holul centrului de conferinte va fi comun pentru cele 4 Sali si va fi dimensionat corespunzator (avand suprafata minima egala cu 1,5x suprafata salii mari). Va dispune de garderoba si grupuri sanitare. In cazul in care exista posibilitatea accesului direct din exterior, garderoba si grupurile sanitare se pot dispune in zona acestuia.
D. CENTRU DE SANATATE SI FRUMUSETE.
Va fi accesibil atat clientelei hotelului cat si celei din exterior si va cuprinde:
D.1. Piscina (de dimensiuni mici L~10m) , jacuzzi , sauna - 2 cabine , masaj - 2 incaperi ; cu vestiare filtru pe sexe , cu dusuri, lavabouri, wc-uri si boxe.
D.2. Sala de gimnastica de intretinere, in suprafata de 40mp - va beneficia de aceleasi vestiare cu piscina.
D.3. Saloane de frizerie si coafura, avand fiecare cate 2-3 locuri.
SPATII DESTINATE CAZARII
Spatiile destinate cazarii asigura o capacitate de 350 de locuri distribuite astfel:
126 camere cu doua paturi, 35 de camere cu un pat si 21 apartamente cu 3 paturi.. In functie de organizarea nivelului curent, se admite modificarea raportului intre cele 3 categorii cu maximum 10% pentru fiecare categorie. Se va asigura posibilitatea realizarii unor suite de camere (2 celule de cazare adiacente cu comunicare intre ele) pentru maxim 20% din numarul total de camere.
E.1. Camera cu doua paturi , are o suprafata minima de 18 mp (recomandabil 20 , max 22mp) si face parte dintr-o celula de cazare ce mai cuprinde : un vestibul cu spatiu de depozitare (dulapuri inzidite), avand o suprafata de aproximativ 3mp si o baie cu lavabou, cada si wc,in suprafata minima de 4mp.
E.2.Camera cu un pat se realizeaza fie prin mobilare, avand aceeasi suprafata cu cea de 2 paturi, sau se dispune in zonele planului de nivel in care rezulta suprafete mai mici de camera . In acest caz suprafata camerei va fi de minim 18 mp., suprafetele baii si vestibulului ramanand aceleasi.
E.3. Apartamentul, format din dormitor (suprafata minima 18 mp.) si salon (suprafata minima 18 mp.) va avea doua grupuri sanitare ( o baie si un grup sanitar cu dus).
Inaltimea libera minima a camerelor va fi de 2,8 m. aceasta inaltime se poate reduce in zona vestibulului si a bailor pana la min 2,5m pentru mascarea tubulaturii de ventilatie. Instalatiile sanitare se vor realiza astfel incat sa permita cuplarea bailor adiacente pe o ghena vizitabila din circulatia ce deserveste camerele.
E.4 Circulatiile secundare pentru cazare vor avea o latime minima de 1,40m , recomandandu-se largirea lor in cazul circulatiei dublu tract pana la 1,60m. In mod uzual,
pentru comoditatea circulatiei se realizeaza retrageri in dreptul usilor de acces in camere.
E.5 Nodul secundar de circulatie verticala de serviciu va cuprinde: un ascensor (pentru personal, transport lenjerie si materiale gospodaresti) o scara, in legatura directa cu circulatia publica a etajului (constituind a doua cale de evacuare) . Nodul secundar va fi amplasat astfel incat sa asigur legatura directa cu zona oficiului bucatariei.
E.6. Oficiul de etaj ,amplasat langa nodul secundar de circulatie verticala, este format din: camera menajera, grup sanitar cu dus, depozit rufarie curata, rufarie uzata, spatiu materiale pentru curatenie, degajament comun si este prevazut cu ghena de gunoi si tub de rufe murdare. Pentru un serviciu eficient se prevede 1 oficiu la 22 -28 de camere.
SPATII DESTINATE PERSONALULUI SI FUNCTIUNILOR DE SERVICIU
Accesul personalului se va asigura de la subsol, pentru cei ce sosesc cu automobilul propriu , si ,de preferat, si de la nivelul solului, printr-o intrare legata de nodul secundar de circulatie. Personalul din zona alimentatiei publice va beneficia de vestiare cu dusuri lavabouri wc-uri si boxe situate la subsol cu nod de circulatie propriu ce asigura legatura cu bucataria.
Personalul managerial, administrativ, receptionerii, acced prin intrarea principala a hotelului.
F.1. Administratia : Birourile sunt amplasate grupat in zona parter-mezanin, avand o legatura convenabila (pe cat posibil directa ) cu receptia, si se compun din 6 incaperi - director general, directori de departamente (cazare, alimentatie, spatii de inchiriat pentru public), sala de consiliu, contabilitate -plus spatii anexe (grup sanitar, asteptare etc..)
F.2. spatii destinate primirii si depozitarii marfurilor si evacuarii deseurilor, in suprafata totala de 600mp.
F.2.1. Curte de serviciu si depozite ambalaje cu rampe de descarcare marfa.
F.2.2. Birou primire marfa.
F.2.3. Depozit alimente, bauturi.
F.2.4. Depozite frigorifice.
