Initierea proiectului

3. Proiectarea în constructii

4. Organizarea licitatiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea lucrarilor publice

5. Selectia strategica a proiectelor si organizarea ofertarii

6. Calculul valorii ofertelor

7. Contractarea în constructii

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA ÎN CONSTRUCŢII

Rezumat

Complexitatea mare a obiectelor de constructii impune ca la realizarea lor sa participe, în afara beneficiarului, un numar mare de agenti economici cu specializari diferite. Corelarea activitatii lor se asigura prin intermediul proiectului constructiei care cuprinde trei faze distincte: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si proiectul tehnic. Fiecare din aceste faze cuprinde câte o parte scrisa si o parte desenata. Primele doua faze au rolul de a justifica necesitatea si oportunitatea realizarii constructiei, iar a treia faza serveste la calculul valorii lucrarilor si ghideaza executia propriu-zisa a constructiei.

Cuprins

3.1 Participantii la realizarea lucrarilor de constructii

3.2 Studiul de prefezabilitate (S.P.F.) 515h76f

3.3 Studiul de fezabilitate (S.F.)

3.4 Proiectul tehnic (P.T.).Continut cadru

Obiectele de constructii prezinta, în cele mai multe cazuri, un grad ridicat de complexitate si solicita un mare volum de lucrari. Aceste particularitati impun pregatirea minutioasa a executiei obiectelor de constructii în cadrul documentatiei tehnico-economice prin intermediul careia se definitiveaza solutiile tehnologice, constructive, arhitecturale, functionale si economice specifice obiectului proiectat. La realizarea lucrarilor de constructii-montaj participa mai multi agenti economici, cu diferite specializari si de multe ori din ramuri diferite, fapt care imprima acestor activitati o mare complexitate.

3.1. Participantii la realizarea lucrarilor de constructii

Participantii la realizarea lucrarilor de constructii - montaj sunt:

a) beneficiarul lucrarii (persoana juridica achizitoare, investitorul) este agentul economic ce comanda lucrarea (fiind cel ce o va exploata dupa darea în functiune).

Acesta asigura fondurile necesare (proprii sau împrumutate) si stabileste jaloanele principale referitoare la:

dimensiuni, capacitati de productie;

durata de executie;

calitate;

valoare etc.

Beneficiarul poate fi persoana fizica sau persoana juridica (indiferent de forma de organizare si modul de constituire a capitalului social). În cele mai multe cazuri beneficiarul nu are capacitatea de a proiecta sau realiza aceste lucrari.

b) proiectantul lucrarii (care poate fi si consultant) este agentul economic, persoana juridica (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, la comanda beneficiarului (persoanei juridice achizitoare), în urma adjudecarii lucrarii scoase la licitatie, elaboreaza documentatia de proiectare în conformitate cu solicitarile acestuia.

c) constructorul numit si contractantul, ofertantul sau antreprenorul lucrarii este agentul economic, persoana juridica (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, având capacitatea de a materializa continutul documentatiei de proiectare executa, la comanda beneficiarului (în urma adjudecarii lucrarii scoase la licitatie), lucrarile de constructii-montaj. Antreprenorul poate executa singur toate lucrarile comandate sau poate apela la subantreprenori, caz în care îndeplineste functia de antreprenor general.

d) furnizorii de materiale sunt agentii economici, persoane juridice (indiferent de forma de organizare sau de constituire a capitalului social) care, pe baza ofertelor proprii si a contractelor încheiate cu antreprenorul, asigura acestuia materialele, semifabricatele si prefabricatele necesare.

e) furnizorii de utilaje de constructii si mijloace de transport sunt agenti economici specializati în gestionarea si exploatarea utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport. Acestia asigura antreprenorului, pe baza de contract, utilajele si mijloacele de transport necesare (la capacitatea si termenele prestabilite) contra unei chirii negociate.

f) autoritatea publica emite avizele necesare realizarii obiectivului (certificatul de urbanism în care se solicita avize pentru : alimentare cu energie electrica de la CONEL, alimentarea cu apa de la Regia Generala a Apelor; prevenire si stingere a incendiilor - de la organele specializate, medicina preventiva; aparare civila; protectia apelor etc.) si masuri de încadrare în schitele de sistematizare ale zonei.

Pe baza acestor avize se elibereaza de catre organele administratiei locale autorizatia de construire.

Beneficiarul lucrarii are posibilitatea sa urmareasca si sa coordoneze, direct sau indirect, activitatea tuturor acestor participanti pentru realizarea lucrarii comandate.

3.2. Studiul de prefezabilitate (S.P.F.) 515h76f

Elaborarea continutului cadru al proiectului în constructii a fost reglementata prin ordin al Ministerului Finantelor (M.F.) si Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (M.L.P.A.T.) nr. 784/34/N/1998 pentru aprobarea normelor metodologice privind continutul cadru de organizare care este obligatoriu pentru persoanele juridice achizitoare ce folosesc fonduri de la bugetul de stat, bugetele locale sau fonduri speciale, constituite în afara acestor bugete.

Conform acestui ordin[1], fazele de elaborare ale proiectului în constructii sunt:

Studiul de prefezablitate

Studiul de fezabilitate

Proiectul tehnic

Studiul de prefezabilitate cuprinde doua parti distincte:

A. Partea scrisa a S.P.F. care cuprinde urmatoarele capitole:

a) date generale;

b) evaluari pentru elaborarea (proiectarea) studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate;

c) date tehnice ale investitiei;

d) date privind finantarea investitiei.

a) Datele generale au rolul de a prezenta viitorul obiectiv (din a carui valoare, în ultimii ani, 40-50% reprezinta lucrari de constructii - montaj) si se refera la:

denumirea obiectivului;

numele elaboratorului studiului de prefezabilitate (persoana juridica achizitoare sau consultantul);

ordonatorul principal de credite;

persoana juridica achizitoare (investitorul, beneficiarul viitoarei lucrari);

amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

b) În cadrul capitolului evaluari pentru proiectarea studiilor de prefezabilitate si a celor de fezabilitate se includ nivelurile cheltuielilor probabile pentru:

valoarea totala (estimata) a obiectivului;

cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate si a celui de fezabilitate;

cheltuieli pentru obtinerea avizelor legale necesare elaborarii acestor studii;

cheltuieli pentru pregatirea documentatiei privind organizarea licitatiei, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectarii investitiei (legate de elaborarea instructiunilor pentru ofertanti, publicitate, onorarii si cheltuieli de deplasare etc.).

