M E M O R I U    G E N E R A L

CUPRINS

1. Introducere.

Date de recunoastere a documentatiei.

Obiectul lucrarii.

Surse documentare.

Stadiul actual al dezvoltarii.

Încadrare  în teritoriul administrativ al comunei si teritoriul judetean.

Relieful si geomorfologia zonei.

Relieful.

Hidrografia.

Solurile.

Clima.

Potentialul economic.

Populatie – evolutie si potential demografic.

Numarul, densitatea si structura pe sexe si vârste a populatiei.

Evolutia populatiei.

Miscarea naturala si migratia.

Resurse umane – forta de munca

Fondul de locuinte.

Concluzii.

Circulatia.

Intravilan existent.

Zone functiionale.

Zona de locuinte.

Zona de unitati industriale si depozite, zona unitatilor agrozoo.

Zona cailor de comunicatie

Zona cu functiuni complexe de interes public.

Echiparea edilitara.

Gospodarirea complexa a apelor.

Alimentarea cu apa potabila.

Canalizarea.

Alimentarea cu energie termica si gaze naturale.

Alimentarea cu energie electrica.

Telecomunicatii.

Probleme de mediu.

Disfunctionalitati.

Necesitati si optiuni ale populatiei.

Propuneri de organizare urbanistica.

Evolutie posibila, prioritati.

Optimizarea relatiilor în teritoriu.

Dezvoltarea activitatilor economice.

Evolutia populatiei.

Organizarea circulatiei.

Stabilirea intravilanului.

Zonificarea functionala.

Dezvoltarea echiparii edilitare.

Gospodarirea complexa a apelor.

Alimentarea cu apa potabila.

Canalizarea si epurarea 454y2417e apelor uzate.

Alimentarea cu caldura si gaze naturale.

Alimentarea cu energie electrica.

Telecomunicatii.

Protectia mediului.

Reglementari – permisiuni si restrictii.

Obiective de utilitate publica.

Concluzii – masuri în continuare.

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAsTERE A DOCUMENTAŢIEI

Denumirea lucrarii                      : PLAN URBANISTIC GENERAL -                                                                  COMUNA CIOROGÂRLA (jud. ILFOV)

Beneficiar                                    : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

  CIOROGÂRLA

Baza legala a proiectarii            : Legea nr. 350/2001

: Legea nr.50/1991/republicata 1996 si   completata prin Legea nr. 453

: Ordin nr. 91/1991 al MLPAT

: HGR nr. 525/1996

Proiectant general                      : INCD - URBANPROIECT - Bucuresti

Data elaborarii                            : aug. 2005

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

            Lucrarea îsi propune stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Ciorogârla, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si în conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public.

            Se au vedere consideratiile privind trecerea Centurii Sud Bucuresti în partea de est a comunei, conform proiect IPTANA  si a adresei CNADNR –S.A. cu nr. DPPP/AI/64/04.02.2005, în care se specifica a se lua in considerare varianta nr. 2 de centura.

            Propunerile ce se avanseaza vor trebui sa coreleze, de asemenea, potentialul economic si uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei.

            Odata cu stabilirea directiilor de dezvoltare în perspectiva ale comunei Ciorogârla, lucrarea va trebui sa dea raspuns si problemelor imediate cu care se confrunta Consiliul Local, în special în determinarea categoriilor de interventie, permisiuni si restrictii, necesitati de prima etapa.

            Elaborat, avizat si aprobat, Planul Urbanistic General devine principalul instrument în dezvoltarea comunei, el putând fi utilizat la:

            - Promovarea unor investitii din fondurile publice, cu precadere în dezvoltarea infrastructurii si institutiilor publice.

            - Emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire în toate domeniile.

            - Respingerea unor solicitari de construire, neconforme cu prevederile PUG.

            - Rezolvarea unor litigii ce pot apare între Consiliul Local si persoane fizice sau juridice, sau litigii între persoane fizice.

x          x

x

            Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL (prescurtat în lucrare PUG)   s-a elaborat în conformitate cu:

Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

Legea nr. 50/2001, privind autorizarea constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr. 50/1991

Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urbanism.

HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.

Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

            În scopul întocmirii prezentei lucrari au fost cercetate o serie de surse documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Ciorogârla si propuneri de perspectiva:

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), elaborat de URBANPROIECT între anii 1994 -1997:

Sectiunea I - Cai de comunicatie

Sectiunea II - Apa

Sectiunea III - Zone naturale si construite protejate

Sectiunea IV - Reteaua de localitati.

Studiu privind probleme ale dezvoltarii urbane în teritoriu - Cazul zonelor periurbane ale oraselor  mari: cazul Bucuresti - elaborat de URBANPROIECT în anul 1996-2001.

Studii de circulatie în zona, cu legaturi în cadrul zonei periurbane Bucuresti si judetele limitrofe (1997).

Studiu geologic, hidrogeologic si seismic - 1997, elaborat de S.C. CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L. - Bucuresti.

Date statistice de la Centrul National de Statistica si Comisia judeteana de statistica, precum si din Anuarele statistice.

Proiecte privind posibilitatile de dezvoltare a alimentarii cu apa  a comunei.

Proiecte si studii privind alimentarea cu energie electrica si telecomunicatii.

Suportul topografic al lucrarii, scara 1:5000, este reambulat în 1999 de GEOCOM IMPEX SRL - Bucuresti.

Date privind limita intravilanului, obtinute din proiectele elaborate anterior de URBANPROIECT Bucuresti.

Date de analiza si optiuni de la Consiliul Local al comunei Ciorogârla.

2. STADIUL  ACTUAL  AL  DEZVOLTĂRII

2.1.      ÎNCADRARE  ÎN TERITORIUL  ADMINISTRATIV  AL  COMUNEI   sI  TERITORIUL  JUDEŢEAN

            Din schemele anexate la prezentul Memoriu general - extrase din Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) si din Studiul privind problemele dezvotarii urbane în teritoriu - cazul zonei periurbane Bucuresti - se pot desprinde, comparativ cu celelalte unitati administrativ-teritoriale ale judetului Ilfov, urmatoarele aspecte:

            a) Sub aspectul cailor majore rutiere, judetul Ilfov  va beneficia, în perspectiva, de autostrazile Bucuresti - Brasov, Bucuresti - Moldova, Bucuresti - Constanta, Bucuresti -Giurgiu, Bucuresti - Craiova, de autostrada de centura (în doua variante : IPTANA si URBANPROIECT pentru sectorul sudic)  si de reabilitarea autostrazii Bucuresti - Pitesti (E70). Cea mai apropiata trecere peste Dunare, cu Republica Bulgaria, este la Giurgiu (anexa 4). 

            b) În privinta retelei feroviare nationale, comuna Ciorogârla este prinsa între magistrala Bucuresti - Videle - Alexandria - Craiova - R.F. Iugoslavia si linia secundara Bucuresti - Titu - Pitesti - Rm. Vâlcea - Sibiu.

            În prezent comuna Ciorogârla nu are acces imediat la reteaua feroviara, dar pentru viitor se  propune realizarea unei linii de cale ferata electrificata Bucuresti Progresul -Bolintin Deal - Bolintin Vale - Ogrezeni care va traversa teritoriul administrativ al comunei (anexa 4).

            c) La nivelul judetului Ilfov, comuna Ciorogârla prezinta legaturi rutiere, majoritatea modernizate, astfel prin intermediul drumului judetean DJ 601 se asigura legatura directa cu municipiul Bucuresti  (pâna la autostrada Bucuresti - Pitesti (E70)), prin drumul judetean DJ 602 se asigura legatura localitatii Ciorogârla cu Dârvari si prin drumul judetean DJ 401A se asigura legatura cu comuna Domnesti (anexa 9).

            d) Zonarea agroeconomica în raport cu pretabilitatea folosintelor fondului funciar include comuna Ciorogârla în zone cu functiuni dominant agricole, cu zone specializate în cultura mare (anexa 7). 

            e) Comuna Ciorogârla are activitati industriale din sfera micii industrii si a depozitelor, regasindu-se în categoria localitatilor cu un numar de salariati situat între 0 - 99  (anexa 7). 

            f) Sub aspectul fondului de locuinte, acesta este modest ca factura, dar cu un indice de locuibilitate (suprafata locuibila raportata la numarul de locuitori) cu valori inferioare sau apropiate de media pe tara (11,5 mp/locuitor).

            g) Gruparea unitatilor administrativ-teritoriale dupa numarul de locuitori plaseaza comuna Ciorogârla în categoria unitatilor de talie mica-mijlocie. 

            În afara de localitatea resedinta de comuna, Ciorogârla mai are o singura localitate componenta - Dârvari.

            h) În ultimii ani populatia comunei a înregistrat usoare cresteri în comparatie cu alte unitati administrativ-teritoriale din judetul Ilfov si se încadreaza în categoria localitatilor cu  cresteri mici de populatie între  0,0 si 9,9% (anexa 2).

            i) În ceea ce priveste densitatea populatiei (nr. locuitori raportati la suprafata teritoriului administrativ al comunei), comuna Ciorogârla se încadreaza în categoria de 100-199 locuitori/km² (mai precis 135,40 locuitori/km²), fata de media de 49,0 locuitori/km² pe total rural în judetul Ilfov si 95,7 pe tara (anexa 2).

            j) Comuna Ciorogârla prezinta un spor migratoriu anual negativ de 0,50 - 4,90 persoane/1000 locuitori, pozitie dezavantajoasa în comparatie cu alte unitati administrativ-teritoriale din judet .

            k) Sub aspectul populatiei active ocupate, comuna Ciorogârla prezinta o medie buna, încadrându-se în categoria 40,0 - 43,9% din totalul populatiei (anexa 11). Din datele privind ponderea populatiei ocupate în sectoarele socio-economice se constata dominanta sectorului secundar (activitati industriale) cu pâna la 20% (anexa 7). 

            l) În privinta echiparii hidroedilitare, comuna Ciorogârla nu beneficiaza de alimentare cu apa în sistem centralizat. Cele doua localitati componente, Ciorogârla si Dârvari  au ca sursa de alimentare cu apa  fântâni individuale. În etapa urmatoare se doreste realizarea alimentarii cu apa în sistem centralizat pentru cele doua localitati ale comunei. 

            m) Sub aspectul elementelor potentiale de dezvoltare, comuna Ciorogârla se va putea sprijini pe valorificarea terenurilor agricole, prin înfiintarea si diversificarea unor capacitati de productie, precum si pe activitati tertiare de dezvoltare (comert, ocrotirea sanatatii, învatamânt, servicii diverse), fara a neglija activitatile din sfera micii industrii . 

            n) Zonificarea functional-spatiala, sub aspectul politicilor publice de amenajare-dezvoltare, încadreaza comuna Ciorogârla extremitatea vestica a judetului, în zona interjudeteana Ilfov-Giurgiu (Bolintin Vale), axata pe un profil dominant industrial-agricol (anexa 7). 

            o) Ca încadrare în reteaua de localitati a judetului, comuna Ciorogârla se situeaza în categoria localitatilor ce necesita interventii prioritare în diversificarea si descentralizarea activitatilor secundare, tertiare si îmbunatatirea fondului locativ si a  echiparii edilitare, constituind un centru cu activitati importante pentru sustinerea centrelor cu caracter zonal. 

           p) Din punct de vedere al calitatii mediului înconjurator, comuna Ciorogârla nu are surse de poluare care sa puna probleme majore si nici zone cu suprafete afectate de procese naturale distructive.

2.2.      RELIEFUL sI GEOMORFOLOGIA  ZONEI

            2.2.1. Relieful

            Teritoriul administrativ al comunei Ciorogârla se încadreaza în partea de vest a ’’Câmpiei Vlasiei’’ în subdiviziunea denumita ’’Câmpul Cotroceni - Berceni’’ la contactul cu lunca Arges - Sabar.

            Relieful dominant este tipic de câmpie înalta, usor ondulata si înclinata de la nord-vest spre sud-est, altitudinea fiind cuprinsa între 100 m în nord si 90 m în partea de sud a teritoriului comunei, având usoare denivelari marcate de prezenta crovurilor.

            Geomorfologic, cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasa extinsa în zona de albie majora (lunca) a Argesului.

Ea este traversata central, de la nord la sud-est, de râul Ciorogârla cu albie meandrata, îngusta si putin profunda. Acest curs de apa are un regim semipermanent fiind activizat în perioada ploilor. Periferic, trece pârâul Sabar, acesta având o albie îmbatrânita si foarte meandrata.

            Fragmentarea reliefului este redusa având valori reduse de 0,50 - 1,0 km/km² si pante line.

            Patura de loess care acopera câmpia în cadrul teritoriului studiat este groasa de circa 10 m ceea ce face ca prezenta crovurilor sa fie frecvent întâlnita, îndeosebi pe treapta înalta, unde s-au îngemanat în vaiugi, care îsi au obârsia în sudul acestei subunitati.

Zona Arges - Sabar are o înclinare generala nord-vest - sud-est si o latime care variaza între 4 si 7 km, cu un microrelief caracteristic cu balti, belciuge, albii parasite si terenuri mlastinoase. Depozitele din lunca sunt aluvionare si prezinta o mare varietate texturala de la nisip la argila. 

Localitatea Ciorogârla, resedinta de comuna, s-a dezvoltat în zona de contact dintre câmpie si lunca. Este formata din doua trupuri, situate de o parte si de alta a râului Ciorogârla.

Satul Dârvari, apartinator din punct de vedere administrativ de comuna Ciorogârla, s-a dezvoltat în extremitatea sudica a teritoriului comunei, în lunca Argesului, inundabila la ploi mari. Altitudinea medie în zona construita este de circa 90 m.

            2.2.2. Hidrografia    

Reteaua hidrografica este tributara Argesului. Ea este formata din râul Ciorogârla, care traverseaza intravilanul localitatii Ciorogârla pe directia nord-sud-est si se varsa în Sabar, din râul Sabar care traverseaza teritoriul administrativ al comunei pe directia vest-est si se varsa în Arges. O portiune a râului Arges constituie limita de sud-vest a comunei Ciorogârla.

            Din punct de vedere geologic comuna Ciorogârla se afla în zona depozitelor de lunca de vârsta cuaternara, acestea fiind alcatuite din materiale aluvionare transportate si depuse de râul Arges în etape succesive si în functie de evolutia si modificarile conditiilor hidrodinamice, hidrogeologic si seismic.