F.2.5. Depozite rufarie curata, uzata, mobilier.
F.3. Spatii destinate prepararii alimentelor.
F.3.1. Preparari carne, peste, legume - in suprafata totala de 20mp.
F.3.2. Bucataria calda(36 mp,) in legatura directa cu prepararile.
F.3.3. Bucataria rece (30 mp.) in legatura cu bucataria calda.
F.3.4. Preparari produse de cofetarie-patiserie (18 mp)
F.3.5. Spalator vase (10 mp) in legatura cu bucataria calda.
F.3.6. Spalator vesela (10 mp) in legatura cu oficiul si bucataria calda.
F.3.7. Bar de bauturi in legatura directa cu oficiul.
F.3.8. Oficiu, in latime minima de 3 m., face legatura intre spatiile bucatariei si salile de consumatie.
F.3.9. Sala de mese petru personal (20mp).
F3.10. Camara de zi in apropierea bucatariei calde si reci (20mp). Pentru depozitarea alimentelor nepreparate necesare pt o zi de consum.
F.11. Depozit de bauturi (20mp.)amplasat langa barul din oficiu.
F.12. Depozit de inventar- fete de masa, tacamuri, pahare (12.mp.).
F.13. Birou bucatar sef (12mp.).
GARAJE, SPATII TEHNICE SI DE INTRETINERE
Se vor amplasa la subsolul hotelului, asigurandu-se accesul prin doua rampe distincte , cu panta de 12-15%.
E.1. Parcaj subteran cu o capacitate de 50 de locuri , va comunica prin ascensoare si scara cu holul principal al hotelului.
F.2. Post trafo - de transformare a energiei electrice - cu acces direct din exterior.
F.3 Grup electrogen . intra automat in functiune la intreruperea furnizarii curentului din retea, pentru a asigura functionarea ascensoarelor si iluminatul de siguranta.
F.4. Centrala termica, cu legatura directa cu exteriorul - pentru asigurarea suprafetei de explozie si a caii de evacuare.
F.5. Centrala de ventilatie - climatizare.
F.6. Ateliere de reparatii si intretinere.
F.7. Spalatorie-calcatorie. Amplasarea acestui spatiu este facultativa. In cazul hotelurilor centrale aceasta functiune poate fi preluata de unitatile specializate din zona.
OBIECTIVE DIDACTICE SI CRITERII DE APRECIERE
Exprimarea caracterului cladirii, integrarea in sit - atat ca plastica arhitecturala cat si prin participarea prin intermediul spatiilor publice, la functiunile urbane ale zonei.
Rezolvarea organizarii functionale a unui program complex, asigurand fluenta si lizibilitatea legaturilor intre spatiile destinate clientelei si eficienta fluxurilor de serviciu.
Articularea spatiilor - calitatea compozitiei planimetrice si volumetrice.
NOTA
Pe parcursul studiului se cer minim 5 corecturi .
Proiectul are doua faze intermediare, a caror predare ( si sustinere la panou) conditioneaza nota finala. Din nota finala se va scadea 1 punct pentru lipsa fazei I si doua puncte pentru faza II nepredata
PREDAREA PROIECTULUI SE VA FACE NUMAI PE FORMATELE CERUTE PRIN TEMA.
LA PREDAREA FINALA ESTE OBLIGATORIE PREZENTAREA PROIECTULUI IN FORMAT ELECTRONIC.
DESFASURAREA STUDIULUI
Faza I - documentare, analiza de sit, schita de idee - 2 saptamani
Se finalizeaza prin prezentarea la panou - pe format A3 - a urmatoarelor piese.
3 fise documentare.
Plansele de urbanism (analiza de sit+ reglementari)
Plan de situatie sc 1/500
Plan parter sc 1/500
Plan nivel curent sc 1/500
Schema sectiunii caracteristice sc 1/500
Volumetrii 3D sau macheta de studiu .
Faza II - definitivarea solutiei. - 3 saptamani
Se finalizeaza prin prezentarea la panou - pe format 420 x 594- a urmatoarelor piese:
Plan de situatie sc 1/500
Plan parter sc 1/200
Plan nivel curent sc 1/200
Plan subsol sc 1/500
2 fatade sc 1/200
2 sectiuni sc 1/200
Perspective axonometrice sau macheta 1/500.
Faza III - predarea finala - 3 saptamani
Se vor preda , in ateliere, pe format 840 x 594 , urmatoarele piese:
Plan de situatie cu indicarea acceselor pietonale
si carosabile, a amenajarilor exterioare
(terase, plantatii, etc) si parcajelor sc 1/500
Plan parter, mobilat sc 1/200
Plan parter, mobilat sc 1/200
Plan mezanin mobilat sc 1/200
Plan nivel curent , cu celule de cazare mobilate sc 1/100
Plan subsol sc 1/200
3 fatade color, la alegere sc 1/200
1 sectiune sc 1/200
1 sectiune caracteristica sc 1/100
Perspective axonometrice sau fotografii de macheta (sc 1/200)
3 crochiuri perspective, la nivelul ochiului, dintre care doua perspective interioare.
Intocmit: Sef de Catedra
|