c) Capitolul date tehnice ale investitiei cuprinde elemente referitoare la:

suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat de obiectivul propus;

caracteristicile geografice ale terenului (zona seismica, natura terenului de fundare, nivelul maxim al apelor freatice);

caracteristicile principale ale constructiilor:

pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata, numarul de  niveluri etc.

pentru retele: lungimi si diametre.

principalele utilaje functionale (de dotare a constructiei: cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare, scari rulante etc.);

utilitati necesare (modul de asigurare).

d) Capitolul finantarea investitiei cuprinde date referitoare la:

Valoarea totala (estimativa) a investitiei, din care:

. % acoperit din surse proprii;

. % din credite bancare;

. % din fondurile bugetului de stat;

. % din fondurile bugetelor locale;

. % din fondurile special constituite prin lege în afara acestor bugete;

. % din credite externe garantate de stat.

B. Partea desenata a S.P.F. este alcatuita din:

planul de amplasare în zona (elaborat la scara 1:25.000 ÷ 1:5.000);

planul general (elaborat la scara 1:5.000 ÷1:1.000).

Ambele planuri sunt obligatorii pentru scoaterea din circuitul agricol (si obtinerea certificatului de urbanism), precum si pentru obtinerea autorizatiei de construire.

3.3. Studiul de fezabilitate (S.F.)

Studiul de fezabilitate cuprinde, de asemenea, doua parti distincte:

A. Partea scrisa

Aceasta parte este alcatuita din urmatoarele capitole:

a)      date generale;

b)      date tehnice ale investitiei;

c)      date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei;

d)      devizul general al investitiei;

e)      principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei;

f)        finantarea investitiei;

g)      avize si acorduri.

a) În capitolul date generale, în afara datelor înscrise în studiul de prefezabilitate (actualizate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate), se mai înscriu: descrierea functionala si tehnologica si memoriile tehnice pe specialitati (constructii, instalatii, montaj etc.).

b) În cadrul capitolului date tehnice ale investitiei se înscriu, în afara elementelor actualizate din cadrul studiului de prefezabilitate, anumite elemente suplimentare referitoare la cladiri (deschideri, travei, aria construita, volumul construit si înaltimea fiecarui nivel) si la retele (materiale folosite, conditii de pozare etc.), precum si structura constructiei. Pentru constructii si retele se descriu solutiile tehnologice si se fac recomandari privind tehnologiile de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect în parte.

În cadrul studiului de fezabilitate se vor preciza solutiile adoptate pentru instalatiile aferente constructiilor (instalatii de iluminat, forta, apa, canalizare etc.), precum si datele referitoare la utilitatile necesare (mod de asigurare si solutii tehnice)

c) Capitolul date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei cuprinde:

total personal, din care:

personal de executie.

numar de locuri de munca nou create.

d) Capitolul devizul general al investitiei face parte, ca si capitolul anterior, numai din studiul de fezabilitate. În cadrul lui se înscrie valoare totala a obiectivului, detaliata conform legislatiei în vigoare[2], din care se defalca valoarea pentru constructii-montaj.

Devizul general se întocmeste pentru obiective noi si în continuare, precum si pentru cele de dezvoltare, transformare, reparatii capitale etc.

Conform Hotarârii Guvernului României nr. 376 din 08.07.1994, devizul general are urmatoarea alcatuire:

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile de capital necesare realizarii obiectivelor de investitii, inclusiv pentru modernizari, dezvoltari, transformari, reparatii capitale, precum si altele de natura acestora Tabelul 9.

Modul de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii

1. Devizul general este documentatia economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a obiectivelor de investitii în faza de proiectare - studiul de fezabilitate si proiectul tehnic.

2. Devizul general se structureaza pe capitole de cheltuieli, precizându-se valoarea totala, din care se detaliaza partea ce se supune licitatiei.

În cadrul fiecarui capitol se înscriu obiectele sau natura obiectelor.

3. Continutul devizului general pe capitole de cheltuieli este:

PARTEA I

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1. Obtinerea terenului - cuprinde cheltuieli pentru: cumparari de terenuri, plata concesionarii pe durata realizarii lucrarilor, cheltuieli cu exproprieri si/sau despagubiri, precum si cele pentru schimbarea naturii terenului.

1.2. Amenajarea terenului - cuprinde cheltuieli pentru: demolari, demontari, evacuari, devieri retele din amplasament, sistematizari pe verticala, nivelari, drenaje, defrisari, devieri de cursuri de apa, stramutari de localitati sau monumente istorice.

1.3. Amenajari pentru protectia mediului, inclusiv refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor.

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului

Cuprinde cheltuieli legate de utilizarea terenului de catre persoana juridica achizitoare si se refera la lucrari ce se executa în afara incintei obiectivului (retele exterioare de racord de apa, canalizari, gaze, termice, energie electrica, telefonie, radio - TV, drumuri, cai ferate etc.)

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1. Studii de teren - cuprinde cheltuielile pentru studii geo, topo, hidro.

3.2. Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizatii, si anume: certificatul de urbanism (taxa functie de suprafata); autorizatia de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, protejare, restructurare si conservare; autorizatia pentru desfiintarea totala si partiala; autorizatia de foraj si excavari (lei / m); prelungirea certificatului de urbanism, precum si a autorizatiei de construire; avizele si acordurile pentru lucrarile de racorduri bransamente de retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie etc.; avizul Comisiei de urbanism si amenajare a teritoriului; certificat nomenclatura stradala si adresa; acordul de mediu pe baza studiului de impact, precum si altele de natura acestora, conform legislatiei.

3.3. Proiectare si engineering (inclusiv know-how)

Cuprinde cheltuielile de proiectare de la toate fazele lucrarii contractate cu unitatile de proiectare (inclusiv pentru detalii de executie).