            Cuaternarul este reprezentat prin seriile Pleistocen si Holocen, astfel :

            - Pleistocenul superior, la partea sa superioara reprezentat prin depozite loessoide apartinând Câmpiei Vlasiei si terasei superioare. Tot Pleistocenului superior îi este atribuit si Complexul pietrisurilor de Colentina cu o mare extindere în zona teraselor Argesului (paleofluviul Argesului);

            - Holocenul superior, constituit din depozite loessoide alcatuite predominant din prafuri argiloase cenusii-galbui si aluviunile din baza luncilor. Depozitele argiloase-nisipoase de lunca (aluviunile compresibile) reprezinta o alternanta de argile nisipoase, prafuri si nisipuri, între care exista treceri gradate, neputându-se stabili limite precise.

            Ţinând seama de factorii care au contribuit la formarea depozitelor sedimentare pe scara evolutiei geologice, pe baza observatiilor directe din escarpamentele lucrarilor geotehnice, precum si a masuratorilor geofizice efectuate pe teren, s-a apreciat coloana litologica a zonei. Aceasta este alcatuita de sus în jos, din urmatoarele trei tipuri litologice:

Sol vegetal, umpluturi antropice si alternante de argile prafoase:

                        - între 0,00 si 0,40 m - sol vegetal cafeniu negricios (cernoziom);

                        - între 0,40 si 0,80 m - argile prafoase cafenii-galbui (loess);

Complexul argilos-nisipos superior:

                        - între 0,80 si 1,20 m - argile nisipoase;

                        - între 1,20 si 1,80 m - argile prafoase fine;

                        - între 1,80 si 2,70 m - nisipuri fine prafoase, slab argiloase;

                        - între 2,70 si 3,30 m - nisipuri fine si medii, rar pietrisuri mici

                        - între 3,30 si 4,00 m - nisipuri medii;

Complexul pietrisurilor de Colentina:

                        - între 4,00 si 6,00 m - nisipuri mari, rar pietrisuri;

                        - între 6,00 si 8,00 m - pietrisuri mici-medii;

                        - între 8,00 si 10,00 m - pietrisuri mici la mari cu nisipuri.

            Precizam ca în zona exista o pânza freatica cu nivel liber ce se alimenteaza din râul Arges, infiltratii din pârâurile Ciorogârla si Sabar, precum si din ape meteorice.

            Nivelul hidrostatic se situeaza la o adâncime între 5 si 7m, prezentând o zona de capilaritate ce poate ajunge pâna la 2m adâncime

            În general în intravilanul celor doua localitati Ciorogârla si Dârvari nu sunt probleme de instabilitate a terenului din punct de vedere geotehnic.

            În functie de caracteristicile geotehnice ale terenului se recomanda urmatoarele tipuri de constructii:

cladiri parter cu: fundare directa în pamânturile coezive (argile, argile prafoase), adâncime fundare minim 1,00 m de la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130-180 kPa, în gruparea fundamentala, încastrare 0,30-0,40m;

cladiri P+2 cu: fundare directa în pamânturile coezive, adâncime fundare minim 1,00-1,50 m de la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130-180 kPa, în gruparea fundamentala, încastrare 0,30-0,40 m;

cladiri cu subsol: fundare directa în pamânturile coezive, adâncime minim 0,30-0,50 m sub pardoseala subsolului (în functie de destinatia si înaltimea subsolului); în zonele din apropierea vaii Ciorgârla nu este indicat a se realiza subsoluri, deoarece la nivele ridicate ale apei râului Ciorogârla, acestea ar putea fi inundate prin infiltrare;

pentru constructiile cu procese tehnologice umede (castel apa, rezervor îngropat, statie tratare) se vor adopta masuri de etansare a lucrarilor si de îmbunatatire a terenului de fundare, în scopul desensibilizarii la umezire.

            La cladirile P+n etaje, trebuie executate studii geotehnice de detaliu, care sa prezinte toate caracteristicile geomecanice ale loess-ului PSU categoria B în amplasament.

            În toate zonele propuse pentru extindere care apartin câmpiei înalte se vor respecta cu strictete precizarile normativului P7/1992 privind proiectarea, construirea si exploatarea constructiilor, fundate pe loess PSU de categoria B, (precizarile normativului  vor fi corelate cu clasa de importanta a constructiilor - estimata a fi de ordinul III si IV).

            Adâncimea de înghet conform STAS 6054/77 este de 0,90 m, iar seismicitatea conform normativului P100/1992 face parte din cadrul zonei seismice ’’C’’, în care coeficientul seismic Ks=0,20 si perioada de colt  Tc=1,5 secunde.

            Comuna Ciorogârla se încadreaza în zona de macroseismicitate I=8 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 de ani, conform S.R. 11100/1-1993.

            Recomandarile de mai sus sunt similare cu cele oferite de studiul geotehnic realizat de firma GEO CONSTRUCT DESIGN S.R.L. Bucuresti care a stat la baza elaborarii PUG - comuna Berceni, din judetul Ilfov.

Mentionam ca pentru comuna Ciorogârla a fost realizat un studiu geologic, hidrogeologic si seismic de catre firma S.C. CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L. Bucuresti doar pentru zona aferenta traseului conductei de gaz metan de înalta presiune ce traverseaza comuna.

            2.2.3. Solurile

            Învelisul de la sol este format în cea mai mare parte din soluri zonale reprezentate de cernoziomuri argiloiluvionare si soluri brun roscate simple. Solurilor mentionate li se asociaza diferite faze de erodare.

            Fertilitatea buna a cernoziomurilor si relieful cu pante domoale, au determinat folosirea în agricultura pe scara mare a fondului funciar si caracterul predominant cerealier al agriculturii asociat în suprafetele mai mici cu cel pomicol si cel viticol.

            Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita însa si o serie de masuri sau lucrari de îmbunatatiri funciare: lucrari de combatere a eroziunii solului si a celor de stabilizare a alunecarilor, precum si eliminarea excesului de umiditate rezultat în urma precipitatiilor.

2.3. CLIMA

            Teritoriul apartine climei temperat-continentale cu nuante excesive, atenuata în parte prin unele suprafete împadurite (Padurea Ileana în nord-est, pe teritoriul comunei Dragomiresti-Vale, Padurea Dorobantului în sudul teritoriului comunei Ciorogârla si Padurea Ţeghes pe teritoriul comunei Domnesti) situate în zona apropiata.

            Regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice.

            Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin advectii lente de aer temperat-oceanic din V si NV, mai ales în semestrul cald si a advectiilor de aer temperat continental din E si NE, mai ales în semestrul rece (conform datelor furnizate de Statia meteorologica Bucuresti - Filaret).

            Temperatura medie anuala a aerului este de 10,9 C; media lunii celei mai calde, iulie, înregistreaza 22,9 C, iar media lunii celei mai reci, ianuarie,     -2,8 C. Variatia termica si sezoniera lunara din cursul unui an evidentiaza urmatoarele:

5 luni reci si umede, dintre care: decembrie, ianuarie, februarie, cu temperatura medie a aerului sub 0 , dar nu mai scazuta de - 3 C (ianuarie);

3 luni cu temperaturi moderate, dintre care : aprilie, septembrie, octombrie, cu temperaturi medii lunare mai mari de 11 C, dar nedepasind 18 C;

4 luni calde, dintre care : mai, iunie, iulie, august, cu temperaturi medii lunare peste 17 C, dar nedepasind 23 C.

            Cantitatile medii anuale de precipitatii înregistreaza valori de circa 600 mm, înregistrându-se un maxim în luna iunie (91,90 mm) si un minim în luna februarie (31,50 mm) .

            Vânturile dominante sunt cele din directia E (21,2%), urmate de cele din V (16,3%), c viteze medii de 4 m/s.

2.4.   POTENŢIALUL ECONOMIC

În ceea ce priveste profilul economic al comunei Ciorogârla, acesta este predominant agricol.

Functiunea agricola se materializeaza în productiile de origine vegetala si animala în microcentre  (puncte) de prelucrare primara a unor produse (macinis, prepararea de suc si pasta de tomate, muraturi), depozite pentru produse agricole, retele de desfacere a acestor produse, atât în sistem de stat cât si în sistem privat.

            Analiza situatiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosinta a teritoriului comunei.

            În tabelul nr.1 se prezinta situatia terenului agricol aferent comunei Ciorogârla pe categorii si comparativ cu cel al judetului Ilfov:

Tabelul nr.1

Situatia utilizarii teritoriului agricol în anul 2000

            Sursa: Anuarul Statistic al României, 2001 si Fisa localitatii Ciorogârla, 2000 

            Se  observa ca ponderea teritoriului comunal fata de  judetul Ilfov este de 1,83%.

            Terenul agricol detine o pondere importanta de 97,92% din totalul suprafetei agricole, în timp ce suprafata ocupata de livezi este de numai 0,23%.

            În conformitate cu Fisa localitatii Ciorogârla din anul 2000 se observa ca suprafata cultivata cu grâu si secara este de 256 ha, ceea ce reprezinta 12,61% din suprafata  arabila, suprafata cultivata cu porumb boabe reprezinta 40,07%, suprafata cultivata cu floarea soarelui este de 1,47%, suprafata cultivata cu cartofi reprezinta 3,45 %, iar cea cultivata cu legume este de 17,74%.  

            Productia totala a comunei este de numai 897 tone de grâu si secara, la porumb este de 3439 tone, la floarea soarelui este de 90 tone, la cartofi este de 1295 tone, iar productia de legume se situeaza la valoarea de 5412 tone.

            Aceste productii detin o pondere mica în productia judetului Ilfov de numai 1,57% din totalul productiei de grâu si secara, 22,29% din totalul productiei de porumb boabe, de 1,01% din totalul productiei de floarea soarelui, 11,58% din totalul productiei de cartofi si de numai 6,39% din totalul productiei de legume. 

            Datele luate în considerare la calculul ponderilor productiei comunei în totalul judetului sunt în conformitate cu Fisa localitatii si Anuarul statistic al României (productia agricola vegetala din anul 2000).

            Productia de fructe a comunei Ciorogârla a fost în anul 2000 de 290 tone, însa aceasta productie fluctueaza de la an la an.

            Datele referitoare la suprafata neagricola a comunei Ciorogârla pe categorii si comparativ cu cea al judetului Ilfov se regasesc în tabelul nr. 2: 

Tabelul nr.2

Situatia utilizarii terenului neagricol în anul 1995

Sursa: M.A.A – OCAOTA Bucuresti, Raport statistic Agr. 1 FF – 1995

Suprafata neagricola a comunei Ciorogârla este în raport procentul de numai 2,03% din suprafata judetului Ilfov.

Productia animaliera se poate aprecia pe baza a doi indicatori specifici care ne vor edifica asupra efectivelor si cuantumului produselor.

Astfel indicatorul de efective este încarcatura de animale la 100 ha teren, reflectat dupa cum urmeaza:

Tabelul  nr. 3

Încarcatura de animale  la 100 ha teren - 2000

            Sursa: Anuarul Statistic al României, 2001 si Fisa localitatii Ciorogârla, 2000 

Se observa ca efectivele de animale  se situeaza sub cele ale judetului, respectând numai necesitatile autoconsumului, tinând cont ca majoritatea speciilor cresc în sectorul privat.

La pasari se poate observa ca sectorul de stat detine numai 20,93% din efective, fata de numai 79,07% cât detine sectorul privat. La restul animalelor efectivele sunt detinute în totalitate de sectorul privat (gospodariile populatiei).

 Indicatorul productiei medii pe cap de animal si pasare ne ajuta la stabilirea cantitatilor de produse animaliere ce se pot obtine în comuna.

Tabelul nr. 4 evidentiaza aceste productii.

Tabelul nr. 4

Productii medii pe cap de animal si pasare -2000

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2001 si Fisa localitatii Ciorogârla, 2000

Putem aprecia ca aceasta comuna are  ce mai mare productie la carne, iar cea mai mica productie este reprezentata de ce a laptelui de vaca.

Ca o particularitate a comunei este disparitia productiei de lâna ca urmare a faptului ca nu mai exista ovine.

Profilul economic al comunei Ciorogârla este predominant agricol, ceea mai mare parte a populatiei ocupate având locul de munca în agricultura.

Productia vegetala si animala constituie ramurile cu dezvoltare importanta în cadrul economiei teritoriului comunal.

Productii prezinta diferentieri ca ordin de masura, acestea fiind dependente în ceea mai mare parte de conditiile climatice, deosebit de nefavorabile în ultimii ani pentru agricultura.      

Activitatea industriala este slab dezvoltata, la nivelul comunei desfasurându-si activitatea câteva unitati de industrie mica si depozite en-gros.

La nivelul anul 1995 o noua fabrica de ciocolata era în dezvoltare, restul unitatilor ce aveau sa se dezvolte erau cu profil de depozitare.

Alt tip de activitate posibil de dezvoltat este cea de silvicultura – agrement datorita prezentei în zona a Padurii Dorobantului (Padurii Dârvari), pe malul stâng al Argesului, în suprafata de 283 ha si care este alcatuita din foioase moi si quercinee în amestec.

Concluzionând, se poate afirma ca, desi nu lipsesc anumite structuri economice specifice altor ramuri decât agricultura (industrie, silvicultura – agrement), dezvoltarea lor este totusi într-o faza incipienta.    

2.5.  POPULAŢIE – EVOLUŢIE sI POTENŢIAL DEMOGRAFIC        

2.5.1. Numarul, densitatea si structura pe sexe si vârste a populatiei

Descrierea evolutiei populatiei comunei Ciorogârla s-a realizat printr-o analiza comparativa cu evolutia populatiei judetului Ilfov folosind datele furnizate de recensamintele populatiei si locuintelor din 1966 pâna în 2002. (anexa 2)

Tabelul nr. 5

Volumul populatiei com. Ciorogârla comparativ cu jud. Ilfov(locuitori)

Analiza acestor date dezvaluie o tendinta evolutiva similara a celor doua subpopulatii în sensul ca ritmul de crestere a populatiei comunei Ciorogârla, în intervalul 1966-2002, a fost relativ asemanator cu cel înregistrat la nivelul judetului Ilfov.

Conform datelor preliminare furnizate de Recensamânt 2002 populatia totala (stabila) a comunei Ciorogârla însuma 4875 de locuitori distribuiti pe satele componente dupa cum se poate observa în tabelul 2 (în prezent volumul populatiei totale este de 4914 locuitori):

Tabelul nr. 6

. Distributia populatiei comunei Ciorogârla pe sate componente

Evolutia populatiei

Densitatea populatiei

Comparativ cu densitatea populatiei judetului Ilfov, cea a populatiei comunei Ciorogârla este mult mai mica. Daca în judetul Ilfov se înregistreaza o densitate a populatiei de 189,6 loc./km² si respectiv de 180,4 loc./km² în mediul rural al judetului, valoarea densitatii la nivelul comunei Ciorogârla este  mai mica fiind de loc./km², calculata la o suprafata de 37 km².

Structura pe sexe

Distributia pe sexe a populatiei comunei Ciorogârla reflecta un relativ echilibru între ponderea populatiei feminine (50,2%) si a celei masculine (49,8%), situatia fiind similara cu cea observata la nivelul judetului – populatie feminina (50,7%) si populatie masculina (49,3%), neputându-se vorbi de diferente semnificative. Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul comunei studiate valoarea de 99,11, ceea ce înseamna ca acesta este superior celui calculat la nivelul judetului Ilfov care indica  97,2 barbati la 100 de femei.

Structura pe vârste

Din lipsa datelor necesare actualizarii acestei analize vor fi utilizate datele furnizate pentru anul 1992, cu precizarea ca nu trebuie desconsiderate eventualele schimbari survenite la nivelul structurii pe vârste a populatiei comunei Ciorogârla. Datele evidentiau pentru anul 1992 respectiv pe ansamblul comunei o populatie medie tânara: populatia cu vârste cuprinse între 0-14 ani reprezenta 23,4% din total, proportia celor cu vârsta de munca era de 58,4%, iar cei cu vârste de peste 60 de ani reprezentau doar 18,2%.

În 1992, vârsta medie a populatiei comunei era de 34,3 ani – 32,7 ani la barbati si 36,0 ani la femei - , valoare care caracterizeaza o populatie mai tânara comparativ cu cea din mediul rural la nivelul judetului Ilfov – 36,5 ani. Ponderea populatiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (23,4%), dezvaluia o rezerva de populatie tânara, fapt care îndreptatea caracterizarea populatiei comunei Ciorogârla ca posedând un anume potential de crestere naturala.

Raportul de dependenta dupa vârsta calculat ca raport între populatia cu vârste sub 14 ani si peste 60 ani si populatia activa cu vârste cuprinse între 15 – 59 ani, tot pe baza datelor din 1992, stabilea la nivelul comunei un numar de 713 dependenti minori sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârsta apta de munca, fata de 751 la nivelul judetului Ilfov – rural, ceea ce face ca sarcina sociala a populatiei active a comunei sa fie relativ mai scazuta decât cea a populatiei active din mediul rural al judetului Ilfov.

Structura pe etnii

Dupa etnie, populatia comunei Ciorogârla este relativ omogena: datele furnizate de Recensamântul din 2002 arata ca 98,03 % din locuitorii comunei s-au declarat ca fiind români si numai 1,97 % de alta etnie (rromi, turci, ucrainieni, si altele). Distributia populatiei comunei dupa etnie nu este semnificativ diferita de cea a populatiei judetului Ilfov, unde 95,6% s-au declarat români si numai  4,4% ca fiind de alta etnie.

Miscarea naturala si migratorie

Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde – natalitatea si mortalitatea – si miscarea migratorie .

Tabelul nr. 7

Miscarea naturala si migratorie a populatiei comunei Ciorogârla (2000)

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori într-o perioada determinata (un an calendaristic). În anul 2000, conform datelor furnizate de CNS (Fisa localitatii) în comuna Ciorogârla rata natalitatii avea valoarea de  11,6 ⁰/₀₀, relativ apropiata de valoarea înregistrata la nivelul judetului: 9,8⁰/₀₀.

Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori într-o perioada determinata (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii în comuna Ciorogârla avea în 2000 valoarea de 11,4⁰/₀₀ valoare inferioara celei înregistrate la nivelul judetului Ilfov (11,9⁰/₀₀).

Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent între cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta între numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc într-un an raportata la volumul populatiei. La nivelul comunei Ciorogârla s-a înregistrat pentru anul 2000 un spor natural pozitiv cu valoarea de 0,2⁰/₀₀.

Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie. Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale. Daca înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oras, situatia s-a inversat dupa 1997 – numarul celor care se stabilesc în sat fiind mai mare decât al celor care se stabilesc la oras. Fiind un judet preponderent rural si judetul Ilfov, în ansamblul sau, se încadreaza în acest trend având un spor migratoriu pozitiv în perioada 1996-2000. În comuna Ciorogârla se înregistreaza solduri migratoare pozitive începând cu 1997, în  2000 valoarea acestuia fiind de  5,7⁰/₀₀.

Tabelul nr 8

Miscarea migratorie a populatiei comunei

2.5.4.  Resursele umane - forta de munca

Datele disponibile privind distributia populatiei pe grupe de vârsta din anul 1992 aratau ca în comuna Ciorogârla aproximativ 58,4% din totalul populatiei aveau vârste cuprinse între 15 si 59 de ani.

În ceea ce priveste structura populatiei ocupate datele furnizate de Fisa localitatii 2000 sustin o orientare spre sectorul tertiar; peste 40% din populatia ocupata desfasoara activitati în învatamânt, sanatate si administratie publica, dar si sectoarele primar si secundar cuprind respectiv câte 30% din totalul populatiei ocupate.

Pe tipuri de activitati socio-economice structura populatiei ocupate este urmatoarea:

Tabelul nr. 9

Structura populatiei ocupate a comunei Ciorogârla (2000)

Schimbarile survenite în structura populatiei ocupate a comunei Ciorogârla se datoreaza declinului activitatilor economice specifice sectorului primar si secundar, lipsei unor centre cu atractivitate economica, amplificarii numarului lucratorilor familiali neremunerati din sectorul privat - industrial.  

 2.5.5.  Fondul de locuinte

            Numarul total de locuinte în comuna Ciorogârla era de 1272 (în anul 1995), din care  în Ciorogârla 842, iar în Dârvari 430, însumând 4535 camere, cu o suprafata locuibila totala de 53 300 mp. Din totalul locuintelor, 99,5% sunt proprietate privata.

            Numarul de gospodarii era de 1269 în anul 1995.

            Fondul de locuinte este compus din locuinte individuale pe loturi, cu regim parter, cu exceptia unor case noi si a patru blocuri de P+2 nivele în Ciorogârla .

            Locuintele existente sunt în majoritate în stare buna , procentul acestora fiind de 35%, în stare mediocra procentul lor estede 35% si numai 30% din locuinte sunt în stare rea.

            Procentul de locuinte construite din materiale durabile reprezinta 50% din totalul fondului construit al comunei (60% din cel al localitatii Ciorogârla si 40% din cel al localitatii Dârvari).

            Marimea medie a lotului de casa este de 1240 mp la nivelul comunei (1200 mp la Ciorogârla si 1300 mp la Darvari).

            Pentru grupa de indicatori privind spatialitatea locuintelor, în comuna Ciorogârla, se înregistreaza valori inferioare sau comparabile cu cele ale mediei pe judet* sau pe tara.

Tabelul nr. 10

            Alte grupe de indicatori analizati au fost numarul de persoane/gospodarie si numarul de camere/gospodarie. În comuna Ciorogârla se înregistreaza :

3,70 persoane/gospodarie

3,60 camere/gospodarie,

valori superioare mediei pe tara, care este de 3,1 persoane ce locuiesc în 2,6 camere.

            Se poate afirma ca în comuna Ciorogârla nu exista probleme la nivelul fondului de locuinte în ceea ce priveste numarul, componenta si suprafata locuintelor. Problemele sunt legate de lipsa dotarilor si a echiparii corespunzatoare a locuintelor.

2.5.6.  Concluzii

Comuna Ciorogârla dispune de un potential uman relativ scazut (circa 4914 persoane), în cadrul careia agricultura constituie functiunea dominanta în structura econimico-sociala si principala sursa de venituri si ocupare a resurselor de munca.

Declinul volumului de activitate în ramurile de baza (dupa 1992) are consecinte negative asupra folosirii resurselor de munca, asupra calitatii vietii populatiei si a asigurarii resurselor financiare necesare realizarii unor programe de modernizare a localitatii.

Trebuie mentionat faptul ca într-o localitate în care nu sunt satisfacute posibilitatile de ocupare a potentialului de forta de munca, deplasarile pentru exercitarea activitatilor în afara localitatilor respective sunt numeroase. Acest fapt determina fenomenul de navetism, cei mai multi se îndreapta spre municipiul Bucuresti.

2.6. CIRCULAŢIA

            Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de traseele drumurilor judetene  DJ 601, DJ 602 si DJ 401 A. Comuna Ciorogârla este situata la circa 15 km de Bucuresti. Nordul teritoriului administrativ al comunei este traversat, de la vest la est de autostrada Bucuresti - Pitesti (E70). (anexa 4)

            Se au vedere consideratiile privind trecerea Centurii Sud Bucuresti în partea de est a comunei, conform proiect IPTANA  si a adresei CNADNR –S.A. cu nr. DPPP/AI/64/04.02.2005, în care se specifica a se lua in considerare varianta nr. 2 de centura.

DJ 601 (Bucuresti - E 70 - Ciorogârla - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Malu Spart - Crevedia Mare) traverseaza intravilanul localitatii Ciorogârla de la est spre vest, si se intersecteaza în zona centrala a comunei cu drumul judetean DJ 602.

            DJ 602 (Bucuresti - Domnesti - Dârvari - Ciorogârla - Bâcu - Joita - Sabareni -Buftea) traverseaza intravilanul localitatii Ciorogârla de la nord spre sud, intersectându-se în zona centrala a acestei localitati cu DJ 601,  si traverseaza intravilanul localitatii Dârvari de la sud spre nord si se intersecteaza în zona centrala a acestei localitati cu drumul judetean DJ 401A.

            DJ 401A (Bragadiru - Clinceni - Domnesti - Dârvari - Ciorogârla - Tântava - Mihai Voda - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Floresti Stoenesti) traverseaza intravilanul localitatii Darvari de la sud-est spre nord-vest si se intersecteaza în zona centrala a localitatii Dârvari cu drumul judetean DJ 602.

            Drumurile publice mentionate au în comuna Ciorogârla urmatoarele pozitii kilometrice:

DJ 601   - de la km    4+000 la km  6+300;

DJ 602   - de la km 29+250 la km 35+150; 

DJ 401A - de la km 29+250 la km 32+350.

Starea tehnica a acestor drumuri în zona comunei Ciorogârla se prezinta astfel:

DJ 601 are îmbracaminte asfaltica usoara pe toata lungimea sa si este de categoria a III-a (2 benzi);

DJ 602 are îmbracaminte asfaltica usoara si beton de ciment si este de categoria a III-a (2 benzi);

DJ 401A are îmbracaminte din asfalt, pavaj si îmbracaminti asfaltice usoare si este de categoria a III-a (2 benzi).

            Drumurile din intravilanul comunei Ciorogârla însumeaza circa 18,0 km, reprezentând 24 trasee de strazi a caror stare este dupa cum urmeaza:

6 strazi sunt modernizate, adica 8,05 km ( 44% din total);

18 strazi sunt nemodernizate, adica 10,10 km ( 56% din total).

Se evidentiaza faptul ca ceva mai mult de jumatate din totalul strazilor sunt nemodernizate, ceea ce conduce la existenta unor dificultati în desfasurarea traficului.

            Principalele drumuri din intravilan sunt cele ce asigura legaturile  zonei centrale cu unitatile industriale, cu obiectivele turistice/culturale (Mânastirea Ciorogârla), cum ar fi: soseaua Bucuresti, strada scolii, strada Ana Ipatescu, strada Baii, strada Adunati, strada 1 Mai.

Traficul rutier pe reteaua de drumuri publice din extravilan, stabilit pe baza prelucrarii recensamântului efectuat de M.T. în 1990 (prognoza 1995 - 2010), evidentiaza urmatoarele valori ale intensitatii:

Tabelul nr. 11

            Se remarca faptul ca pe drumurile judetene DJ 601 si DJ 602, în zona comunei Ciorogârla, se înregistreaza în perspectiva valori mari ale intensitatii traficului (peste 10000 Vt/zi), ceea ce face necesara analiza masurii în care aceste intensitati fac necesare unele modificari ale profilului transversal al respectivelor drumuri.

            Transportul în comun este asigurat cu autobuzele de la Autogara Militari. În comuna traseul trece pe soseaua Bucuresti si apoi pe strada Ana Ipatescu, strada Adunati, pâna la Institutul Cantacuzino.

Din punct de vedere al circulatiei, principalele probleme ale reactualizarii acestui P.U.G. au fost acelea ale analizei efectelor induse de traversarea teritoriului comunei de catre viitoarea autostrada CenturaSud- Bucuresti si de acelea ale extinderilor de intravilan, în conditiile în care nu s-a elaborat un studiu de circulatie si în masura în care am avut la dispozitie actualizari ale valorilor intensitatii traficului si a listei strazilor cu gabarite, sisteme rutiere si starea lor de viabilitate.

În nordul comunei s-a figurat zona necesara amenajarii viitorului nod rutier de la intersectia celor trei autostrazi, stabilita prin suprapunerea diferitelor solutii studiate pâna acum de proiectantii celor doua autostrazi de centura.

Autostrazile sunt drumuri de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietatile riverane, prevazute cu doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana, având cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri special amenajate.

Când traseul autostrazii intersecteaza drumuri judetene sau de exploatare întrerupându-le continuitatea, se prevad intersectii denivelate, fara acces la autostrada.

Aceste pasaje peste autostrada sunt proiectate pentru lungimi care sa permita înscrierea profilului transversal tip al autostrazii, precum si amplasarea instalatiilor sau conductelor paralele cu autostrada.

Toate pasajele vor fi prevazute cu parapete directionale si pietonale.

Latimea partii carosabile a acestor pasaje este de:

- 7,80 + 2 x 1,50 m pentru drumurile nationale si judetene;

-7,00 + 2 x 1,50 m pentru drumurile comunale si de exploatare.

Pentru ca intravilanul s-a extins în lungul drumului judetean DJ601, solutie nerecomandata de actul comun al Administratiei Nationale a Drumurilor si al Politiei rutiere si nu s-a aplicat prevederea ca orice constructie sa nu fie amplasata la o distanta mai mica de 30m de la marginea îmbracamintii asfaltice a drumului judetean, în zona intersectiei cu traseul autostrazii Centura Sud- Bucuresti se impune instituirea interdictiei temporare de construire pâna la definitivarea proiectului pasajului peste autostrada sau pâna la aprobarea unei documentatii de urbanism care sa studieze restabilirea legaturilor rutiere.

Drumurile nationale judetene si comunale îsi pastreaza categoria functionala din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localitatiilor, servind totodata ca si strazi.

Clasificarea tehnica a drumurilor se face independent de încadrarea în categoriile functionale si administrative, în functie de traficul actual si de perspectiva,rezultate din datele ultimului recensamânt de circulatie.