3.4. Cheltuieli privind organizarea licitatiilor pentru executia lucrarilor.

Cuprinde cheltuielile pentru: conceperea documentatiilor pentru licitatii, multiplicarea documentatiilor (primele exemplare, exclusiv cele cumparate de ofertanti), corespondenta privind organizarea, onorariile participantilor la lucrarile comisiilor pentru licitatii (membri, invitati etc.), anunturi publicitare, corespondenta, telegrafie, telex, telefax etc., în legatura cu licitatiile.

3.5. Consultanta si asistenta tehnica, inclusiv plata personalului de supraveghere pe parcursul realizarii obiectivului.

Cuprinde cheltuielile entitatii achizitoare ocazionate de: unitatea de consultanta angajata si/sau persoanele fizice atestate, potrivit legii, ca responsabili tehnici cu executia, angajati cu contract; asistenta din partea proiectantului (în cazul în care aceasta nu intra in tarifarea proiectarii), inclusiv cheltuielile ocazionate de persoanele fizice atestate ca verificatori tehnici ai proiectarii; asigurarea supravegherii, prin dirigintii de specialitate, a executarii corecte, calitative si cantitative a lucrarii contractate.

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1. Cladiri si constructii speciale, instalatii aferente constructiilor, retele de utilitati în incinta, precum si dotarea acestora. Cuprinde cheltuielile necesare pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii desfasurate pe obiecte.

Delimitarea obiectelor se face de catre proiectant.

Cheltuielile pentru realizarea unui obiect sunt date de devizul pe obiect.

4.2. Montaj utilaje tehnologice, inclusiv retelele aferente, necesare functionarii acestora. Cuprinde cheltuielile pe obiecte.

4.3. Utilaje si echipamente de transport (ce comporta durate scurte de amortizare fata de cele ale constructiilor).

Cheltuielile se defalca pe obiecte.

4.4. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj.

Cheltuielile se defalca pe obiecte.

4.5. Dotari, inclusiv utilaje si echipamente, independente cu durata mare de serviciu.

Cheltuielile se suporta direct de catre persoana juridica achizitoare din sursele de finantare si se defalca pe pozitii:

- din tara;

- din import.

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1. Organizare de santier

Cuprinde cheltuielile efectuate de contractant în vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj.

Aceste cheltuieli se vor estima de catre proiectant procentual fata de valoarea lucrarilor de constructii-montaj. Procentul se va stabili având în vedere amplasamentul obiectivului, posibilitatile de racord la utilitati (apa, canal, energie electrica, termica, telefon etc.) traseele acestora, caile de acces (auto, feroviar), existenta constructiilor, spatiilor, terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de catre contractant etc.

Valoarea stabilita va cuprinde si taxele pentru: obtinerea autorizatiei de executie provizorie a lucrarilor de organizare de santier; amplasament; avize ale Administratiei domeniului public; cheltuieli legate de închirieri; plantarea de semne de circulatie, întreruperea circulatiei, contractele de asistenta cu Politia, Compania Nationala de Electricitate, unitatile de salubrizare teritoriale etc.

5.2. Comision, taxe etc.

Cuprinde: comisionul bancii finantatoare, taxa aferenta inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura ce se suporta de persoana juridica achizitoare.

5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute.

Estimarea acestora se face cu un procent de 5% din valoarea cheltuielilor prevazute la cap.1, punctele 1.2 si 1.3, cap. 2, cap. 3, punctele 3.3 si 3.5, cap. 4, punctele 4.1- 4.5 din devizul general.

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregatirea personalului de exploatare

6.2. Probe tehnologice, încercari, rodaje, expertize la receptie.

Pentru probele tehnologice în devizul general se va înscrie numai valoarea rezultata din diferenta dintre cheltuielile realizate pe perioada probelor si veniturile realizate din acestea.

PARTEA a II-a

Valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieste

Mijloacele fixe existente pot fi: constructii (cladiri, constructii speciale, instalatii etc.), utilaje si echipamente.

Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu si se face de catre persoana juridica achizitoare.

Valoarea prevazuta în partea a II-a a devizului general nu se finanteaza si serveste doar la stabilirea indicatorilor de eficienta economica si financiara din cadrul studiului de fezabilitate.

PARTEA a III-a

Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de productie

Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale si materii prime si cele pentru energie, transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de schimb de mare uzura etc., necesare pentru primul ciclu de productie.

Nota:

Devizul general constituie baza elaborarii documentatiei economice ce urmeaza a se finanta dupa ce, în prealabil, valoarea cheltuielilor supuse licitatiei a fost adjudecata potrivit legislatiei în vigoare.

4. Compensarea cheltuielilor între obiectele cuprinse în devizul general, pe parcursul realizarii obiectivului, se face numai cu avizul persoanei juridice achizitoare.

5. Valoarea obiectului se determina prin devizul pe obiect.

Devizul pe obiect este sintetic si se obtine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrari ce compun obiectul la care se adauga T.V.A.

Devizul pe obiect Tabelul 10

În devize pe obiecte aferente devizului general, valoarea categoriilor de lucrari se stabileste pe baza estimarii cantitatilor de lucrari si a preturilor acestora, neincluzând T.V.A.

Precizare:

La devizul general care se finanteaza preturile unitare si valorile pe categorii de lucrari se stabilesc în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor si adjudecare a lucrarilor publice, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 592/1993 modificata si republicata în 1995.

e) capitolul principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei.[4]

f) capitolul finantarea investitiei cuprinde elemente structurate ca în S.P.F., actualizate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate.

g) ultimul capitol al partii scrise este avize si acorduri.

B. Partea desenata a S.F. cuprinde:

planul de amplasare în zona (ca în S.P.F.)

planul general (ca în S.P.F.)

- planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii.

În aceasta faza nu se pot angaja cheltuieli pentru organizarea si desfasurarea licitatiei. Acestea se pot efectua numai dupa aprobarea studiului de fezabilitate.

Diferite organisme internationale au propus structuri oarecum diferite pentru studiile de fezabilitate pe care le cer în vederea dezvoltarii proiectelor pe care le finanteaza. Diferentierile sunt date de particularitatile organismelor care au propus metodologii proprii pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate. Exemplificam continutul acestor metodologii propuse de Banca Mondiala si de Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI).