Zonele de protectie, situate de o parte si de alta a drumurilor se întind fata de ax pâna la 50 m pentru autostrazi, 22 m pentru drumurile nationale, 20 m pentru drumurile judetene si 18 m pentru drumurile comunale.

Realizarea în zona drumului public al oricarei constructii sau instalatii se face numai cu acordul prealabil al administratorul drumului.

În intravilanul localitatilor rurale distantele între garduri vor fi de minimum 26 m pentru drumurile nationale, minimum 24 m pentru drumurile judetene si minimum 20 m pentru drumrile comunale.

Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire (strada, sosea, alee, ulita, etc). În raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le îndeplinesc, strazile din localitatile rurale se clasifica astfel:

 - Strazi principale (cu doua benzi de circulatie pentru trafic în dublu sens)          

- Strazi secundare (cu o singura banda de circulatie pentru trafic de intensitate redusa)

Încadrarea în categorii a strazilor din localitatile rurale se face de catre consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului.

Pentru întocmirea acestor studii, consiliile locale împreuna cu politia rutiera asigura recensamântul periodic al traficului si anchete de trafic origine – destinatie.

Lucrarile de întretinere si reparatii ale strazilor locale se vor programa si executa conform prevederilor normativului de specialitate.

Îmbunatatirea elementelor geometrice ale strazilor se poate efectua prin corectari sau retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, asigurându-se latimea minima pentru trotuar.

În urma consultarilor permanente cu administratia locala propunerile de strazi noi s-au facut în general pe traseele drumurilor vicinale sau de exploatare existente, tinandu-se cont de punerile în posesie.

În zonele de extindere a intravilanului, configuratia finala a tramei stradale va fi stabilita în documentatiile de urbanism care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General.

Pentru strazile principale s-au prezentat doua profiluri transversale tip, unul recomandat si unul minimal. Pentru strazile secundare profilul transversal tip este minimal.

Proiectarea intersectiilor noi si amenajarea celor existente se face tinându-se seama de fluxurile de circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de siguranta a circulatiei, amenajarea cailor de acces la drumurile publice facandu-se cu acordul prealabil al administratorului drumului public si al politiei rutiere.

În functie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevazute cu statii amenajate în afara fluxului circulatiei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun.

Semnalizarea unitara si amenajarea acestora se asigura de catre consiliile locale în intravilan si de catre consiliile judetene în extravilan, indiferent de categoria drumului.

Amplasarea statiilor de transport în comun se face la propunerea administratiei publice locale, cu avizul administratorului drumului si al politiei rutiere.

Parcarea autovehiculelor este admisa, de regula, în zonele special amenajate în afara benzilor de circulatie si a trotuarelor.

Autoritatile administratiei publice locale si politia rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi.

Nu este admisa oprirea si parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor nationale si judetene.

Parcarea/gararea la domiciliu facandu-se în mod curent în curtile locuintelor, se impune cu prioritate amenajarea de parcaje la dotari.         

Situatia existenta si disfunctionalitati

            Analiza critica privind structura existenta si problemele retelei de circulatie este cuprinsa în plansa 3 - scara 1: 5000, fiind evidentiate: reteaua principala de strazi, profilurile transversale caracterisitice, natura îmbracamintilor rutiere, intersectiile care necesita amanajari, strazile care necesita modernizare.

Strazile care alcatuiesc reteaua principala de circulatie a comunei necesita modernizare (amenajari de profil, aplicarea de îmbracaminti usoare).

Intersectiile strazilor principale cu DJ 601, DJ 602 A si DJ 401 A sunt neamenajate, iar parcarea autovehiculelor se realizeaza în limita spatiului disponibil, nefiind asigurate spatii speciale.

Lipsa marcajelor rutiere si a indicatoarelor de circulatie, inclusiv pentru pietoni în dreptul punctelor de interes comercial sau social constituie disfunctionalitati care necesita rezolvare.

Fata de problemele semnalate în P.U.G.-ul anterior, neavând la dispozitie actualizari ale valorilor intensitatii traficului si a listei strazilor principale si secundare cu îmbracamintile rutiere si starea lor de viabilitate, la analiza critica a situatiei existente în domeniul circulatiei pe teritoriul comunei Ciorogârla, putem adauga disfunctionalitatile în privinta fluentei si sigurantei circulatiei induse de extinderile de intravilan în lungul drumurilor judetene si dificultatile de restabilire a legaturilor rutiere în zona viitorului pasaj denivelat, la intersectia traseelor DJ 601 si Autostrada Centura Sud – Bucuresti.

2.7. INTRAVILAN  EXISTENT

            Comuna Ciorogârla, în afara localitatii de resedinta, mai include un sat component - Dârvari.

            Suprafata totala a intravilanului existent (curti + constructii) se ridica la 199,10 ha pentru localitatea Ciorogârla, si la 97,30 ha pentru localitatea Dârvari. 

            Pe zone functionale, bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în intravilanul existent se prezinta astfel :

pentru localitatile Ciorogârla si Dârvari                     

Tabelul nr. 12

în teritoriul administrativ (trupuri):

Tabelul nr. 13

Se remarca ocuparea majoritara a suprafetei intravilanului de catre zona de locuinte atât în cazul localitatii Ciorogârla (73,30%) cât si în cel al localitatii Dârvari (76,00%).

Suprafata medie a parcelelor nu permite în general realizarea de noi constructii pe acelasi lot, în ambele localitati.

            În comparatie cu zona de locuinte, celelalte zone functionale ale localitatii ocupa suprafete nesemnificative. De remarcat pozitia ape, terenuri agricole, terenuri neproductive si inundabile, care ocupa un procent însemnat din suprafata intravilanului existent.

2.8.  ZONE FUNCŢIONALE

Zona de locuinte

            Aceasta este principala consumatoare a suprafetei intravilanului existent (374,40ha, reprezentând 73,00% din totalul suprafetei - pentru Ciorogârla si Dârvari si 4,14 ha, reprezentând 10,71% din totalul suprafetei pentru trupuri si ocupa ambii versanti ai principalului curs de apa în cazul localitatii.

            Cea mai mare parte a locuintelor sunt pe parter, sau P+1 de tip rural, de factura realativ buna, prin utilizarea unor materiale durabile în timp. Exceptie fac  locuintele colective (4 blocuri P+2), situate în zona de nord a  localitatii Ciorogârla.

            Ca forma de proprietate asupra locuintelor predomina proprietatea privata.

            In cadrul localitatii Ciorogârla se afla doua monumente cu valoare istorica si arhitecturala, precizate în plansele nr. 1 si 2 - Încadrare în teritoriul administrativ al comunei, scara 1 : 25 000 si respectiv Situatia existenta si disfunctionalitati, scara 1:5000.

            Aceste monumente sunt:

            - Mânastirea Ciorogârla (Samurcasesti) cu Biserica Sf. Treime 1808, incinta vistier Samurcas - situata în satul Ciorogârla, pe strada Ana Ipatescu, pe malul drept al râului Ciorogârla;

            - Case boieresti sec. al XVII-lea - situate în satul Ciorogârla, pe strada Baii.

Ele se regasesc în lista D.M.A.S.I. pentru monumente si situri arheologice, monumente cu valoare memoriala si arhitecturala din judetul Ilfov.

            Gradul de conservare al celor doua monumente este diferit.

Astfel, mânastirea se afla într-o stare de conservare buna datorita restaurarilor succesive realizate de-a lungul timpului. Casele boieresti se gasesc într-o stare de degradare relativ avansata datorita functionarii aici a unei unitati cu alt profil decât cel pentru care au fost construite (de locuire).

            Mânastirea este situata într-o zona de locuinte individuale, lânga o unitate de prestari servicii agricole. Casele boieresti sunt situate într-o zona de locuinte individuale în care se mai gasesc: o unitate de prestari servicii funciare (’’CONEXIR’’ S.A.), biserica ’’Adormirea Maicii Domnului’’, cimitirul care apartine de aceasta si terenul de sport din satul Ciorogârla. Ďn zona dintre cele doua monumente functioneaza o unitate cu profil industrial de prelucrare a lemnului, situata pe malul drept al râului Ciorogârla.

            Mentionam ca la data întocmirii prezentei documentatii nu existau studii de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie a celor doua monumente.

            Fondul de locuinte este în stare buna de functiune, lipsind însa echiparea hidro-edilitara interioara necesara realizarii unor conditii civilizate de viata. La cererea autoritatilor publice locale, în anul 1991 ROMPROIECT S.A. Bucuresti a întocmit un proiect care prevede alimentarea cu apa si canalizare a comunei în sistem centralizat (Proiect nr. 10030/1991, fazele STE si PE). În baza recomandarilor membrilor CTE ai Primarie Municipiului Bucuresti, la data de 01.02.1991, s-a studiat în prima etapa alimentarea cu apa a dotarilor social-culturale si partial a gospodariilor individuale din localitatile Ciorogârla si Dârvari.

2.8.2. Zona unitati industriale si depozite, precum si zona unitatilor agrozoo ocupa 31,10ha reprezentând 11,49% din suprafata totala a intravilanului localitatilor Ciorogârla si Dârvari si 9,50 ha si 26,00 ha reprezentând 68,63% din suprafata totala a trupurilor. 

      Suprafetele respective de teren sunt ocupate cu constructii ce adaposteau înainte de 1990 functiuni de mecanizare, depozitarea produselor agricole sau cresterea animalelor.

            Declinul acestor activitati, dupa 1990, a condus la degradarea unor constructii si diminuarea importantei lor în circuitul economic.

            Prin valoarea terenurilor lor si partial prin a constructiilor, activitatile economice pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât si al serviciilor.

2.8.3. Zona cailor de comunicatie ocupa suprafete de 35,90ha (7,00% - Ciorogârla si Dârvari) si de 0,90ha (2,33% -trupuri) reprezentând strazi numeroase, din care se detaseaza cele 3 drumuri judetene. 

2.8.4  Zona cu functiuni complexe de interes public include cladirile pentru învatamânt, sanatate, cultura, culte, administratie etc.

ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.1. Gospodarirea complexa a apelor

Reteaua hidrografica din zona comunei este formata din râul Ciorogârla, care strabate teritoriul comunei de la nord la sud, si se varsa în râul Sabar.(anexa 3)

            Teritoriul comunei cuprinde o parte din bazinul hidrografic al râului Arges.

            Astfel, râurile Ciorogârla si Sabar de pe teritoriul comunei fac parte din bazinul hidrografic Arges X.

            Râul Ciorogârla, cu cod cadastral X – 1.24.8., are o lungime L= 57 km, altitudine amonte Ham = 127 m si altitudine aval Hav = 62 m, o panta medie de 1‰ si un coeficient de sinuozitate ks = 1,51. Bazinul hidrografic al râului Ciorogârla are o suprafata de 149 km² si o adâncime medie de 98 m.

            Râul Sabar, cu cod cadastral X – 1.24., are o lungime  L = 174 km, altitudine amonte Ham = 349 m, altitudine aval Hav = 37 m, o panta medie de 2‰ si un coeficient de sinuozitate ks = 1,49. Bazinul hidrografic al râului Sabar ocupa o suprafata de 1346 km² si Hmed = 175 m.

            Râul Ciorogârla este considerat canal de rezerva al râului Dâmbovita, fiind supus unor lucrari de regularizare pe teritoriul comunei Ciorogârla.

            În privinta calitatii apelor de suprafata, acestea sunt de categoria III spre degradate, având în vedere apele uzate care se scurg la suprafata terenului, o parte infiltrându-se în sol si restul în apele râurilor, poluându-le.

            Datorita forajelor executate în zona vestica a capitalei si în comuna Bolintin-Deal, conditiile hidrologice au devenit binecunoscute si apreciate ca indicate pentru alimentari cu apa în sistem centralizat.

            Cele mai multe foraje au avut adâncimi cuprinse între 40-60 m si au captat acvifere sub presiune, cu capacitati de debitare de 17-30 m³/h fiecare.

            Apele uzate menajere deversate la suprafata terenului si closetele de tip rural existente în comuna polueaza solul, apa freatica si întreg mediul înconjurator.

Râul Ciorogârla care strabate teritoriul comunei, în trecut producea frecvente inundatii. Pentru combaterea acestui fenomen s – au realizat diguri de protectie în lungime de 4,0 km, pe ambele maluri, în zona de intravilan.

            Alte zone inundabile datorate râului Ciorogârla sunt:

zona Pustnicu, aval de satul Dârvari, o suprafata de cca. 40,0 ha teren

islazul comunal, amonte de satul Ciorogârla, o suprafata de cca. 30,0 ha teren;

între satele Ciorogârla si Dârvari, pe malul drept al râului, o suprafata de 40,0 ha teren.

2.9.2.  Alimentarea cu apa potabila

            În prezent, comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

            Alimentarea cu apa a gospodariilor individuale se face din puturi taranesti sapate la adâncimi reduse (6-10 m) si care exploateaza stratul de apa freatica.

            În comuna exista totusi unele cbiective care dispun de surse centralizate de alimentare cu apa, dar acestea sunt folosite numai de proprietarii acestora.

            Astfel, în curtea Liceului agro-industrial din Ciorogârla functioneaza un put de mare adâncime si un castel de apa care alimenteaza liceul, dispensarul si blocurile de locuinte din vecinatate.

            La ferma agro-zootehnica (fostul IAS Ciorogârla) functioneaza un put de mare adâncime care alimenteaza cu apa locuintele de serviciu.

            De asemenea, Institutul Cantacuzino din satul Dârvari beneficiaza de alimentare cu apa proprie.

            Conform datelor statistice oficiale pentru activitatile privind utilitatile publice de interes local, în anul 1999, în comuna Ciorogârla exista 1,2 km de retea de distributie a apei, capacitatea sursei de apa fiind de 355 m³/zo, din care introdusa în retea 124 000 m³/an (340 m³/zi) pentru uz casnic si public.

2.9.3. Canalizarea

            Comuna Ciorogârla nu beneficiaza în prezent de un sistem de canalizare a apelor uzate.

            Gospodariile individuale evacueaza apele uzate în hasnale de tip rural, care polueaza bacteriologic apa freatica.

            Blocurile din localitatea Ciorogârla precum si unele din dotari dispun de fose septice.

            Apele pluviale din zonele de locuinte ale comunei sunt dirijate catre râul Ciorogârla care strabate cele doua localitati, prin rigole si santuri de scurgere amplasate pe marginea unor strazi si partial se infiltreaza în sol.

             DISFUNCŢIONALITĂŢI

Gospodarirea complexa a apelor 

Din punct de vedere al gospodaririi cantitative si calitative a apelor de suprafata, pe teritoriul comunei Ciorogârla sunt probleme legate de evacuarea apelor torentiale de pe versanti si din zonele de locuinte. Totodata, calitatea apelor de suprafata este afectata de depozitarea de deseuri de-a lungul vaii râului Ciorogârla.

            Lipsa instalatiilor centralizate de alimentare cu apa determina stress si îmbolnaviri hidrice.

            Apa din fântânile de tip rural, folosita în prezent este supusa poluarii de apele uzate menajere care se pot infiltra în pânza de apa freatica.

            Stratul freatic contine uneori nitrati si nitriti rezultati în urma utilizarii în agricultura a pesticidelor si a îngrasamintelor. Totusi, apa freatica este utilizata în scop potabil de catre o mare parte din populatia comunei.       

Alimentarea cu apa potabila

            În conditiile prezentate anterior, problema majora o constituie lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa a comunei prin utilizarea în scop potabil a apei freatice, în conditii sanitare satisfacatoare.

Canalizarea si epurarea apelor uzate

            În comuna Ciorogârla, o problema deosebita o constituie lipsa retelei de canalizare la nivelul comunei, aceasta fiind principala cauza pentru care se polueaza pânza de apa freatica.

            Unitatile agrozootehnice care au o statie de epurare rudimentara, necorespunzatoare, prin apele uzate deversate în apele de suprafata polueaza puternic mediul înconjurator.

            În privinta evacuarii apelor pluviale, aceasta se efectueaza necorespunzator  datorita absentei, pe unele dintre strazi, a rigolelor de scurgere, sau a întretinerii necorespunzatoare a celor existente.

Alimentare  cu energie termica si gaze  naturale

Alimentare cu energie termica

În prezent, în localitatea Ciorogârla alimentarea cu caldura se realizeaza în mai multe moduri:

a)     încalzire locala cu sobe cu combustibil solid;

b)     centrale termice pe combustibil solid si/sau lichid.

În incinta AGROMEC-ului exista o centrala termica proiectata initial pe combustibil solid si care acum functioneza atât pe combustibil solid, cât si lichid. Ea alimenteaza atât AGROMEC-ul, cât si liceul, precum si blocurile de locuinte de serviciu (16 apartamente).

Centrala termica pe combustibil solid de la FEDERALCOOP nu a functionat niciodata, desi instalatia interioara de încalzire centrala este montata si, dupa o revizuire ar putea fi pusa în functiune.

La dispensarul uman este în functiune o centrala termica moderna pe combustibil lichid, realizata în cadrul Programului PHARE.

Încalzirea locuintelor si dotarilor social-culturale (dispensar, scoala, liceu, camin cultural, biserica, mânastire, spatii comerciale etc.) se efectueaza prin sistem local (producerea si utilizarea caldurii efectuându-se în acelasi spatiu) cu sobe la care se utilizeaza combustibil solid (carbune si lemn de foc).

Prepararea hranei se face cu gaz petrolier lichefiat si într-o mica masura cu combustibil solid. Ţinând seama ca o butelie cu gaz petrolier lichefiat se consuma la o gospodarie la circa 45 de zile, înseamna ca sunt necesare aproximativ 8 încacaturi pe an si gospodarie (100 kg gaz petrolier lichefiat pe an si gospodarie).

În prezent se întâmpina foarte multe greutati în aprovizionarea cu butelii si combustibil solid, fapt ce creaza multe nemultumiri cetatenilor din comuna si chiar în activitatea unitatilor social-culturale.

Alimentare cu gaze naturale

            În teritoriul administrativ al comunei Ciorogârla nu sunt în prezent consumatori de gaze naturale.

            Comuna este traversata de la vest la est de conducta de transport gaze naturale de la Ţicleni I spre Bucuresti, având un diametru normal de 500 mm si o presiune de pâna la 16 bari, fiind montata subteran. De-a lungul acestei conducte, de o parte si de alta, trebuie constituit un spatiu de protectie de circa 5 m, iar pe o latime de 50 m pe ambele parti ale conductei se interzice existenta sau executia de constructii (conform Normativului Departamental pentru proiectarea si constructia conductelor colectoare si de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994).(anexa 6)

            Comuna Ciorogârla are un numar de 1269 gospodarii individuale, 28 apartamente de bloc (locuintele de serviciu ale AGROMEC-ului si S.C. CILEZO) si 10 unitati social-culturale, precum si unitati agro-industriale si economice.

            Avându-se în vedere faptul ca prin comuna Ciorogârla exista conducta de transport gaze, este necesar si oportun a se face demersurile necesare pentru obtinerea acordului si avizul de utilizare al gazelor naturale în conformitate cu prevederile legale în vigoare (HG nr. 623/1993 privind organizarea activitatii de avizare a utilizarii combustibililor si energiei si HG nr. 942/1995 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea gazelor naturale).

 DISFUNCŢIONALITĂŢI

                        Cea mai importanta disfunctionalitate o constituie cantitatea insuficienta a combustibilului solid, precum si calitatea necorespunzatoare a acestuia.

            În mod deosebit, carbunii au putere calorifica redusa din cauza continutului ridicat de steril, iar granulatia este de multe ori necorespunzatoare fiind livrat praf sau bucati prea mari ce nu pot fi arse în sobele obisnuite.

            De asemenea exista dificultati în aprovizionarea cu combustibil solid, în ultimii ani s-au facut numeroase taieri abuzive de arbori în zona, fapt ce contribuie la degradarea mediului ambiant.

            Costul ridicat al combustibilului are drept efect pastrarea cazanelor cu functionarea pe combustibil solid, improvizarea unor solutii de încalzire locala, dar mai ales reducerea confortului prin intreruperi mari în functionarea centralei de la AGROMEC.

            O alta disfunctionalitate o constituie neritmicitatea aprovizionarii cu butelii de aragaz, mai ales în perioada de iarna.

2.9.5.  Alimentare cu energie electrica 

            Situatia existenta

Comuna Ciorogârla (compusa din localitatile Ciorogârla si Dârvari) este alimentata cu energie electrica din statia de transformare ARCUDA (110/20kV) ce face parte din linia de repartitie 110kV Domnesti – Târgoviste.(anexa 6)

            Din statia ARCUDA pornesc mai multe axe de tensiune de 20kV care deservesc comunele din zona.

Posturile de transformare ale comunei sunt racordate radial la aceste axe de tensiune. Ele sunt de tip aerian (6 posturi în Ciorogârla si 2 în Dârvari) si au puteri de 250kVA.

Reteaua de medie tensiune este de tip aerian, pozata pe stâlpi de beton.

Reteaua de joasa tensiune este de tip radial, alimentata din posturile de transformare si este partial de tip conductor izolat, torsadat (funie) si partial de tip clasic (conductor neizolat)

Conductoarele sunt din aluminiu de sectiune 35÷95mm².

Reteaua de joasa tensiune este pozata pe stâlpi de beton, dar se mai întâlnesc pe arterele periferice si stâlpi de lemn.

Iluminatul public este prezent pe strâzile comunei si este realizat cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu.

Pozarea retelei de iluminat public se face pe aceiasi stalpi care sustin si reteaua de joasa tensiune comunala.

Starea tehnica a retelelor electrice este satisfacatoare.

Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de doua linii de înalta tensiune 110kV 400kV

2.9.6. Telecomunicatii

Comuna Ciorogârla este deservita de o centrala telefonica digitala.

Reteaua telefonica urmareste trama stradala a localitatii si este partial subterana (fibra optica) pe DJ 601; DJ 602 cablu interurban si aeriana în vestul localitatii.

PROBLEME DE MEDIU

            Comuna Ciorogârla, în comparatie cu alte unitati teritoriale de acelasi rang, are o activitate economica preponderent agricola, care este completata de activitati din cadrul industriei mici si depozitarii. Aceste ultime activitati nu sunt de natura sa influenteze foarte mult poluarea si degradarea mediului ambiant.(anexa 1)

Calitatea aerului

Arderea combustibilor fosili (carbune, produse petroliere) în surse stationare, respectiv locuintele si dotarile edilitare, sunt raspunzatoare de încarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi (SO₂, NO, CO, CO₂, cenusa si zgura) în acest moment.

            Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativa în teritoriul comunei Ciorogârla.

Calitatea apei

Teritoriul este brazdat de râul Ciorogârla cu curgere intermitenta, a carei apa este nepoluata, precum si de o portiune a bazinului hidrografic al râului Arges, în sudul comunei.

            Calitatea apei freatice este afectata de poluare, datorita prezentei în zona a ’’depozitelor salbatice’’ si a deversarii în câmp a deseurilor de la ferma zootehnica. Totusi, pentru alimentarea cu apa în scop potabil populatia a realizat foraje în ape subterane de mica adâncime (6-10 m).

Calitatea solului

            - Solul ca suport de depozitare

            Localitatea Ciorogârla poseda o suprafata mica de depozitare a gunoaielor menajere. Suprafata acestor ”depozite salbatice” cu toate ca nu este prea mare, prin amplasarea lor pe malul apei si acumularea gunoaielor în timp, au un efect negativ, datorita poluarii apelor de suprafata si a stratului freatic.

            - Degradarea terenurilor agricole

            Din suprafata totala de teren agricol de 2649 ha, aproximativ 2300 ha sunt supuse eroziunilor de suprafata si adâncime, cât si alunecarilor de teren. Aceasta suprafata a fost supusa în proportie de 80% unor masuri de prevenire si combatere a fenomenelor de degradare, materializate prin lucrari agrotehnice speciale. Dupa anul 1989 aceste lucrari au fost sistate din lipsa de fonduri.

Totodata trebuie spus ca nu s-au identificat suprafete afectate de fenomene de saraturare, acidificare sau exces de umiditate.

2.11.  DISFUNCŢIONALITĂŢI

           Din analiza critica a situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati principale, care reclama solutii de eliminare sau remediere:

            * Lipsa unor locuri de munca în domeniul activitatilor productive si serviciilor. Comuna dispune de suprafete suficiente de teren pentru mici întreprinzatori în domeniul prelucrarii produselor locale.

            Noile locuri de munca, realizabile fie prin reluarea unor activitati, fie prin înfiintarea unor unitati noi, ar stopa si plecarile din comuna a fortei de munca.

            * Starea precara a retelei de drumuri (cu exceptia traseelor drumurilor judetene ce strabat cele doua localitati) impune modernizarea celei existente si deschiderea de noi strazi în zonele cu dezvoltare de locuinte (cel putin pietruirea într-o prima etapa).

            * Zona imediata a râului Ciorogârla implica refacerea pe alocuri a amenajarilor de maluri realizate contra inundabilitatii.

            * Construibilitatea redusa a unor terenuri (în zona cu exces de umiditate din sud-vestul localitatii Ciorogârla) în imediata vecinatate a actualului intravilan, pe de o parte si cererile adresate Primariei pentru realizarea de noi locuinte, impune cresterea suprafetei intravilanului.

            * Alimentarea cu apa în sistem centralizat trebuie realizata în cele doua localitati componente ale comunei Ciorogârla.

            * Comuna nu dispune de o platforma organizata pentru depozitarea deseurilor menajere si de un put sec.

NECESITĂŢI sI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

            Pentru dezvoltarea urbanistica si cresterea calitatii vietii populatiei din localitatea Ciorogârla, se desprind urmatoarele cerinte principale :

-  Amplificarea si diversificarea locurilor de munca.

-  Asigurarea unor suprafete de teren pentru construirea de locuinte.

- Refacerea pe alocuri a malurilor râului Ciorogârla si combaterea eroziunii solului pe versanti, prin lucrari de regularizare si stabilizare.

- Îmbunatatirea echiparii tehnico-edilitare a teritoriului (alimentarea cu apa si canalizarea în sistem centralizat, alimentarea cu energie electrica, telefonie, alimentarea cu energie termica si gaze).

- Modernizarea strazilor si intersectiilor.

- Crearea unor zone de agrement organizate corespunzator.

- Îmbunatatirea si dezvoltarea gradului de dotare a comunei.

- Organizarea unui depozit de deseuri menajere pe principii ecologice.

3.  PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1.      EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

            Relansarea puterii economice a comunei Ciorogârla se poate realiza prin :

            * Reactivarea unitatilor economice existente AGROMEC, colectarea si depozitarea produselor agricole, cresterea animalelor.

            * Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici întreprinzatori.

            * Dezvoltarea serviciilor în sectoarele public si privat.

            * Valorificarea pe piata libera a produselor excedentare ale gospodariilor comunei.

            Prioritatile în cadrul dezvoltarii urbanistice a comunei decurg din necesitatile imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în functie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor prioritati se va stabili de catre Consiliul Local, pe baza consultarii populatiei.

3.2.      OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

            Relatiile comunei Ciorogârla în teritoriul înconjurator vor continua sa se sprijine pe:

            - axa Ciorogârla-Bolintin Deal-Bolintin Vale (drum judetean DJ 601) modernizata. Acest traseu asigura accesul direct cu municipiul Bucuresti prin intermediul autostrazii Bucuresti-Pitesti ;

            - drumurile judetene modernizate ce asigura relatiile cu comunele vecine (Gradinari, Domnesti).

            Prin comuna Ciorogârla, având ca punct de sprijin traseul drumului judetean DJ 601 si traseul autostrazii Bucuresti-Pitesti, este asigurata si traversarea judetului Ilfov pe directia est-vest, facându-se legatura între drumul judetean DJ 100A si drumul national DN 61 Ghimpati-autostrada Bucuresti - Pitesti (E70).

            În prezent comuna Ciorogârla nu are acces imediat la reteaua feroviara, dar pentru viitor se  propune realizarea unei linii de cale ferata electrificata Bucuresti Progresul - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Ogrezeni care va traversa teritoriul administrativ al comunei.

3.3.      DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

            Proiectarea evolutiei activitatilor economice în perspectiva se fundamenteaza pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului judetean Ilfov si pe resursele naturale si economice potentiale ale teritoriului comunal.

            Ca elemente macrozonale au fost luate în considerare:

- Situarea comunei într-un spatiu agricol cu o valoare economica importanta, caracterizat printr-o bonitate economica naturala (40-50 puncte) si potenta (48-50 puncte) destul de ridicata, ceea ce favorizeaza dezvoltarea unei productii de tip intensiv cu fundamente ridicate.

- Pozitia teritoriului comunal într-o arie judeteana prioritara pentru dezvoltare prin masuri si actiuni conjugate ale factorilor locali si judeteni pentru promovarea unor structuri economico-sociale diversificate prin tipologia de activitati care sa valorifice eficient resurselor locale.