STRUCTURA UNUI STUDIU DE FEZABILITATE

(PROPUSĂ DE DEPARTAMENTUL INDUSTRIEI

DIN CADRUL BĂNCII MONDIALE)

A.     Introducere

B.     Prezentare sectorului industrial în care este cuprins proiectul:

prezentare sectorului industrial si a legaturilor cu celelalte sectoare economice;

prezentare subsectorului;

probleme, dificultati;

propuneri de îmbunatatire.

C.     Piata, pretul, distributia

piata:

- istoric al evolutiei ofertei si cererii;

- previzionarea cererii si ofertei;

- prezentarea pietei pentru proiectul propus.

distributia si marketingul (comercializarea);

stabilirea pretului.

D.     Prezentarea firmei si a initiatorului (institutiei finantatoare):

istoric;

proprietari;

organigrama;

management.

E.      Prezentarea proiectului:

obiective;

scop;

descriere tehnica:

- facilitati de productie;

- materiale utilitare si infrastructura;

- aspecte ecologice

personal si instruire;

materii prime principale;

conducerea (administrarea) si executia proiectului;

calendarul proiectului.

F.      Costul investitiei si planul de finantare:

costul investitiei;

necesarul de capital circulant;

planul de finantare;

sistemul de achizitii;

alocarea împrumutului si esalonarea acestuia.

G.     Analiza financiara:

venituri;

cheltuieli de exploatare;

proiectii financiare;

analiza pragului de rentabilitate;

cerinte privind contabilitatea si controlul financiar.

Formule de calcul, interpretare:

(Recomandate de Banca Mondiala)

I - Indicatori de lichiditate:

1) Rata lichiditatii generale (Current Ratio)

Regula empirica: RL=2:1

2) Testul acid (Rata lichiditatii imediate - Quick Ratio):

Regula empirica: RTA 1. Totusi, raportul 1:1 este prea conservator într-un mediu afectat de inflatie.

II. Indicatori de solvabilitate

3) Rata datoriilor (Debt Ratio):

Interpretare : RD<1

4 ) Rata de solvabilitate (Long Term Debt to Equity)

Interpretare:

Când se exprima sub forma de coeficient, indica ponderea datoriei pe termen lung în capitalul total.

Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage): indica de

câte ori valoarea activelor fixe nete acopera suma împrumuturilor la termen.

6) Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD - Debt Service Coverage)

Este singurul indicator care trateaza solvabilitatea proiectelor. Indica de câte ori încasarile din operatiunile firmei, înainte de plata dobânzilor, acopera serviciul datoriei (ratele anuale ale împrumuturilor + plata dobânzilor aferente).

RAD poate fi calculata :

a)      înainte de impozitare;

b)      dupa impozitare.

a)

b)

O tendinta descrescatoare a RAD poate indica : o conducere ineficienta sau previziuni prea optimiste.

III. Indicatori de gestiune

7) Viteza vânzarilor (Vv - Average Collection Period) - exprimata în zile

Interpretare :

Daca Vv>2 luni, activitatea de plata a datoriilor de catre firma este critica, deci s-ar putea ca firma sa fie nevoita sa apeleze la împrumuturi suplimentare.

8) Viteza de rotatie a stocurilor (Rs - Inventory Turnover)

exprima viteza cu care o firma îsi roteste stocurile necesare, pentru a sustine un nivel al vânzarilor;

Exista 2 formule de calcul:

a)

b)

9) Durata medie de stocare (Sz)

indica numarul mediu de zile de stocare

unde:

10) Viteza de rotatie a activelor totale (RA-Total Assets Turnover)

11) Controlul cheltuielilor administrative (

Interpretare:

Cheltuielile administrative, de vânzare si generale, pot fi considerate ca fixe sau semifixe. Pentru un spor de vânzari de 10 %, cheltuielile administrative pot sa creasca, de regula, doar cu 4 %.

IV. Indicatori de rentabilitate

12) Marja de profit (Rentabilitatea vânzarilor): RP - Profit Margin on Sales

13) Rentabilitatea capitalului social sau capitalului total (Return on Equity/Net Worth) RCS. Este unul dintre cei mai importanti indicatori folositi de proprietarii unei firme la luarea deciziei de a investi.

14) Rentabilitatea activelor totale (RAT - Return on Total Assets)

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari prezentati mai sus se preiau din Bilantul contabil, Bugetul de venituri si cheltuieli si din Fluxul de numerar ale firmei.

Structura detaliata a studiului de fezabilitate

(recomandata de ONUDI)

A. INTRODUCERE

Evolutia proiectului

Descrierea ideii proiectului;

Enumerarea parametrilor principali pentru a servi drept principii de orientare în pregatirea studiului: produsul, capacitatea de productie a unitatii si localizarea, orientarea proiectului catre piata sau materii prime, programele de punere în aplicare etc.

Schitarea politicilor economice, industriale, financiare, zonale sau altele înrudite;

Reliefarea diferitelor niveluri teritoriale, cum ar fi: international, regional, national, local;

Evidentierea ariei acoperite de proiect: economica în general, sectoriala sau subsectoriala;

Initiatorul proiectului

Numele si adresa;

Posibilitati financiare;

Rolul în cadrul proiectului;

Alte informatii semnificative.

Istoria proiectului

Dezvoltarea cronologica a proiectului (date privind evenimentele esentiale);

Studii si investigatii deja realizate;

Concluziile acestor studii si investigatii, inclusiv deciziile adoptate.

Studiul de fezabilitate

Autorul, titlul;

Participantii.

Costul studiilor pregatitoare si investigatii legate de acestea

Studii preinvestitionale:

studiile de oportunitate;

studiile de prefezabilitate;

studiul de fezabilitate;

studii partiale;

taxele pentru experti, consultanti si tehnologie;

Investigatii pregatitoare:

analizele de teren;

analizele cantitative (cuantificarea materialelor de constructie);

alte investitii si teste;

Diverse.