            În acest context functiunea de baza a comunei o va constitui si în perspectiva agricultura de tip intensiv cu o structura diversificata a productiei. Ea va constitui o baza principala de materii prime vegetale si animale pentru valorificare în unitati ale industriei alimentare si de produse agroalimentare în stare proaspata pentru aprovizionarea populatiei din principalele aglomeratiei urbane din apropiere (ex. municipiul Bucuresti).

            Dezvoltarea functiei agricole presupune ca masuri si actiuni prioritare :

- Cresterea potentialului productiv al fondului funciar agricol în vederea asigurarii unor productii mari si permanente, scoase de sub influenta factorilor climaterici :

finalizarea lucrarilor începute de  amenajare pentru irigatii a unei suprafete de 930 ha;

extinderea amenajarilor pentru irigatii pe o suprafata de peste 1500 ha, realizându-se în acest fel amenajarea pentru irigatii a întregii suprafete potentiale;

reabilitarea sistemelor de irigatii si de combatere a eroziunii solului realizate pâna în prezent;

realizarea lucrarilor ameliorative pe terenurile cu limitari reduse sau moderate în cazul utilizarii ca arabil cum ar fi de exemplu lucrari agricole pe curba de nivel si lucrari antierozionale (benzi înierbate, asolamente de protectie).

- Crearea unor structuri cu profil de servicii care sa asigure pentru producatorii agricoli lucrari de mecanizare, activitati de întretinere si reparare a masinilor si utilajelor agricole, aprovizionarea cu îngrasaminte chimice si seminte de calitate, preluarea si valorificarea produselor etc.

- Stimularea unor structuri ale productiei vegetale si animale cu conditii pedoclimatice favorabile pe teritoriu comunal: productia de carne si lapte, cultura grâului, porumbului si pomilor fructiferi. Aceste structuri pot fi promovate printr-un sistem de prime ce poate fi acordat producatorilor agricoli de agentii economici din industria alimentara, comertul de gross sau cu amanuntul etc.

            Crearea unei structuri de industrie mica constituie un alt obiectiv prioritar al dezvoltarii functiilor economice ale teritoriului comunal. Aceasta urmeaza sa valorifice unele resurse agricole locale sau sa asigure servicii cu caracter industrial pentru populatie: abator cu sectie de prelucrare a carnii, moara si presa de ulei, ateliere de tâmplarie, croitorie, cismarie, pentru repararea obiectelor electrocasnice etc. Activitatile respective pot fi realizate atât de întreprinzatorii particulari cât si cu sprijinul colectivitatii locale.

            Acest deziderat se poate realiza prin:

stoparea declinului industrial si realizarea stabilitatii productiei industriale la niveluiri minime de eficienta:

- dimensionarea capacitatilor de productie în concordanta cu cererea pietii interne si externe, cresterea flexibilitatii structurii productive prin promovarea cu prioritate a categoriei de intreprinderi mici si mijlocii;

- sprijin financiar acordat unitatilor performante, viabile si de importanta strategica (siderurgie, industria extractiva etc);

- accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat.

ajustari structurale si promovarea unei structuri industriale performante,   concurentiale si compatibile cu cerintele economiei de piata si cu contributie sporita la realizarea cresterii economice pentru ca în anul 2000 sa se atinga nivelul productiei anului 1989.

modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie din toate ramurile.

realizarea unei compatibilitati depline a structurilor industriale cu mediul ambiant, prin pastrarea echilibrului ecologic si valorificarea durabila a resurselor.

3.4.  EVOLUŢIA POPULAŢIEI

            Evolutia în perspectiva a numarului de locuitori va fi determinata de 3 categorii principale de elemente:

            - elemente demografice, luând în calcul posibilitatile de crestere naturala a populatiei în functie de evolutia contingentului fertil si de evolutia probabila a indicilor de natalitate, de numarul populatiei vârstnice si a mortalitatii etc.;

            - probabilitatile de ocupare a resurselor de munca în raport cu locurile de munca existente si posibil de creat, veniturile potentiale pe care le pot oferi aceste locuri de munca;

- gradul de atractivitate al comunei, consecinta directa a numarului si calitatii dotarilor publice, conditiilor de locuit, a gradului de echipare edilitara.

            În raport cu aceste elemente evolutia populatiei a fost considerata în 2 variante.

varianta 1 : în care se vor continua tendintele de declin din ultimii 10 ani, cu indici ai mortalitatii de 11,4^o/_oo cu soldul migrator negativ si un numar de locuri de munca inferior resurselor de munca.

varianta 2 : în care natalitatea sa ramâna la aceleasi valori (de 11,6^o/_oo) dar se va redresa nivelul mortalitatii generale iar în comuna se vor crea noi locuri de munca, va creste nivelul de dotare si de echipare edilitara.

            Populatia corespunzatoare celor 2 variante este urmatoarea :

Tabelul nr. 14

            Varianta propusa prin studiul de fata este varianta 2.

            Pentru realizarea valorilor estimate în aceasta varianta se considera ca necesara asigurarea unui numar total de circa 200 locuri de munca ceea ce reprezinta o crestere de 14,7% fata de situatia actuala.

            Aceste locuri de munca ar putea fi asigurate astfel :

agricultura - 80

mica industrie (sectorul privat) – 70

constructii -  20

transporturi, telecomunicatii – 20

administratia publica -10.

ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Pentru înlaturarea sau diminuarea efectului disfunctionalitatilor, se impune luarea unor masuri privind reteaua de strazi si drumuri publice, precum si celelalte dotari necesare circulatiei, cum ar fi:

- realizarea unei noi legaturi (pod) între cele doua parti ale resedintei de comuna, despartite de râul Ciorogârla, între strada Muncii si drumul de exploatare din dreptul mânastirii pâna la DJ 401A.

- aducerea în stare de viabilitate a drumului de exploatare din estul comunei care va constitui o legatura suplimentara (degajarea DJ 602) între Ciorogârla si Dârvari.

- accese noi în toate zonele unde se realizeaza lotizari (pentru constructii de locuinte).

- amenajarea, din punct de vedere al elementelor geometrice si al vizibilitatii, a tuturor intersectiilor importante.

- modernizarea sistemelor rutiere, cel putin pe arterele importante ale comunei.

- îmbunatatirea sau realizarea (acolo unde nu exista) de trotuare, pentru usurarea circulatiei pietonilor si evitarea accidentelor.

- prevederea, cel putin în zona centrala, de parcaje publice.

- aducerea la parametri normali a sistematizarii verticale si a sistemului de scurgere a apelor.

Consideratii  finale

Întrucât studiul de circulatie are ca principal obiectiv fundamentarea planului urbanistic general ’’PUG - Comuna Ciorogârla’’, metodologia aplicata este adaptata acestui scop, respectiv unele analize si date de teren sunt limitate la strictul necesar. Rezolvarile de detaliu se vor stabili ulterior prin elaborarea de studii la scari corespunzatoare: 1:2 000.… 1:500.

            Propunerile de dezvoltare a retelei de circulatie din localitate promoveaza solutii tehnice uzuale corespunzatoare perspectivei de dezvoltare socio-economica si urbanistica din cadrul PUG si se bazeaza pe aplicarea procedeelor metodologice specifice întocmirii studiilor de circulatie si proiectarii infrastructurilor rutiere.

3.6.  STABILIREA INTRAVILANULUI

            Necesitatea extinderii suprafetei cuprinse în intravilan se justifica, în principal, prin solicitarile de construire de locuinte de catre localnici dar si de catre cei din mediul urban care vor sa realizeze o a doua casa în mediul rural (casa de vacanta).

            Amplasamentele principale pentru dezvoltarea construirii de locuinte (marcate pe plansa de reglementari cu hasuri galbene, culoare standard pentru locuinte individuale cu densitate redusa) sunt grupate în nordul si estul localitatii Ciorogârla, în sud-vestul acestei localitatii (între ferma zootehnica a S.C. CILEZO si strada Cartonari), de-a lungul drumului judetean DJ 601 (la intrarea si la iesirea din localitate), de-a lungul drumului judetean DJ 602 (între canalul de aductine Arges-Rosu si satul Darvari), în nordul si sudul localitatii Dârvari.

            Unele amplasamente includ intentia de lotizare a terenurilor care au apartinut Consiliului local si care sunt situate în satul Ciorogârla, în zona dintre primarie si societatile comerciale NORDIC S.A. si TEXCHIM S.R.L.

            În nord-estul localitatii Ciorogârla, intravilanul va trebui sa includa frontul puturilor de apa pentru populatie. Ďn cazul localitatii Dârvari gospodaria de apa si puturile forate sunt situate in extravilan, în partea de sud-est a satului, formând trupuri în teritoriul administrativ al comunei.

Intravilanul propus, pe zone functionale, în comparatie cu intravilanul existent, se prezinta astfel :

pentru comuna  Ciorogârla si Dârvari

Tabelul nr.15

în teritoriul administrativ (trupuri) :

Tabelul nr. 16

Pe total comuna, cresterea suprafetei intravilanului este de 256,66 ha, reprezentând cca. 43,90% fata de suprafata existenta a intravilanului (532,10 ha).

            Principala zona functionala beneficiara a cresterii suprafetei intravilanului este zona de locuinte (creste de la 393,80 ha la 576,40 ha).

3.7.      ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

            Actualele zone functionale se mentin în gruparea si relatiile existente, cu amplificarile teritoriale ale unora (în special zona de locuinte).

            Zona de locuinte va ocupa predominant suprafata din cadrul intravilanului propus, dezvoltându-se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit existente. Locuintele individuale pe parter si P+1 vor predomina si în perspectiva. Nu s-au avansat propuneri pentru realizarea unor locuinte colective (blocuri).

            Zona unitatilor industriale, de depozitare si zoo cunoaste o usoara crestere.

            Zona cu functiuni complexe de interes public va cunoaste o crestere, unele institutii necesitând reamenajari  dar si  dezvoltari.

            În cele doua localitati Ciorogârla si Dârvari suprafata cimitirelor este suficienta în prezent, dar se propune o extindere a celor din Ciorogârla (cel de lânga terenul de sport si cel al mânastirii).

            Se propune extinderea regularizarii si amenajarii râului Ciorogârla care strabate localitatea cu acelasi nume.

            Ďn conformitate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 589/D/9.01.1993 si al Ministerului Culturii nr. 130/23.12.1991, privind masurile ce se impun în vederea împiedicarii degradarii, distrugerii, precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu, în documentatia întocmita cu ocazia elaborarii P.U.G. - comuna Ciorogârla se propun reglementari si prescriptii în legatura cu monumentele situate în cadrul localitatii.

Obiectivele pentru care s-au impus masuri de protectie fac parte din lista detinuta de D.M.A.S.I. Acestea sunt monumente si ansambluri de arhitectura:

            Pâna la definitivarea unor studii de specialitate, care sa delimiteze strict zona de protectie a acestor monumente, autorizarea executarii constructiilor pe o raza de 200 m (în localitatile rurale) fata de limita exterioara a monumentelor se face conform art. 9 din Regulamentul General de Urbanism si se va realiza în conditiile prevederilor art. 7, litera a) din Legea nr. 50/1991.

            Mentionam ca la data întocmirii prezentei documentatii nu existau studii de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie a celor doua monumente mentionate mai sus.

3.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 

  Gospodarirea complexa a apelor

            În conformitate cu Legea apelor nr. 107 din 1996 pentru protectia împotriva oricarei forme de poluare si modificarii caracteristicilor apei, a malurilor râurilor din zona  se va asigura o zona de protectie în lungul cursului de apa de câte 15 m, de o parte si de alta a albiei minore a râului (Anexa nr. 3, pentru cursuri de apa având latimi între 10 - 50 m).

            Pe traseul canalului de transport a apei Arges - Rosu, care traverseaza comuna Ciorogârla de la est la vest, se va asigura o zona de protectie sanitara de circa 30 m, conform H.G. nr. 101 privind normele de protectie sanitara.

            Delimitarea zonelor de protectie se realizeaza de catre Regia Autonoma ’’Apele Române’’ împreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane.

            Pentru a se asigura o apa potabila de buna calitate se va realiza un sistem centralizat de alimentare cu apa bazat pe exploatarea apei subterane de adâncime.

            Pe masura realizarii retelelor de apa din cadrul sistemului de alimentare cu apa proiectat, se va renunta treptat la exploatarea pânzei freatice în scop potabil.

            Prin realizarea canalizarii se vor prelua apele uzate menajere si se vor deversa dupa epurare în râul Ciorogârla; astfel se va elimina poluarea solului si a apelor din zona.

            Apele din precipitatii  vor fi preluate separat si eventual vor fi trecute prin bazine de decantare înainte de a fi deversate în râurile Ciorogârla si Sabar.

3.8.2. Alimentarea cu apa potabila

Pentru a asigura o viata civilizata în conditii igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de boli hidrice si stres se impune realizarea unui sistem centralizat pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei, animalelor si institutiilor social-administrative din zona.

Sistemul de alimentare cu apa va asigura debitele de apa si presiunea necesara corespunzatoare propunerilor de dezvoltare a comunei din prezentul PUG, în varianta maximala de dezvoltare apreciata la 8500 locuitori, ceea ce reprezinta aproape o dublare a numarului de locuitori si a numarului de gospodarii în aceasta comuna.

Necesarul de apa potabila se calculeaza în conformitate cu standardul în vigoare S.R. nr. 1343/1/1995 - ’’ Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru populatie.’’

Pentru determinarea debitelor de apa potabila pentru nevoi gospodaresti (qg) si publice (qp) se propune dotarea tuturor gospodariilor din comuna cu instalatii interioare de apa si canalizare, cu prepararea locala a apei calde.

Conform tabelului nr. 1 din standardul mentionat, debitele specifice de calcul sunt:

qg = 210 l/om,zi  pentru nevoi gospodaresti;

qp = 85 l/om, zi  pentru nevoi publice.

Ďn calculul necesarului de apa se vor aplica urmatorii coeficienti de corectie:

- coeficient de variatie zilnica  kzi

- coeficient de variatie orara  ko

- coeficient pentru pierderi în sistem  kp

- coeficient pentru nevoi tehnologice ale sistemului ks

Ďn calculul necesarului de apa se va aprecia si un debit necesar pentru stropitul spatiilor verzi, considerând o suprafata de stropit de 10 m˛ pentru un locuitor si un debit specific de qs = 1,78 l/sec,m˛. Pentru stropit strazi si spalat piete se aplica un coeficient care este 5% din debitul specific pentru nevoi publice.

qp care va fi luat în calcul devine:

qpc = 1,05 qp = 89,25 l/om,zi = 90,0 l/om,zi.