B. Capacitatea pietei si a producatorului:

1. Studiul cererii si al ofertei:

Date si variante de metode de proiectare;

Lista si descrierea datelor necesare pentru studiul cererii si al ofertei;

Lista si descrierea variantelor de metode posibile pentru evaluarea si determinarea cererii actuale si viitoare;

Selectarea unei metode pentru evaluarea datelor si motivarea argumentelor selectarii;

Detalierea metodelor pentru evaluarea datelor si determinarea cererii pentru a fi luate în considerare în proiect;

Determinarea dimensiunii pietei si cererii de produse;

Estimarea si rezultatele actuale finale privind:

Dimensiunea si structura cererii totale efective (globale si pe segmente);

Proiectarea cererii (globale si pe segmente) pe durata de viata a proiectului;

Estimarea gradului de penetrare a pietei pentru diferite produse.

2. Previzionarea vânzarii si marketingului produselor principale si secundare

Date si variante;

Descrierea datelor necesare pentru completarea rezultatelor studiilor cererii si ofertei;

Descrierea diferitelor vânzari posibile si programelor de marketing;

Selectarea programelor de vânzari si strategiilor de marketing;

Prezentarea argumentelor pentru selectarea programelor de vânzare;

Detalierea programelor de vânzare;

Prezentarea programelor (descriptiv, folosind tabele, grafice si harti pentru a arata dezvoltarea pe durata vietii proiectului);

Prezentarea argumentelor pentru alegerea strategiei de marketing;

Detalierea strategiei de marketing;

Prezentarea strategiei de marketing;

Pretul produsului;

Actiuni promotionale pe perioadele anteproductiei;

Structuri pentru distributie si vânzare;

Comisioanele sau reducerile de pret la vânzari;

Facilitatile si serviciile post-vânzare;

Estimarea veniturilor din vânzari;

Estimarea veniturilor anuale din vânzari determinate pe baza programelor de vânzari si strategiilor de marketing;

Estimarea costurilor de vânzare si distributie;

Estimarea costurilor de vânzare;

Estimarea costurilor de distributie;

3. Programul de productie:

Date si variante;

Descrierea datelor necesare pentru conceperea unui program de productie;

Descrierea variantelor pentru programele de productie;

Pregatirea programelor de productie, tinând cont, între altele, de :

Vânzarile anticipate;

Cerintele minime de depozitare;

Pierderile previzionate;

Parametrii de capacitate a unitatii;

Cerintele post-vânzare;

Rezervele datorate cerintelor operationale;

Selectarea programului de productie;

Prezentarea programelor pentru selectare;

Descrierea detaliata a programului de productie;

Prezentarea pentru fiecare produs a specificatiilor de calitate, cantitatilor anuale de realizat, graficul de productie (lansare, etape intermediare, capacitate totala);

Evidentierea deseurilor si noxelor care se trateaza sau nu;

Caracteristicile emisiilor poluante;

Cantitatile de emisii poluante;

Mijloacele de tratare;

Estimarea costurilor tratarii emisiilor;

Tratarea ;

Depozitarea sau deversarea deseurilor;

Despagubirea pentru eventualele daune provocate de emisiile poluante;

4. Capacitatea producatorului:

Date si variante;

Descrierea datelor pentru stabilirea capacitatii unitatii;

Enumerarea variantelor de capacitati posibile;

Determinarea capacitatii fezabile realizabile a unitatii;

Selectarea si descrierea detaliata a capacitatii fezabile;

Argumentarea selectarii;

Descrierea capacitatii nominale maxime;

Selectarea capacitatii normal fezabile se va baza pe:

Parametrii programului de productie;

Parametrii dimensiunii economice minime a echipamentului;

Capacitatea unitatii se va determina pentru întreaga unitate si pentru principalele componente (de produse semifabricate);

C. RESURSELE MATERIALE

1. Caracteristicile resurselor materiale:

Resursele materiale se vor clasifica în:

Materii prime (neprelucrate sau semiprelucrate);

Materiale prelucrate industrial;

Subansamble (produse finite);

Materiale auxiliare;

Materiale consumabile;

Date si variante;

Descrierea datelor pentru selectarea materialelor indigene si din import;

Enumerarea tuturor resurselor materiale necesare si prezentarea diferitelor variante;

Selectarea si descrierea resurselor materiale;

Selectarea si descrierea detaliata a resurselor materiale alese;

Argumentarea selectarii;

Descrierea resurselor materiale aratând:

Proprietatile de calitate;

Cantitatile disponibile;

Sursele-furnizorii;

Costurile unitare;

2. Programul de aprovizionare

Date fundamentale si variante:

descrierea datelor fundamentale pentru pregatirea programului de aprovizionare;

pregatirea programului de aprovizionare în variante.

La pregatirea programului de aprovizionare se va tine cont de:

programul de productie;

disponibilitatea aprovizionarilor;

caracteristicile aprovizionarilor;

tehnologia si echipamentul;

pierderile de materii prime datorate transportului si depozitarii;

pierderile datorate debitarilor prelucrarilor tehnologice;

înlocuirilor datorate diferitelor cauze;

conditii locale;

Selectarea programului de aprovizionare:

selectarea si descrierea detaliata a programului de aprovizionare;

argumentarea selectarii;

descrierea programului de aprovizionare, exprimând pentru fiecare articol:

programul cantitativ de aprovizionare;

sursele de aprovizionare;

graficele de livrare;

masuri de dezvoltare si capacitatile;

estimarea costurilor;

estimarea costurilor anuale pentru resursele materiale:

materii prime;

materiale prelucrate industrial;

materiale semifabricate;

materiale auxiliare ;

materiale consumabile;

D. LOCALIZARE sI AMPLASAREA

1. Localizarea

Date si variante:

descrierea datelor fundamentale si exigentele pentru localizarea unitatii operationale;

enumerarea localizarilor posibile, descrierea si marcarea pe planuri la scara edificatoare;

Selectarea localizarii:

Selectarea si descrierea detaliata a localizarii optime;

Argumentarea selectarii;

Descrierea localizarii:

Ţara;

Localizarea geografica;

Zona (Judetul);

Localitatea etc.

Pentru alegerea unei localizari trebuie luate în considerare urmatoarele aspecte:

politicile publice;

orientarea catre materiile prime sau piata de desfacere;

conditiile locale, infrastructura si mediul socio-economic.

2. Amplasarea

Date si variante:

descrierea datelor fundamentale si cerintelor de amplasare pentru indicarea si exploatarea unitatii;

enumerarea variantelor posibile de amplasare, descriere si marcare, pe planuri la scara corespunzatoare.