Rezulta urmatoarele debite de apa necesare:

Tabelul nr 17

Aplicând coeficienti kp si ks rezulta urmatoarele debite de apa necesare la sursa:

Tabelul nr. 18

Conform studiilor hidrogeologice întocmite în anii 1985 - 1989 pentru lucrari realizate în zona comunei Ciorogârla, posibilitatile de alimentare cu apa a comunei se bazeaza pe stratele de Fratesti. Din studiul hidrogeologic efectuat pentru lucrarile de alimentare cu apa prevazute în proiectul elaborat de ROMPROIECT în 1991 (proiect nr. 10030 faza STE si PE) rezulta ca din acviferele de medie adâncime se pot capta prin puŢuri forate la o adâncime    H = 60 m debite cuprinse între 18 si 30 m³/h (5 - 8 l/sec).

Pentru a asigura consumul zilnic maxim de apa potabila rezulta un numar necesar de 7 puturi.

Un numar de 4 puturi se vor amplasa în lungul drumului judetean DJ 601, în amonte de satul Ciorogârla si vor fi utilizate pentru alimentarea cu apa a acestui sat. Celelalte 3 puturi pentru alimentarea cu apa a satului Dârvari vor fi amplasate în partea de est a localitatii.

În zona fiecarei captari se va amplasa gospodaria de apa care cuprinde rezervoarele de apa potabila, statia de clorinare si statia de pompare a apei în retea.

Amplasamentul definitiv al puturilor urmeaza a se stabili cu exactitate în urma unui studiu hidrogeologic pentru fiecare faza de proiectare, care va confirma distanta optima între puturi ca acestea sa nu se influenteze reciproc, adâncimea putului si debitul specific al acestuia.

În baza acestor studii se va executa un foraj de explorare - exploatare din care se va pompa apa timp de 3 luni si pe baza de masuratori se vor stabili caracteristicile putului definitiv si deci numarul si amplasamentul puturilor necesare.

Puturile forate vor fi împrejmuite cu gard la o distanta de minimum 10 m pentru marcarea zonei de regim sever de protectie sanitara. Zonele de protectie sanitara se vor preciza în conformitate cu Hotarârea de Guvern nr. 101 din aprilie 1997 pentru aprobarea ’’Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie’’.

Rezervoarele de apa vor cuprinde rezerva de apa pentru consum si avarie, precum si rezerva intangibila de incendiu. Pentru stingerea unui eventual incendiu în comuna Ciorogârla se va asigura rezerva de apa necesara pentru:

- un debit de incendiu exterior de 5 l/sec pentru un incendiu pe o perioada de 3 ore;

- un debit pentru incendiu interior de 2,5 l/sec si doua jeturi timp de 10 minute;

- consumul de apa pentru populatie pe durata de 3 ore a unui incendiu apreciat la 0,7 din Q orar max (fara debitul de apa necesar pentru stropit).

Deci rezerva de apa intangibila pentru caz de incendiu va fi:

V intangibil = V inc ext + V inc int + V consum

Rezulta urmatoarele volume de apa necesare a fi asigurate în rezervoarele de apa:

Tabelul nr. 19

De la gospodaria de apa, dupa procesul de clorinare prin pompare apa va fi transportata catre consumatori printr-o retea de conducte de apa amplasate subteran pe toate strazile comunei.

Pe traseu, conductele de apa vor fi prevazute cu armaturile necesar: piese speciale si vane, precum si cu hidranti de incendiu si de stropit.

Conductele vor fi realizate din materiale folosite în prezent pentru transportul apei potabile (fonta de presiune si polietilena de înalta densitate).

Dimensiunile si traseul conductelor se vor stabili în cadrul proiectelor de investitii pentru alimentare cu apa a comunei.

Lucrarile de alimentare se pot realiza etapizat functie de zonele care se extind, functie de gradul de dotare a locuintelor, si de posibilitatile financiare ale primariei si populatiei. În zonele unde nu vor fi prevazute instalatii interioare în urmatorii ani se vor realiza retelele de apa la dimensiunile etapei finale si pe masura ce se vor realiza instalatiile interioare acestea se vor bransa la reteaua principala.

Pe fiecare bransament se vor monta apometre pentru înregistrarea consumurilor de apa la fiecare gospodarie.

Realizarea lucrarilor care sa asigure necesarul de apa corespunzator propunerilor de dezvoltare din prezentul PUG se va face în baza proiectelor de investitii, începând cu faza de fezabilitate.

Lucrarile se vor realiza etapizat, într-o prima etapa se vor avea în vedere lucrarile prevazute în proiectul de alimentare cu apa si canalizare, faza STE + PE, întocmit în anul 1991, în care se asigura necesarul de apa pentru dotarile social-culturale existente si pentru gospodariile individuale din zona centrala a satului Ciorogârla.

3.8.3.  Canalizarea si epurarea 454y2417e apelor uzate

Apele uzate menajere rezultate dupa utilizarea în gospodarii a apei potabile vor fi prelucrate de o retea de canalizare amplasata pe toate strazile prevazute cu conducte de alimentare cu apa.

Reteaua va fi realizata din canale din tuburi de beton îmbinate cu mufe având diametre cuprinse între Dn 20 si Dn 40 cm.

Debitul de ape uzate menajere evacuate la canalizare este apreciat la:

Q uz zi max = 0,8 Q zi max  = 2268 m³/zi = 26,20l/s

Reteaua de canalizare se va realiza în panta cu scurgere gravitationala, sau prin pompare în zonele cu contrapanta. Apele uzate preluate de reteaua de canalizare sunt conduse spre statia de epurare amplasata pe malul râului Ciorogârla, în aval de localitatea Dârvari.

Statia de epurare va cuprinde treapta de epurare mecanica si biologica.

Amplasamentul statiei de epurare se va stabili astfel încât sa se respecte distanta de minimum 300 m fata de locuintele existente sau care urmeaza a se realiza în zona. Distanta este stabilita în conformitate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/iulie 1997 pentru aprobarea ’’Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei’’ care prevad la articolul 11 distantele minime de protectie sanitara între zonele protejate si o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, în cazul de fata statia de epurare.

Dupa epurare, apele uzate sunt preluate de un colector de evacuare pâna la deversarea în emisar, râul Ciorogârla, respectându-se conditiile impuse de avizul RAAR.

Colectorul principal si statia de epurare vor fi dimensionate la debitul de ape uzate corespunzator etapei de larga perspectiva, perioada în care se presupune ca toate gospodariile sunt prevazute cu instalatii interioare.

Pentru canalizarea menajera în proiectul elaborat de ROMPROIECT în 1991 s-a studiat într-o prima etapa canalizarea menajera a obiectivelor social-culturale si partial a locuintelor din zona centrala a comunei.

Solutiile propuse se vor reactualiza în cadrul unui proiect de specialitate privind canalizarea apelor uzate menajere rezultate din întreaga comuna, în ipoteza de calcul luata în considerare în prezentul PUG.

Apele meteorice de pe suprafata comunei se vor evacua prin rigolele drumurilor spre zonele joase si în final în apele de suprafata din zona, în râurile Ciorogârla si Sabar.

Observatii finale

Realizarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare propuse în prezentul PUG se va face în conformitate cu proiecte de specialitate, începând cu fazele de fezabilitate si în baza studiilor hidrogeologice definitive care sa confirme capacitatea (debitul) si calitatea apei la sursa, sa stabileasca pozitia frontului de captare, a gospodariei de apa, traseul retelelor de apa si canalizare în localitatile componente ale comunei, precum si amplasamentul statiei de epurare.

Documentatiile de executie pentru toate lucrarile de alimentare cu apa si canalizare vor fi întocmite în baza avizelor de principiu si apoi definitive, obtinute de la toate forurile competente, si anume:

- Regia Autonoma  ’’Apele Române’’;

- Regia de Gospodarire Comunala si Locativa;

- Agentia de Protectie a Mediului;

- Filiala Ministerului Sanatatii pentru igiena si sanatate publica;

- Pompieri.

Proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare se vor face conform normativelor si standardelor în vigoare, dintre le care mentionam pe cele mai importante:

- S.R. nr. 1343/1/1995 – ’’Alimentarea cu apa. Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru localitati’’;

- STAS nr. 1478/1990 – ’’Alimentarea cu apa pentru constructii civile si industriale’’;

- STAS nr. 1342/1991 – ’’Apa potabila’’;

- STAS nr. 4706/1988 – ’’Ape de suprafata. Categorii si conditii tehnice de calitate’’;

- S.R.8591din 1997- ’’Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare’’;

- Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 – ’’Normele de igiena si recomandarile privind modul de viata a populatiei’’;

- C 90/1983 – ’’Normativ privind conditiile de descarcare a apelor uzate în retele de canalizare a centrelor populate’’;

- Legea nr. 137/1996 – ’’Legea protectiei mediului’’;

- Legea nr. 107/1996 – ’’Legea apelor’’;

- Hotarâre de Guvern nr. 101 privind ’’Normele de protectie sanitara’’;

- Ordinul nr. 277/1997 – ’’Normativ continut al documentatiei tehnice necesare obtinerii avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor’’. 

3.8.4.  Alimentarea cu caldura si gaze naturale

Pentru ridicarea gradului de confort al locuintelor si dotarilor din comuna Ciorogârla, exista dorinta legitima de introducere a gazelor naturale.

            Aceasta actiune este favorizata de urmatoarele aspecte:

amplasarea pe teritoriul comunei a conductei de transport de înalta presiune Dn 500 mm Ţicleni - Bucuresti;

structura compacta a comunei care permite realizarea unor retele de distributie inelare, mai usor de echilibrat din punct de vedere hidraulic, mai ieftine si mai sigure în exploatare;

edificarea pe teritoriul comunei a unor mici industrii si depozite ai caror proprietari doresc surse termice proprii, de preferinta alimentate cu gaze naturale, si care sunt dispusi sa investeasca în retele de distributie de gaze.

Pentru alimentarea cu gaze naturale a locallitatii este necesara înfiintarea distributiei de gaze naturale, respectându-se urmatoarele:

n    întocmirea de studii tehnico-economice cu continutul cadru conform Anexei    nr. 3 la HG nr.138/1992 prin grija Consiliului local, printr-o firma de specialitate agreata;

n    avizarea Studiului de catre Consiliul tehnico-economic al S.A. ROMGAZ Medias;

n    înaintarea la Guvern pentru aprobare a documentatiei se va face de catre  Ministerul Industriilor dupa analizarea oportunitatii înfiintarii distributiei de gaze naturale în localitatea respectiva, conform criteriilor de stabilire a prioritatilor prevazute în Anexa 2 la HG nr. 138/1992.

n    emiterea HG privind înfiintarea distributiei de gaze naturale cu repartizarea debitului instalat de gaze pentru localitatea respectiva;

n    organizarea licitatiei de proiectare în vederea întocmirii studiului de fezabilitate, având ca obiect alimentarea cu gaze (conform HG nr. 727/1993).

            În conformitate cu prevederile HG nr. 623/1993, anexa 2, punctul b), gazele naturale se vor acorda numai pentru urmatoarele situatii:

            - în activitatea de preparare a hranei;

            - în procese tehnologice cu flacara directa;

- în gospodariile populatiei, prin aprobarea unui foc pentru încalzirea centrala sau soba.

            Pâna în prezent aceste etape au fost parcurse prin HG nr. 386/1996, odata cu înfiintarea distributiei de gaze alocându-se si debitul instalat maxim orar de 2086 Nm³/h.

            Conform avizului CTE al ROMGAZ nr. 286/28.12.1994 alimentarea cu gaze se va face printr-un record cuplat la conducta Dn 500 mm Ţicleni – Bucuresti, conducta în care debiteaza si structurile Titu si Roata, ce pot asigura (conform acordului PETROM nr. 494/17.11.1994) o suplimentare a productiei de gaze în urmatorii 10 ani.

            Reteaua de distributie este la ora actuala în curs de executie, racordarea   facându-se la o statie reglare - masurare - predare de la înalta presiune la medie, cuplata cu o statie de reglare de sector de la medie la redusa presiune aflata în zona de siguranta a conductei de transport de înalta presiune, pe un teren domeniu public.

            Ďn lungul soselelor se recomanda a se monta conducte de distributie pe ambele parti ale drumului în scopul evitarii deteriorarii acestuia la executarea bransamentelor. Conductele vor fi montate subteran, la adâncimea de 0,70 - 1,00 m, respectându-se conditiile si distantele minime de siguranta conform SR 8591/1997 si Normativul I6/1986.

            La executarea retelelor de gaze se va tine seama obligatoriu de faptul ca în spatiul disponibil urmeaza a se monta si alte conducte: apa, canalizare, canalizatie telefonica si de aceea trebuie lasate spatiile necesare si pentru montarea acestora. Numarul bransamentelor va fi stabilit în functie de numarul consumatorilor, fiecare consumator urmând sa fie dotat cu câte un contor pentru masurarea volumului de gaz consumat. Este recomandabil ca bransamentele sa fie realizate câte unul pentru doi consumatori alaturati pentru a se micsora numarul de racorduri si traversari ale strazilor.

            În tabelul anexat sunt estimate debitele instalate de gaze naturale pentru populatie si pentru dotarile de interes public etapizat în functie de situatia existenta si de propunerile din cadrul prezentului PUG.

            Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de persoane (gradinite, scoli, dispensar, camin cultural, primarie etc.) sa fie echipate cu încalzire centrala si cu centrale termice proprii, realizându-se astfel o crestere a confortului si sigurantei în exploatare, o micsorare a numarului de puncte de foc si, deci, a pericolului de incendiu si accidente. De asemenea, exista astfel posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer.

            Centralele termice vor fi alimentate de preferinta cu gaze naturale, pentru consumatorii importanti fiind recomandata si realizarea de gospodarii de combustibil lichid pentru perioadele de vârf de consum a gazelor, când presiunea scade în retele.

            Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90% dotate cu arzatoare automate, cu grad redus de poluare. Cosul trebuie sa fie dimensionat conform sarcinii termice a arzatorului si realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

            Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice, precum si masinile de gatit cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat în recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau SHELL GAS.  

Reglementari

Peretii noilor cladiri trebuie sa fie executati din zidarie de BCA de 35 cm grosime, sau similar, pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a caldurii corespunzator, obtinându-se un consum scazut de combustibil, precum si reducerea poluarii datorita arderii combustibililor.