Selectarea amplasarii:

selectarea si descrierea detaliata a amplasarii optime;

argumentarea selectarii.

Descrierea selectarii:

amplasarea (localitatea, strada, numarul etc.);

conditiile geomorfologice si geotehnice;

prezentarea hartii la scara corespunzatoare a:

orientarilor;

limitelor;

vecinilor;

drumurilor si altor legaturi;

legaturilor utilitare;

obstacolelor existente;

conditiilor solului.

regulile actuale de circulatie, servituti.

Pentru selectarea amplasarii unitatii, între alte aspecte, trebuie sa fie luate în considerare urmatoarele:

costul terenului;

conditiile locale: infrastructura si mediul socio-economic;

politicile publice în raport cu interesele particulare;

pregatirea terenului;

Estimarea costurilor:

costuri de investitie:

terenul;

taxele;

cheltuielile legale;

platile catre vecini;

dreptul de circulatie;

Costurile de productie, platile anuale pentru:

drept de circulatie;

servituti;

închirieri;

3. Conditii locale

enumerarea si descrierea conditiilor locale;

climatul;

amplasamentul si terenul;

facilitatile de transport;

alimentarea cu apa;

alimentarea cu energie;

asigurarea canalizarii;

asigurarea cu forta de munca;

reglementarile fiscale;

facilitatile de construire si întretinere;

conditiile de locuire;

4. Influentele asupra mediului:

Descrierea influentelor posibile asupra mediului, datorate construirii si functionarii unitatii asupra:

populatiei (crearea de noi locuri de munca etc.);

infrastructurii (dezvoltarea retelei de drumuri, utilitati publice etc.);

sistemului ecologic.

E. ASPECTE TEHNICE ALE PROIECTULUI

1. Planul general al proiectului

Date si variante;

Prezentarea datelor necesare pentru pregatirea planului general al proiectului, cum ar fi:

programul de productie;

programul de aprovizionare;

tehnologia;

echipamentul;

lucrarile de constructii;

conditiile locale;

Pregatirea si descrierea variantelor de plan general;

Selectarea planului general:

selectarea si descrierea detaliata a planului general optim, prezentarea argumentelor pentru selectare, prezentarea planului general optim prin desene corespunzatoare.

2. Scopul proiectului

Date si variante:

prezentarea datelor necesare pentru definirea scopului proiectului;

pregatirea si descrierea variantelor.

Selectarea scopului proiectului:

selectarea si descrierea detaliata a scopului optim al proiectului;

argumentarea selectarii;

folosirea desenelor de plan general pentru ilustrarea scopului proiectului si componentelor lui;

enumerarea componentelor proiectului care vor servi drept pentru tehnologii viitoare si pentru estimarile de costuri;

3. Tehnologia

Date si variante:

prezentarea datelor necesare pentru tehnologiile ce vor fi utilizate;

descrierea variantelor tehnologice;

selectarea tehnologiei.

Selectarea si descrierea detaliata a tehnologiei optime, luând în considerare:

natura tehnologiilor necesare;

sursele;

mijloacele de achizitionare: acordarea de licenta de tehnologie; cumpararea de tehnologie, societati mixte ce implica participarea furnizorilor de tehnologie;

cost.

Argumentarea selectarii:

descrierea tehnologiei selectate, mentionând: tipul, sursa, specificul.

Estimarea costurilor:

costul de investitie;

platile globale;

costul de productie (exploatare).

4. Echipamentul

Echipamentul se va clasifica în echipament pentru: productie, auxiliara, pentru servicii, piese de schimb si unelte.

Date si variante:

prezentarea datelor privind echipamentul;

enumerarea echipamentului necesar si variantelor.

Selectarea echipamentului:

selectarea si descrierea detaliata a echipamentului optim

argumentarea selectarii

descrierea echipamentului selectat: cantitate, tip, specificatii, capacitate, sursa.

Estimarea costurilor:

investitie;

productie;

auxiliar;

servicii;

stocuri de piese de schimb, unelte.

5. Lucrarile de constructii

Date si variante:

enumerarea lucrarilor de constructii si variantelor;

planul general;

disponibilitatea si calitatea materialelor de constructie, manopera, realizare;

cerintele tehnice pentru punerea în aplicare;

conditiile locale;

costurile.

Selectarea lucrarilor de constructii:

selectarea si descrierea detaliata a lucrarilor optime de constructii;

argumentarea selectarii;

descrierea lucrarilor de constructii selectate: cantitate, tip, specificatii.

Estimarea costurilor:

estimarea costurilor pentru lucrari de constructii;

costurile de investitii:

pregatire teren;

cladiri si lucrari speciale;

lucrari exterioare;

costuri de întretinere:

mentinere incinta;

cladiri si lucrari speciale;

lucrari exterioare.

F. ORGANIZAREA PRODUCĂTORULUI sI COSTURILE INDIRECTE

1. Costurile pe centre de costuri

Date, variante.

Prezentarea datelor pentru constituirea centrelor de costuri, cum ar fi:

diagrame tehnologice;

programe de productie si capacitate;

tipuri de centre de costuri (productie, servicii, administratie);

pregatirea variantelor.

Selectarea centrelor de costuri:

selectarea si descrierea detaliata a compozitiei centrelor de costuri;

argumentarea selectarii;

prezentarea costurilor selectate pe centre de costuri;

2. Costurile indirecte

Date si variante.

Prezentarea datelor:

enumerarea elementelor de cost si evidentierea diferentelor între costurile de productie si cele de administrare, amortizare etc.

enumerarea variantelor.

Selectarea costurilor pe elemente si gruparea în costuri indirecte:

selectarea si descrierea detaliata a compozitiei;

argumentarea selectarii.

Selectarea personalului de conducere:

selectarea si descrierea detaliata a listelor de personal de conducere;

argumentarea selectarii;

descrierea detaliata a variantelor selectate:

prezentarea structurii de organizare;

pregatirea detaliata a listei de personal de conducere.

Estimarea costurilor:

estimarea costurilor anuale pentru personalul de conducere.

G. FORŢA DE MUNCĂ

1. Forta de munca

Date si variante:

descrierea datelor necesare pentru determinarea resurselor de forta de munca;

pregatirea variantelor de liste, luând în considerare:

organigrama;

strategiile si obiectivele manageriale pentru functionarea unitatii;

cerintele de calificare si nivelul de instruire a fortei de munca;

disponibilul de forta de munca.

Selectarea fortei de munca:

selectarea si descrierea detaliata a listei de personal;

argumentarea selectarii;

descrierea detaliata a variantelor de selectare:

prezentarea structurii de organizare;

pregatirea detaliata a listei de forta de munca (manning table) pe baza clasificarii acesteia în: productiva si neproductiva.

Estimarea costurilor:

estimarea costurilor anuale ale fortei de munca pe clasele:

costuri pentru forta de munca productiva;

costuri pentru forta de munca neproductiva.

2. Personalul de conducere

Date si variante:

descrierea datelor necesare pentru determinarea necesarului de personal de conducere;

pregatirea variantelor de liste de personal de conducere, luând în considerare:

organigrama;

strategiile si obiectivele manageriale pentru administrarea si exploatarea unitatii, marketingul produselor etc.;

cerintele de calificare si nivelul de instruire a personalului de conducere;

disponibilul de personal de conducere.

H. Graficul de realizare a proiectului

1. Date si activitati

Date si variante:

prezentarea datelor fundamentale pentru aplicarea proiectului;

elaborarea graficului de realizare a proiectului si graficul de timp pe variante, luând în considerare:

stabilirea conducerii pentru aplicarea proiectului;

reglementarea aprovizionarii-furnizarii tehnologiei;

ingineria detaliata a echipamentului, evaluarea ofertelor pentru licitatie, acordarea contractelor;

planificarea detaliata a lucrarilor de constructii , ofertelor de licitare, a preturilor de licitatii;

reglementarea finantarii.

Perioada de constituire:

cumpararea terenului;

supravegherea, coordonarea, testarea si acceptarea echipamentului si lucrarilor de constructii.

Constituirea administratiei, recrutarea si instruirea fortei de munca si personalului de conducere:

reglementari pentru aprovizionare;

stabilirea contactelor cu autoritatile publice pentru aprobari contracte etc.;

cheltuieli preliminare.

2. Selectarea graficelor de realizare si a graficelor de timp

Date si variante:

selectarea si descrierea detaliata a programului optim de aplicare si a graficului de timp, enumerarea activitatilor si prezentarea prin histograme sau grafice retea;

argumentarea selectarii.

3. Estimarea costurilor planului de realizare a proiectului

I. ANALIZA FINANCIARĂ sI ECONOMICĂ

J. CONCLUZII.

3.4. Proiectul tehnic (P.T.). Continut cadru

A. PARTEA SCRISĂ

Descrierea generala a lucrarilor

Elemente generale

Descrierea lucrarilor

Caietele de sarcini

Rolul si scopul caietelor de sarcini

Tipuri si forme de caiete de sarcini

Continutul caietelor de sarcini

Liste cu cantitati de lucrari

Graficul general de realizare a investitiei publice

B. PArtEA desenatĂ

Planurile generale

Plansele principale ale obiectivelor

Arhitectura

Structura

Instalatiile

Dotari si instalatii tehnologice

Dotari de mobilier

A. Partea scrisa a P.T.:

Capitolul "Descrierea generala a lucrarilor" cuprinde, la rândul lui, doua subcapitole:

1.1. - elementele generale;

1.2. - descrierea lucrarilor.

1.1. Elementele generale se refera la proiectul tehnic.

Proiectul tehnic, în forma finala (avizat si aprobat) reprezinta documentatia scrisa si desenata pe baza careia se întocmeste oferta si se anexeaza la contract pentru a sta la baza executiei lucrarii.

Proiectul tehnic permite persoanei juridice achizitoare sa obtina date tehnice si economice despre viitoarea lucrare în conformitate cu cerintele sale. Totodata permite contractantului (ofertantului, antreprenorului) sa-si elaboreze oferta si, în caz de adjudecare, sa-si definitiveze programele de executie pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie în conformitate cu tehnologiile proprii si materialele disponibile, fara a mari cantitatile de lucrari sau a depasi costul lucrarilor.

Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat, inclusiv a avizelor si acordurilor autoritatii publice. Proiectul tehnic se verifica de specialisti atestati de M.L.P.A.T., se avizeaza si se aproba de persoana juridica achizitoare[5].

1.2. În subcapitolul "Descrierea lucrarilor" referitor la lucrarile cuprinse în proiectul tehnic se vor preciza urmatoarele elemente:

amplasamentul;

topografia;

clima si fenomenele naturale specifice zonei;

geologia, seismicitatea;

organizarea de santier, descriere sumara, demolari, devieri de retele;

caile de acces provizorii;

sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon etc., pentru organizarea de santier si definitive;

caile de acces , caile de comunicatii, etc.;

programul de executie a lucrarilor, grafice de lucru, programe de receptie;

trasarea lucrarilor;

protejarea lucrarilor executate si a materialelor;

masurarea lucrarilor;

laboratoarele contractantului si testele ce cad în sarcina sa;

serviciile sanitare si curatenia pe santier;

relatiile între contractant, consultant si persoana juridica achizitoare;

memoriile tehnice pe specialitati.

2. Caietele de sarcini (C.S.)

Caietul de sarcini transpune, în scris, elementele tehnice înscrise în planse si prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor.

Caietul de sarcini se elaboreaza în brosuri distincte pe specialitati.

2.1. Rolul si scopul caietului de sarcini

Caietul de sarcini face parte integranta din proiectul tehnic si din documentele licitatiei. Prin breviare de calcul se justifica dimensionarea elementelor constituente. Plansele, breviarele de calcul si caietul de sarcini sunt complementare.

Caietul de sarcini detaliaza notele explicative ale planselor (scurte si cu caracter general, vizând doar explicitarea desenelor incluzând caracteristicile si calitatea materialelor folosite, testele si probele asupra lor, descrierea lucrarii, calitatea, modul de realizare-verificare si probe, ordinea de executie si aspectul final. Caietul de sarcini (alaturi de planse si breviare de calcul) permite determinarea cantitatilor de lucrari; costurilor lucrarilor; fortei de munca; utilajelor de constructii si a materialelor necesare.