Randamentul cazanelor utilizate pentru încalzirea centrala (pentru o cladire sau un grup de cladiri) trebuie sa fie peste 90%, urmând a se acorda o atentie deosebita realizarii unui ansamblu corect calculat si executat arzator-cazan-cos. Cosul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Pentru evitarea poluarii solului si apelor de suprafata si subterane, în cazul alimentarii cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se vor amplasa în cuve de beton armat sau vor fi realizate cu pereti dubli.

În cazul folosirii gazului petrolier lichefiat (GPL) înmagazinat în recipiente pentru alimentarea instalatiilor de încalzire centrala si pentru prepararea hranei se vor respecta prescriptiile tehnice ale ISCIR nr. C8-1997 pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, si verificarea recipientelor stabile de stocare si alimentare în instalatii de gaze petroliere lichefiate, cu capacitatea pâna la 5000 litri.

În conformitate cu aceste prescriptii tehnice, distantele minime obligatorii în metri pentru instalarea recipientelor sunt:

Tabelul nr. 20

La întocmirea PUZ si PUD se va tine seama de aceste distante pentru a se asigura instalarea corecta a recipientelor.

            Indicarea în PUG a traseelor conductelor trebuie completata în mod obligatoriu cu stabilirea exacta a traseelor, realizata cu detectorul de metal, pentru a se evita situatiile de amplasare necorespunzatoare a constructiilor si mai ales la vânzarea si revânzarea terenurilor.

            Traseele conductelor trebuie cunoscute si pe terenurile agricole, evitându-se plantatiile perene (vii, pomi fructiferi) în zona conductelor de fluid combustibil.

            Retelele de transport a fluidelor combustibile se încadreaza în prevederile art.82 din Legea nr. 18/1991 a Fondului Funciar ce stipuleaza:

            Art. 82 – Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii si executarea unor lucrari de întretinere la obiectivele prevazute de art. 81 (conductele de transport pentru produsele petroliere si gaze naturale), care au caracter urgent si care se executa într-o perioada pâna la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a municipiului Bucuresti.

            În toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubiri pentru daunele produse.

            Legea Petrolului nr. 134/1995, care se refera si la gazele naturale, stipuleaza urmatoarele:

            Art. 8 – Sistemul national de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes national si este de importanta strategica.

            Pentru a asigura întretinerea sistemului national de transport al petrolului si pentru a elimina aparitia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zonele de protectie si siguranta în conformitate cu normativele si prescriptiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea Competenta (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale).

            Unitatile care se ocupa cu transportul prin conducte au dreptul sa realizeze lucrari de interventie la conducte numai cu anuntarea proprietarului terenului. Despagubirile pentru interventiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.

            Executarea cadrului juridic, precum si cunoasterea traseelor conductelor, ca si a servitutilor pe care acestea le ridica creaza posibilitatea ca proprietarii terenurilor pe care trec astfel de conducte sa coopereze la refacerea conductelor si la înlocuirea lor.

Se vor respecta, în principal, urmatoarele reglementari:

            - STAS 8591/1997:  Amplasarea în localitati a retelelor edilitare subterane executate în sapatura;

            - HG nr. 623/1993 privind organizarea activitatii de avizare a utilizarii combustibililor si energiei;

            - Ordinul 462/1993 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului -  anexa 2 : Norme de limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere;

            - Normativ Departamental nr. 3915/1994: Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale;

            - Normativ I6/1998 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

            - P 118/1983: Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului;

- Prescriptii tehnice ISCIR nr. C8/1997 pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea recipientelor stabile de stocare si alimentare în instalatii cu gaze petroliere lichefiate cu capacitatea pâna la 5000 litri.

Pe planul de retele tehnico-edilitare de gaze s-au indicat distantele minime de siguranta cerute de normativele în vigoare între conductele de gaze de înalta presiune, respectiv de medie si redusa presiune si diverse constructii, instalatii, obstacole, etc. precum si între conductele de titei si respectivele obiective.

 Pentru eliberarea autorizatiilor de construire în zona conductelor de transport gaze naturale sau alte fluide combustibile se va solicita în mod obligatoriu avizul tehnic din partea detinatorului respectiv:

ROMGAZ S.A. – Exploatarea conductelor magistrale gaze naturale Bucuresti – Str. Lacul Ursului nr. 4, sector 6, telefon 221 17 78; 221 21 25 pentru conducte de transport gaze naturale.

ROMGAZ S.A. – Distribuitor gaze naturale Bucuresti – Str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, telefon 314 76 00 pentru retelele de repartitie medie presiune.

3.8.5.  Alimentarea cu energie electrica 

            Ďn perspectiva urmatorilor 10 ani în comuna Ciorogârla se prevede aparitia a 1083 de gospodarii : 526 în satul Ciorogârla si 557 în satul Dârvari.

            Pentru calculul surplusului de putere necesar a fi preluat din reteaua de joasa tensiune, este rational si consideram necesara, pe baza coeficientilor de simultaneitate între consumatori, o putere maxima simultan absorbita de fiecare gospodarie de 1 kw.

            Puterea maxima simultan absorbita de localitatile Ciorogârla si Dârvari va fi de 526 kw, respectiv 557 kw.   

Puterile aparente Su necesar a fi livrate de posturile de transformare vor fi:

pentru Ciorogârla

1,1 x 526

1,1 xPmsa cos j

                               Su =                         =                       = 723,25 KvA

pentru Dârvari

1,1 x 557

1,1 xPmsa cos j

       Su =                          =                      = 766 KvA

            unde:   Pmsa este puterea totala maxim simultan absorbita

- coeficient ce tine seama de caderile de tensiune pe linie

 cosj - factorul de putere admisibil (cosj

Pentru satisfacerea necesarului de putere  se vor amplasa în centrul de greutate al zonelor ce le deservesc câte 4 posturi de transformare aeriene în fiecare localitate.

Având în vedere ca gradul de încarcare al unui post de transformare aerian nu trebuie sa depaseasca o valoare de 75 - 80%, puterea pe care o propunem pentru noile posturi este de 250 KvA. 

Trebuie remarcat faptul ca înfiintarea noilor gospodarii în comuna Ciorogârla se va face într-o perioada de timp mai mare. Datorita acestui fapt, primele gospodarii nou aparute vor fi racordate la reteaua de joasa tensiune existenta, urmând ca pe masura ce numarul lor devine semnificativ sa se înfiinteze noi posturi de transformare.

Trebuie avut în vedere ca în aceasta perioada este de asteptat si o dezvoltare a zonelor centrale ale satelor Ciorogârla si Dârvari prin aparitia unor noi dotari.

Ďn functie de situatia concreta CDEE ILFOV-VEST va stabili oportunitatea amplasarii de noi posturi de transformare sau de amplificare a puterii celor existente.

Ďn afara lucrarilor aferente dezvoltarii urbanistice a comunei Ciorogârla se impune si o revigorare a retelelor electrice comunale, având în vedere disfunctionalitatile legate de încarcarea lor si gradul de uzura.

3.8.6. Telecomunicatii 

            Pentru satisfacerea cererilor de instalare de noi posturi telefonice se impune instalarea unei centrale telefonice digitale  cu 2000 de linii care sa înlocuiasca pe cele manuale actuale. Aceasta va permite dezvoltarea retelei telefonice, în scopul cresterii gradului de telefonizare a comunei. Reteaua telefonica de tip aerian a comunei se va  extinde pe arterele de circulatie ale localitatilor.

3.9.  PROTECŢIA MEDIULUI

Concluzii, recomandari, cai de limitare si/sau eliminare a poluarii si degradarii mediului

Primul pas care trebuie facut în domeniul reabilitarii mediului, este activitatea de mediatizare, informare si educare a populatiei cu privire la drepturile si obligatiile care îi revin fata de protejarea mediului.

            Obiectivele pentru aer sunt :

inventarierea tuturor surselor de poluare existente si viitoare, acestea incluzând: localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluantilor, modul de utilizare a instalatiilor (inclusiv a celor de captare si epurare a gazelor daca este cazul) ;

elaborarea si aplicarea unui sistem legislativ si reglementari pentru protectia aerului la nivel local ;

propuneri referitoare la încalzirea locuintelor prin înlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale.

            Obiectivele pentru apa se refera la realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei menajere si a unei statii de epurare pentru comuna Ciorogârla.

            Obiectivele pentru sol sunt :

gospodarirea adecvata a actualelor platforme de gunoi neamenajate, recomandându-se pentru acestea acoperirea periodica cu un strat de pamânt de 10 cm a deseurilor proaspat depozitate, împrejmuirea cu gard si perdea de protectie, precum si interzicerea accesului anumitor deseuri (toxice, periculoase) ;

confirmarea viitoarelor amplasamente pentru depozitele de deseuri si proiectarea acestora pe baza studiului de specialitate ;

stabilirea unor mecanisme economico-financiare care sa stimuleze combaterea eroziunii solurilor de catre actualii proprietari de terenuri;

colaborarea cu primaria comunala pentru monitorizarea modului de utilizare a fertilizatorilor si a substantelor fitosanitare ;

mpadurirea terenurilor în panta si degradate ;

mentinerea actualelor suprafete împadurite si completarea golurilor create prin taiere;

exploatarea zacamintelor de titei din sud-estul comunei fara a periclita echilibrul ecologic al zonei.

3.10.  REGLEMENTĂRI - PERMISIUNI sI RESTRICŢII

            Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementarilor  - partea grafica (plansele 4, 5, 6, 7, 8), precum si a Regulamentului local de urbanism (volumul 3).

            Prevederile din piesele desenate cât si cele ale Regulamentului se aplica atât la teritoriul intravilan al comunei, cât si la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ.

            Pentru zonele functionale, prevederile Regulamentului se grupeaza în 3 capitole, cuprinzând reglementari specifice :

Capitolul I - Generalitati

Tipurile de zone si subzone functionale

Functiunea dominanta a zonei

Functiunile complementare admise ale zonei

Capitolul II - Utilizarea functionala

Utilizarea functionala

Utilizari permise cu conditii

Interdictii temporare de utilizare

Interdictii definitive de utilizare

Capitolul III - Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii, în completarea art. 17,18, 20, 23 si 24 din Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HGR 525/1996 (denumit în continuare RGU).

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, completarea art. 25 si 26 din RGU.

Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara, în completarea art. 27 si 28 din RGU.

Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si constructiilor, în completarea art. 30, 31, 32 si art. 15 din RGU.

Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si împrejmuiri, în completarea art. 33, 34, 35 si 36 din RGU.

Utilizari permise cu conditii s-au stabilit pentru zonele în care este necesara obtinerea unor acorduri sau avize pentru zonele de protectie ale caii ferate, sau de protectie ale captarilor de apa, cursurilor de apa.

            Interdictiile temporare de utilizare s-au stabilit atunci când în zona respectiva este necesara elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-lotizari).

            Interdictiile definitive de utilizare se refera la interzicerea realizarii constructiilor în zonele inundabile, terenuri alunecatoare, amplasamente situate în apropierea unor unitati protejate sever (puturi de captare apa, de exemplu) sau pot incomoda functional (statii de epurare, platforme de gunoi etc).

            În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localitatii a fost împartit conventional în Unitati Teritoriale de Referinta (denumite în continuare UTR).

            Împartirea teritoriului orasului în UTR s-a facut pe baza plansei nr. 7 - Reglementari (zonificare) ; UTR se defineste ca o reprezentare conventionala a unui teritoriu având o functiune predominanta sau/si omogenitate functionala, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice, existente în teren (strazi, limite de proprietate, ape, etc.)

            Având în vedere dimensiunile mici ale localitatilor si faptul ca functiunea de locuire este predominanta, numarul de UTR-uri este redus (vezi volumul 2 - Regulament Local de Urbanism).

3.11.   OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

            Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite si înstrainate prin oricare din modurile stabilite de lege.

            Dobândirea unui teren se poate face prin mostenire, donatii, cumparare, concesionare, prin acte autentificate.

            Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localitati este realizarea obiectivelor care sa serveasca tuturor locuitorilor comunitatii respective. Pentru asigurarea conditiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publica propuse, sunt necesare urmatoarele elemente de baza :

            - rezervarea terenurilor pentru obiective ;

            - identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor ;

            - stabilirea circulatiei terenurilor, în functie de necesitatile de realizare a obiectivelor.

            În Regulament sunt mentionate obiectivele propuse de utilitate publica si categoria de interes a acestora.

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE

            Pe baza analizelor efectuate si a propunerilor de amenajare teritoriala si dezvoltare a comunei Ciorogârla se pot desprinde urmatoarele concluzii :

Resursele materiale locale  si forta umana, utilizate într-un sistem diversificat, pot asigura relansarea economico-sociala a comunei.

Suprafata ocupata de unitatile industriale, de depozitare si zootehnice este suficienta si ca atare se poate asigura mentinerea si dezvoltarea functiunilor economice. Sunt necesare noi locuri de munca, cu precadere în sfera serviciilor.

Satisfacerea solicitarilor pentru realizarea de locuinte implica extinderea actualului intravilan.

Serviciile catre populatie trebuie dezvoltate si diversificate.

Echiparea edilitara implica realizarea la capitolul retelelor a unui sistem de distributie a apei potabile, dublat de unul pentru evacuarea apelor uzate.

Sistemul de încalzire pentru locuinte si dotari sociale va fi cel pe baza de gaz metan, prin racordarea consumatorilor la conducta magistrala ce strabate teritoriul administrativ al comunei.   

Organizarea unor platforme pentru depozitarea controlata a    deseurilor menajere.

            Prezentul PUG urmeaza sa fie supus dezbaterilor publice în cadrul comunitatii.

            Dupa obtinerea avizelor legale din partea factorilor interesati, PUG-ul, inclusiv Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobarii Consiliului local al comunei Ciorogârla.

            Odata cu aprobarea, PUG, inclusiv RLU capata valoare juridica, constituindu-se în instrumentul de lucru al administratiei publice locale în :

            *  fundamentarea solicitarii unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica (modernizari cai de comunicatie, dezvoltare alimentare cu apa, institutii publice etc.) ;

            * emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire, în conformitate cu prevederile PUG-ului ;

* rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (înstrainari, parcelari etc) ;

            *  clarificarea unor litigii ce pot apare între persoane fizice, între persoane fizice si juridice, alte situatii.

            * respingerea unor solicitari de construire, neconforme cu prevederile PUG-ului.

            Se impune luarea unor masuri, în continuare, în domeniul proiectarii, pentru sustinerea dezvoltarii comunei:

            - Planuri urbanistice zonale pentru lotizarea amplasamentelor propuse în vederea realizarii grupate a noilor locuinte ;

            - Proiecte pentru dezvoltarea alimentarii cu apa, telecomunicatii.