În caietul de sarcini se prevede, de asemenea, modul de urmarire a comportarii în timp a obiectivului. Caietele de sarcini prevad modul de demontare, demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural al deseurilor), dupa expirarea perioadei de viata (postutilizarea).

2.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini

Din punct de vedere al destinatiei, caietele de sarcini pot fi:

pentru executarea lucrarilor;

pentru receptii, teste, probe, verificari si puneri în functiune, urmarirea comportamentului în timp a constructiilor si pentru continutul cartii tehnice a constructiei;

pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipament si confectii diverse.

În functie de domeniul la care se refera, caietele de sarcini pot fi:

generale - care se refera la lucrari curente în domeniul constructiilor si se sistematizeaza pe capitole si subcapitole de lucrari. Acestea pot fi repetitive;

speciale - care se refera la lucrari specifice si se elaboreaza independent pentru fiecare lucrare.

2.3. Continutul caietelor de sarcini

Cum orice constructie are un caracter de specificitate, caietul de sarcini se elaboreaza pentru fiecare lucrare în parte folosind, atunci când este posibil, parti, sectiuni sau capitole elaborate anterior.

Continutul cadru al unui caiet de sarcini cuprinde:

breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii si instalatii;

nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea;

proprietatile fizico-chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe pentru materialele folosite;

dimensiuni, forma, aspect, descrierea executiei lucrarii;

ordinea de executie si de realizare a probelor si verificarilor;

standarde, normative si alte prescriptii referitoare la materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, verificari;

conditii de receptie, tolerante, aspect, culori etc.

3. Listele de cantitati de lucrari (L.C.L.)

Cuprind date care servesc la cuantificarea volumului si a duratei de executie, si anume:

centralizatorul obiectelor pe obiectiv;

centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte;

listele cu cantitati de lucrari pe capitole de lucrari;

articole de lucrari (comasate) pe capitole de lucrari;

listele cu consumuri de resurse materiale, forta de munca, utilaje de constructii si mijloace de transport;

listele cu cantitati de utilaje functionale si tehnologice;

fisele tehnice;

4. Graficul general de realizare a obiectivului.

B. Partea desenata a proiectului tehnic

Aceasta parte a proiectului tehnic cuprinde urmatoarele grupe de planuri:

1. Planuri generale în cadrul carora se includ:

planul de amplasament al reperelor de nivelment si planimetrice;

planuri topografice;

planuri de amplasare a forajelor;

planuri principale de amplasare a obiectelor;

planuri de sistematizare pe verticala a terenului;

planurile constructiilor subterane.

2. Plansele principalelor obiecte (cu numar si cod)

3. Planuri de arhitectura în cadrul carora se includ:

planul individual de amplasare a obiectului;

planul de arhitectura a nivelurilor subterane si supraterane, al teraselor, acoperisurilor cuprinzând: cote; dimensiuni; suprafete, functionalitati;

sectiuni, fatade, detalii importante;

tablouri de prefabricate, confectii, tâmplarie etc.

4. Planuri de structura care cuprind:

planse privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta pe obiecte.

planuri infrastructura;

planuri suprastructura;

descrierea solutiilor constructive, ordinii tehnologice de executie etc.

5. Planuri de instalatii care includ:

planse principale privind executarea instalatiilor pe fiecare obiect (cote, dimensiuni, tolerante, si anume:

planul principal de amplasare a utilajelor;

schemele principale ale instalatiilor;

sectiuni cu dimensiuni, cote, calitatea materialelor, izolatii termice, acustice etc.

6. Planuri pentru dotari si instalatii tehnologice care cuprind:

desene de ansamblu;

scheme ale fluxului tehnologic;

scheme cinematice cu indicarea principalilor parametri;

schemele instalatiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicatii, retele combustibil, apa, iluminat etc.;

listele de utilaje si echipamente.

7. Dotari de mobilier, inventar gospodaresc, paza contra incendiilor, protectia muncii care cuprind:

planuri principale de amplasament si montaj al acestor dotari;

listele cu dotari cuprinzând si parametri, performante etc.

Proiectul tehnic se elaboreaza astfel încât sa nu restrânga concurenta sau sa favorizeze un furnizor. În acest sens, propunerile privind materialele, prefabricatele, confectiile, utilajele tehnologice, echipamentele etc. vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici fara referiri la marci de fabrica, producatori sau comercianti.

Termeni cheie

beneficiar (investitor, persoana juridica achizitoare)

finantarea investitiei

proiectant (consultant)

plan de amplasare în zona

constructor (ofertant, contractant, antreprenor)

plan general

furnizor de materiale

deviz general

furnizor de utilaje de constructii

studiu de teren

autoritate publica

proiectare si engineering

certificat de urbanism

deviz pe obiect

aviz de construire

caiet de sarcini

autorizatie de construire

liste de cantitati de lucrari

studiu de fezabilitate

breviare de calcul

date tehnice ale investitiei

plan de arhitectura

plan de instalatii

plan de structura

plan de dotari

planuri generale

Întrebari

Ce agenti economici participa la realizarea unui nou proiect de constructii?

Care este contributia fiecarui participant la realizarea unui nou proiect?

Ce fel de avize, acorduri, autorizatii si certificate sunt necesare pentru aprobarea începerii unei noi constructii?

Ce cuprinde partea scrisa a studiului de prefezabilitate ? Dar partea desenata?

Ce cuprinde partea scrisa a studiului de fezabilitate ? Dar partea desenata?

La ce serveste studiul de prefezabilitate ? Dar studiul de fezabilitate?

Ce cuprinde un deviz general? Pe ce baza se întocmeste si la ce serveste un deviz general?

Ce cuprinde un deviz pe obiect si la ce serveste acesta?

Pe ce baza se întocmeste si la ce serveste proiectul tehnic?

Ce cuprinde partea scrisa a proiectului tehnic?

Ce este un caiet de sarcini, pe ce baza se întocmeste si la ce serveste acesta?

Ce este un breviar de calcul?

De ce, pentru un obiect de constructii se întocmesc mai multe caiete de sarcini?

Ce cuprind listele de cantitati de lucrari?

La ce servesc listele de cantitati de lucrari?